24,621 matches
-
soluția legislativă, în acord cu Legea fundamentală, trebuie să fie în sensul înlăturării caracterului infracțional al faptei și, în consecință, a răspunderii penale. ... 49. Sub acest aspect, Curtea observă că legea contravențională sancționează comportamentul public de instigare la ură și discriminare îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia (art. 15
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia (art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014), dar condiționează aplicarea răspunderii contravenționale de constatarea că „fapta nu intră sub incidența legii penale“. Astfel, legiuitorul a identificat și a reglementat la nivel legislativ extrapenal
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
fapta nu intră sub incidența legii penale“. Astfel, legiuitorul a identificat și a reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale, se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, deci nu atrage răspunderea penală. ... 50. Incidența art. 369 din Codul penal, care în forma modificată conține reglementarea expresă a criteriilor care pot determina categoriile sociale susceptibile a fi subiectul
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în forma modificată conține reglementarea expresă a criteriilor care pot determina categoriile sociale susceptibile a fi subiectul sentimentelor publicului de adversitate și intoleranță, este condiționată de gravitatea, intensitatea și amploarea deosebite ale comportamentului public de incitare la violență, ură sau discriminare. Revine organelor abilitate de lege obligația de a individualiza fapta și de a o încadra în una dintre cele două tipuri de răspundere juridică, contravențională sau penală, asigurând protecția adecvată valorilor sociale pe care legea le apără. ... 51. De altfel
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
prin legea supusă controlului de constituționalitate, respectă principiul ultima ratio al reglementării în materie penală, aplicarea celei mai grave forme de răspundere juridică constituind expresia preocupării la nivel european în combaterea fenomenului de rasism, xenofobie sau a oricăror forme de discriminare cu efecte negative asupra respectării drepturilor omului si a libertăților fundamentale. ... 53. În ceea ce privește critica raportată la dispozițiile art. 30 din Constituție, Curtea reține că, potrivit normei constituționale, libertatea de exprimare este inviolabilă. Libertate fundamentală într-o societate
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
plus, alin. (7) al art. 30 din Constituție interzice activitățile care s-ar putea desfășura sub pretextul libertății de exprimare: defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Fiind o normă cu caracter restrictiv, de natură să circumscrie cadrul în care poate fi exercitată libertatea de exprimare, Curtea observă că enumerarea realizată de textul
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
să sancționeze acele manifestări, care sub aparența libertății de exprimare, depășesc limitele constituționale, afectând valori inerente ființei umane sau valori-principiu în statul român. ... 56. Analizând valorile protejate prin norma penală care incriminează fapta de incitare publică la violență, ură și discriminare, Curtea observă că acestea se regăsesc printre valorile constituționale prevăzute de art. 30 alin. (6) și (7). Astfel, în condițiile în care însăși norma constituțională a art. 30 alin. (7) stabilește ca limite ale libertății de exprimare îndemnul la ură
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
constituționale prevăzute de art. 30 alin. (6) și (7). Astfel, în condițiile în care însăși norma constituțională a art. 30 alin. (7) stabilește ca limite ale libertății de exprimare îndemnul la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare sau la violență publică, statuând obligația legiuitorului de a le interzice prin lege, sancționarea încălcării acestor limite prin aplicarea celei mai grave forme de răspundere juridică este inerentă îndeplinirii acestei obligații constituționale. Curtea constată că legiuitorul a reglementat o modalitate
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
efectiv, iar nu prezumtiv și iluzoriu drepturilor constituționale. ... 58. Așa fiind, Curtea constată că, în mod contrar celor susținute de autorii sesizărilor, reglementarea răspunderii penale în cazul săvârșirii faptei de incitare a publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei ori apartenenței politice nu poate fi calificată drept o cenzură a libertății de exprimare, ci, dimpotrivă
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
pe criteriul opiniei ori apartenenței politice nu poate fi calificată drept o cenzură a libertății de exprimare, ci, dimpotrivă, este menită să garanteze la nivel infraconstituțional protecția pe care Legea fundamentală o consacră acestei libertăți. Incitarea la violență, ură sau discriminare pe motiv de opinie politică se circumscrie limitelor constituționale ale libertății de exprimare, în vreme ce incitarea pe motiv de apartenență politică subminează libertatea de asociere și pluralismul politic. Cele două manifestări excedează astfel sferei de protecție constituțională, dispozițiile art.
