43,048 matches
-
sinelui cu timpul și spațiul în care se integrează (sau nu!) se reflectă la nivelul atitudinii și stilului. Umorul cu variante mai mult sau mai puțin aspre (deriziune, ironie, autoironie, sarcasm) se înscrie printre opțiunile preferate. Neconstituind unica dimensiune a discursului, el intervine în fundalul majorității romanelor ca procedeu de obiectivare, de detașare față de realități altfel angajante. Persiflarea, tachinarea, aluzia, comentariul acid nuanțează un univers literar al dezinhibărilor de diverse naturi și calibre. În cazul fracturiștilor, atitudinea și limbajul sunt departe
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
susține cauze nepopulare. Prin contrast, intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională în favoarea unui discurs rudimentar, pentru a se bucura de simpatia publicului neavizat. Compromisurile cu puterea politică sunt la ordinea zilei, fiind răsplătite cu posturi călduțe, favoruri etc. După trecerea în revistă a păcatelor de care se face vinovată intelighenția occidentală este rândul intelectualului
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
Compromisurile cu puterea politică sunt la ordinea zilei, fiind răsplătite cu posturi călduțe, favoruri etc. După trecerea în revistă a păcatelor de care se face vinovată intelighenția occidentală este rândul intelectualului român să se prezinte în fața judecății lui Adrian Gavrilescu. Discursul autorului capătă accente de pamflet, vizibile și în subtitlurile senzațional-comice ale capitolelor. Situația de la SNSPA, unde corpul profesoral are o componență preponderent feminină, este analizată într-un subcapitol intitulat "Mormanul de poșete". Aceeași instituție primește titulatura de "Atelierul de lectori
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
să se smulgă din captivitatea plictiselii (adevărata dramă a omului!), nu poate evita unele ieșiri în decor, agravate de puseuri de narcisism. în privința femeilor, nu este un cuceritor, drept care dă apă la moară maschiliștilor și strategiei lor de a degrada discursul amoros, de a-l coborî în deriziune. Terminat de nevroză, ajuns omul fără însușiri, nemulțumit de slujba la Castel, abulic și considerându-se neisprăvitul neisprăviților, se consolează cu biblioteca în a cărei liniște tombală se simțea dumnezeiește. Decât la cursuri
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
O modă a dominației autoritare ce, dacă nu va fi ocultată rapid și cu măsură, va pune neîndoios umărul la naufragiul iremediabil al muzicii savante. Mi-aș fi dorit măcar un damf de aggiornamento, dacă nu strădania de a scoate discursul sonor din starea de platitudine lingvistică, de monotonie și locuri comune. N-a fost să fie. Păcat de efortul interpreților, care sub bagheta lui Pierre Roullier au luat temperatura exactă a partiturilor, administrându-le tratamentul adecvat. Viața intimă a acestor
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
aer burlesc, misterios. Amîndoi încep să muncească lutul. Un balet al gesturilor multiple, primare, primordiale. Tăcere. Numai zgomotul ustensilelor care muncesc argila roșie. Un început. O dinamică. Imagini în mișcare, tablouri vivante care se construiesc și se deșiră amețitor. Un discurs vizual care vorbește despre materie și forța ei. Corpurile ies din argilă și sfîrșesc prin a fi absorbite de ea. Sfîrșit și început. Viață și moarte. Tablouri efemere, un discurs estetic, filosofic, fizic și metafizic. Paso doble, probabil unul dintre
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
tablouri vivante care se construiesc și se deșiră amețitor. Un discurs vizual care vorbește despre materie și forța ei. Corpurile ies din argilă și sfîrșesc prin a fi absorbite de ea. Sfîrșit și început. Viață și moarte. Tablouri efemere, un discurs estetic, filosofic, fizic și metafizic. Paso doble, probabil unul dintre cele mai puternice, emoțional, stări provocate de o creație. Am plecat de la Avignon cu sunetul lutului muncit și al copitelor cailor care dau ocol lumii întregi ca să spună una dintre
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
lumii. Cum se poate ca, după o perioadă de 70 de ani de pace, posibilă grație contrucției politice transnaționale ce a ajuns să reunească astăzi 28 de state europene, să apară în țările cu democrații consolidate (Franța, Italia, Spania, Marea Britanie) discursuri xenofobe pe care mulți le credeam că ținând de istorie și nu de prezent? Este simplu să ne oprim asupra factorilor ce le provoacă, insă întrebarea ce persită este: cum este posibil? Cum de pot fi europenii, astăzi, sensibili la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care mulți le credeam că ținând de istorie și nu de prezent? Este simplu să ne oprim asupra factorilor ce le provoacă, insă întrebarea ce persită este: cum este posibil? Cum de pot fi europenii, astăzi, sensibili la astfel de discursuri? Important este factorul care provoacă, dar mai important este ceea ce face posibilă reușită provocării. Consider că factorul ce face posibilă reapariția acestui fenomen politic este de natură ideologică. Încă de la începutul sau, proiectul european s-a lovit de existența unei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
