2,302 matches
-
pe cale de dispariție? Aceasta ar trebui s] ne preocupe nu din cauza implicaților pentru membrii speciei și nici chiar pentru specie ca întreg, ci din cauza faptului c] dispariția speciei respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autodeterminarea și integritatea fizic] pentru a salva viața altuia. Poate o analogie pentru sarcinile involuntare sunt recrut]rile pentru armat]. În orice caz, comparația poate s] ofere o susținere limitat] poziției antiavort, din moment ce justificarea serviciului militar obligatoriu este în sine discutabil]. În retorica popular], mai ales în Statele Unite ale Americii, problema avorturilor este v]zut] pur și simplu că „dreptul femeilor de a-si controla propriile corpuri”. Dac] femeile au dreptul moral de a avorta sarcinile nedorite, atunci legea nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este aceea c] principiile morale sunt aspecte care pot fi adev]rate și cunoscute, iar a doua este aceea c] ele sunt cunoscute într-un mod special și nefamiliar, probabil printr-o capacitate deosebit] numit] intuiție moral]. Aceste lucruri sunt discutabile. Mulți gânditori (adesea denumiți noncognitiviști) susțin c] atitudinile morale nu sunt adev]rate sau false, din moment ce nimic nu le poate face corecte sau greșite. O atitudine moral] este o expresie a poziției morale a individului și, astfel, poate fi sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la ceea ce este bine și r]u din punct de vedere moral și c] înțelegerea noastr] a unora dintre aceste fapte are un caracter suficient de ferm pentru a merită denumirea de cunoaștere. Aceast] a doua pretenție este și mai discutabil]. Dac] aceste fapte morale exist], cum ajungem noi s] le cunoaștem? Pretenția c] ele sunt cunoscute prin intuiție pare s] sugereze c] avem o capacitate moral] care scoate la iveal] adev]rul moral cam în același mod în care ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai eficace care au fost aduse intuiționismului lui Ross și Prichard și în continuare s] vedem cum ar putea proceda cineva pentru a sc]pa de ele, privind la ceea ce s-a întamplat între timp în filosofia moral]. Cel mai discutabil punct este ideea potrivit c]reia posibil ca Hume s] se fi înșelat în privința motivației, încât doar un grup de percepții pot fi de ajuns pentru a determina o acțiune. Întrucât tradiția noncognitivist] a ajuns în acest punct datorit] perspectivei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a Criticilor de Teatru.) Inconvenientul procedurii se relevă îndeosebi în absența perspectivei istorice, nu în sensul documentării eronate (din contra, criticul se arată foarte scrupulos în această privință), ci în impulsul de a-și supralicita obiectul exegezei. De pildă, e discutabil că - așa cum afirmă eseistul pe urmele lui Perpessicius - erotica lui Ion Minulescu ar fi „cea mai personală de la aceea a lui Eminescu încoace” sau că Remember de Mateiu I. Caragiale ar fi „cea mai pură expresie din întreg estetismul european
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
către generalizare, capacitatea de a găsi o imagine fulgurantă ce învie un gând abstract”. Eseista reliefează, în capitole monografice, profunda subiectivitate a naturii umane în confruntarea cu conceptele de libertate și fericire la René Descartes și la Montesquieu; reia tema discutabilei sincerități a lui Michel de Montaigne; studiază, pe fundalul jansenismului de la Port-Royal, „disoluția eului” la Blaise Pascal, patetismul moral între gassendism și cartezianism la „dezamăgitul” La Rochefoucauld, raportul între mască și adevăr în Caracterele lui La Bruyère; examinează definirea „omului
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile pot fi simple, mai degrabă liniare decât multicauzale și de profunzime. Generalizarea este foarte dificil de realizat, reprezentativitatea concluziilor desprinse fiind discutabilă. Pe de altă parte, practica poate corecta/contrazice teoria, care, uneori, este greșit formulată (vezi exemplul cercetărilor psihologice care evidențiau declinul cognitiv la vârsta adultă și au frânat mult timp practica în domeniul educației adulților, dar care au fost reconsiderate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să construiască pornind de la ceea ce știu ei. Profesorul însuși trebuie să se informeze continuu și să-și actualizeze cursul, dinamica informațională fiind rapidă și explozivă, iar caracterul științific al informațiilor tranzient. Am văzut că în postmodernism totul este relativ și discutabil, mai multe sisteme de interpretare putând fi legitime. În plus, am văzut că se manifestă tendința consumului individualizat de oferte, în proximitatea spațiului de locuit. Astfel, și cu ajutorul mijloacelor de comunicare care comprimă timpul și spațiul, profesorul trebuie să construiască