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
o condiție și o garanție a democrației constituționale“, partidele politice contribuind „la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor“. Or, în lipsa unui cadru legal care să conțină măsuri adecvate pentru sancționarea faptelor de incitare la violență, ură sau discriminare pe motiv de opinie sau apartenență politică, protejarea acestei valori fundamentale ar fi doar iluzorie, iar normele constituționale, doar simple declarații fără efecte juridice. ... 60. Pentru aceste motive, Curtea constată că sintagma „opinie ori apartenență politică“ din conținutul normei penale
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
vedere în considerentele acestei decizii au aplicabilitate și în ceea ce privește situația persoanelor care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Astfel, susține că, în măsura în care instanța de control constituțional a pronunțat soluția pentru înlăturarea discriminării generate de conținutul art. 117 alin. (1) din Codul de procedură penală, în privința persoanelor care au stabilit relații similare acelora dintre soți, apreciază că este necesară aplicarea aceleiași soluții și pentru persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, sau Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015). Potrivit aceleiași jurisprudențe a instanței de control constituțional, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, sau Decizia nr. 681 din
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
I, nr. 470 din 11 iulie 2012, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). ... 27. În cauză, Curtea a reținut aplicabilitatea tezei referitoare la interzicerea discriminării din cuprinsul dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) raportat la art. 26 alin. (1) referitor la viața de familie, având în vedere că norma penală criticată consacră o excludere nejustificată de la acordarea dreptului de refuz al audierii a
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
alin. (2) și (3) din Codul penal, legiuitorul permite instanței de judecată să aprecieze în funcție de toate circumstanțele cauzei și ale făptuitorului și să dispună prelungirea dreptului analizat. ... 6. Pentru acest motiv, se susține că dispozițiile legale criticate creează discriminare între persoane care săvârșesc fapta de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută la art. 336 alin. (1) din Codul penal, și cele care comit alte infracțiuni ce au legătură cu regimul circulației pe drumurile
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
1.262 din 25 noiembrie 2008, precitată, Curtea Constituțională a statuat, referitor la dispozițiile art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, că aceste texte de lege nu instituie niciun fel de discriminare între conducătorii de autovehicule cărora li se aplică și aceia care, din culpă, au provocat accidente din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, cărora li se poate elibera dovadă înlocuitoare cu drept de circulație în anumite
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie. Această diferență de procedură nu este însă de natură a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru persoane aflate în situații similare, aspect ce nu poate fi reținut în prezenta cauză. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în repetate rânduri, că principiul egalității în
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
de persoane se află în situații juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferențiat este justificat. Invocă Decizia nr. 154 din 17 martie 2015, paragraful 22, în care Curtea a statuat că textul de lege criticat nu stabilește vreo distincție sau discriminare, motiv pentru care nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. Câtă vreme procesul penal este guvernat de alte reguli procedurale pentru fiecare categorie în parte, este evident că, din această perspectivă, cele două categorii de persoane se află
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
comisia de concurs a unor membri C.S.M., judecători sau procurori, care nu au funcționat la o/un instanță/parchet de grad de cel puțin curte de apel/parchet de pe lângă curte de apel nesocotește principiul separării carierelor judecătorilor și procurorilor și creează discriminare între magistrați prin faptul că neagă beneficiile gradului profesional obținut în condițiile legii [art. 88^3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin. (5), art. 16, art. 133 și art. 134 din Constituție]; ... – posibilitatea continuării activității procurorilor în
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
situație defavorizată față de alte persoane juridice participante la procedură și care se bucură de prezumția de nevinovăție. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
bucură de prezumția de nevinovăție. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului și că discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
bazează pe noțiunea de excludere de la un drept (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
sau o favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane: în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Așadar, sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. ... 32. Curtea a constatat existența unei discriminări, remediul constituțional specific fiind
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite. ... 32. Curtea a constatat existența unei discriminări, remediul constituțional specific fiind acordarea sau accesul la beneficiul dreptului, respectiv a dreptului operatorului economic de a participa la procedură. ... 33. În concluzie, Curtea urmează să respingă, ca devenită inadmisibilă, prezenta excepție de neconstituționalitate, în conformitate cu cele reținute la
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]