to liberalism' efficient marketing . Rorty deconstructs this rhetorical fusion and conceives a new kind of rhetoric for liberalism. Keywords: metaphysics; liberalism; liberal democracy; democracy; liberal neutralism; rhetoric. Critică metafizicii și liberalismul A devenit un clișeu al gândirii contemporane faptul că discursul filosofic trăiește o vârstă paradoxala a sa. Mă refer la acele situații în care filosofia își reinventează problematică și strategiile de cercetare prin înscenarea propriului "sfârșit"1. În primul rând, este vorba de fenomenele textuale petrecute în orizontul metafizicii, a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și care are abilități atât în cercetarea metafizica, cât și în cea politologica. Mă refer la Richard Rorty, iar din opera să voi utiliza cu precădere volumul Contingenta, ironie și solidaritate - deoarece, în acest volum, strategiile sale de adaptare a discursului filosofic nevoilor unei societăți liberale 3 merg până la a transforma metafizica într-o fabula, fabula ale cărei personaje (metafizicianul, ironistul, liberalul etc.) sunt pretexte pentru a defini ostensiv un liberal al unei culturi post-metafizice4. Iar din acest joc aproape literar
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al Tineretului și Sportului din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru ca le mai spală acestora imaginea conferindu-le credibilitate. Or, conform lui Vitalie Ciobanu, sarcina rezervată intelectualilor din Basarabia este tocmai aceea de a defini ce anume înseamnă europenizare, insă adaptat la condițiile socio-economice specifice din Republică Moldova, pentru că altfel discursurile despre Europa, modernizare sau europenizare n-ar avea nicio aderenta la o populație sărăcita și debusolata de o clasă politică coruptă de la care așteaptă cel putin salvarea economică. Din punct de vedere istoric, în spațiul românesc n-au lipsit reprezentările
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Nicolae Iorga se întreba " Ce înseamna Europa?" în contextul influienței din ce in ce mai crescute a mișcărilor antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile unor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile unor vectori de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile unor vectori de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs a unei anumite esențialități, acea esențialitate nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs a unei anumite esențialități, acea esențialitate nu există, poate exista în practică dar nu există în câmpul socio-politic". În prelegerea să, Igor Cașu a făcut în mod elegant trecerea de la politica conceptelor la politica propriu-zisă, inventariind actele normative adoptate de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Moldova. În intervenția să, unul dintre coordonatorii conferinței, cercetătoarea Mioara Anton, a precizat că "Basarabia își revendică europenitatea folosind argumentul identității pentru a se pune la adăpost de potențială agresiune a unei Rușii bântuita încă de obsesia brâului de securitate. Discursul identitar înseamnă nu doar o trimitere simbolică la tradiția istorică, ci și asumarea unei poziții strategice care să pună în echilibru Estul cu Vestul". La rândul său, Daniel Șandru a circumscris importanța alegerilor din 30 noiembrie 2014: "Pentru Republică Moldova
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
grup din spațiul sovietic - Stileaga - asemănător unui fel de maloganbism din anii '50 din România. Asemenea grupuri care apare în Stalingrad și Moscova sunt formate din oameni care vor să trăiască bine, liberi și sunt oameni ai bucuriei. Nu au discurs politic, dar haină lor devine un instrument politic, uniformă lor. Apariția lor are o influență foarte mare, pentru ca sistemul începe să construiască un mecanism de propagandă pentru a le face o imagine negativă, dar efectul este total opus". În următoarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul femeilor de etnie turcă și tătara și anume: participarea la cursurile pentru eliminarea analfabetismului și la colectivizarea agriculturii, însușirea unei perspective atesite asupra vieții, implicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că tabloul prezentat este edificator, iar conținutul, dincolo de omisiunile și reducționismele inerente, clarificator? Da, întrucat lucrarea în sine este nu numai o excelentă sinteză, urmărind în primul rând să ne ghideze pașii prin "gigantică bibliotecă a utopiei", ci și un discurs argumentativ, coerent și consistent, profund și subtil, ce răspunde unei necesități vis-à-vis de modul în care mai știm astăzi să citim și să interpretăm operele fondatoare ale literaturii utopice. Drept urmare, considerăm că Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate reprezintă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]