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări și repere evaluative pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de receptare și filtrare a informațiilor ce îi bombardează; cu alte cuvinte, abordarea constructivistă și cea colaborativă în predarea-învățarea la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile pot fi simple, mai degrabă liniare decât multicauzale și de profunzime. Generalizarea este foarte dificil de realizat, reprezentativitatea concluziilor desprinse fiind discutabilă. Pe de altă parte, practica poate corecta/contrazice teoria, care, uneori, este greșit formulată (vezi exemplul cercetărilor psihologice care evidențiau declinul cognitiv la vârsta adultă și au frânat mult timp practica în domeniul educației adulților, dar care au fost reconsiderate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să construiască pornind de la ceea ce știu ei. Profesorul însuși trebuie să se informeze continuu și să-și actualizeze cursul, dinamica informațională fiind rapidă și explozivă, iar caracterul științific al informațiilor tranzient. Am văzut că în postmodernism totul este relativ și discutabil, mai multe sisteme de interpretare putând fi legitime. În plus, am văzut că se manifestă tendința consumului individualizat de oferte, în proximitatea spațiului de locuit. Astfel, și cu ajutorul mijloacelor de comunicare care comprimă timpul și spațiul, profesorul trebuie să construiască
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări și repere evaluative pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de receptare și filtrare a informațiilor ce îi bombardează; cu alte cuvinte, abordarea constructivistă și cea colaborativă în predarea-învățarea la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptul că intelectualii români ardeleni din secolul al XVIII-lea se imaginau În postura de mediatori Între tradiția rurală și ortodoxă a Răsăritului, pe de o parte, și dinamismul intelectual al Occidentului luminat, pe de altă parte. Dincolo de conotațiile politice discutabile care s-ar putea conferi astăzi (sau În 1980) unei asemenea concluzii, ea este semnificativă pentru luciditatea cercetătorului, angajat profund, de altfel, În căutarea resorturilor europene ale civilizației românești. Asemănătoare, ca tematică și metodologie, cu cărțile lui Alexandru Duțu sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dacă Îl mai scriem și cu majusculă, este ca și cum am analiza natura lui Dumnezeu Într-o prelegere de mecanică cuantică! În cultura istorică românească există și alte exemple de utilizare controversată a acestui termen: el a fost aplicat, cu temeiuri discutabile, evenimentelor istorice din 1784, 1821, 1848 (În Moldova!), februarie 1866 sau decembrie 1989. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), Revoluția de la 1848-1849 În zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Cred că este corect să dezvălui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și în fauna noastră: Coelambus nigolineatus, Hydroporus obscurus, H. fuscipennis, H. memnonius, Oreodytes davisii, O. septentrionalis, Deronectes latus, Stictotarsus griseostriatus, Nebrioporus assimilis, Rhantus consputus și Gyrinus substriatus. Specia Dytiscus semisulcatus semnalată la noi de unii autori mai vechi, o considerăm discutabilă pentru fauna României. Suprafamilia Sphaeriusoidea conține în fauna noastră o familie cu un singur gen monotipic. Suprafamilia Hydrophiloidea cuprinde de regulă specii acvatice, dar există și un număr redus de forme terestre. În fauna noastră considerăm certă existența a 6
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu câte 2 gheare bine dezvoltate. În fauna noastră 4 specii întâlnite atât în ape stătătoare cât și în râuri. Mai mulți autori citează în mod eronat pentru fauna României pe D. semisulcatus, însă considerăm prezența acestei specii la noi discutabilă, deoarece arealul ei de răspândire este situat în vestul și sudul Europei. ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare lățite în formă de disc, dintre care primul este mai dezvoltat, prevăzut cu o ventuză adezivă mare dispusă median, alături de care se
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pubescente. Abdomenul este alcătuit din 8 sternite. Trăiesc pe materii vegetale și animale aflate în descompunere. La noi au fost semnalate 11 specii cu prezență certă. Montandon a mai citat încă 5 specii a căror existență în fauna României este discutabilă. Dintre acestea 2 aparțin bazinului Caspic ; S. concinnus și tauricus, iar 3 sunt mediteraneene: S, furvus, algericus și niger. 1.Punctuația elitrelor nu se întinde după vârfurile striilor discale.........................2 -.Elitrele au o punctuație care se prelungește și după striile
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzut de articolul 246 Cod Penal. Soluția a fost criticată<footnote Practica Juridică penală, vol. III, P.S., coordonatori G. Antoniu și C. Bulai, Ed. Academiei, București, p. 205, 1992 footnote> pe motiv că este profund discutabilă și de natură să legitimeze o conduită funcționărească a medicului. De altfel, soluția era în contradicție cu Legea nr. 3 din 1978 care, în articolul 125 alin. 3 instituia obligația medicului de a acorda primul ajutor indiferent de specialitatea sa
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practică obiceiul preluării unor imagini de pe medalii mai vechi și le valorifică pe altele noi, cum este și medalia cu originalitate discutabilă din fig. 21av. O altă realizare este din anul 1990 și vrea să acrediteze ideea că în anul respectiv s-au împlinit șase sute de ani de atestare documentară a Iașului și că acesta a devenit cetate de scaun în timpul celei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aproape șase sute de ani în urmă (prima mențiune documentară certă a Iașului). Vom încheia rândurile consacrate aversului medaliei aniversative a Iașului (Alexandru Lăpușneanu) cu precizarea că inițiativele sunt lăudabile doar atunci când nu transformă medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetița, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliile din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia feței de pe aceste medalii este discutabilă. Discutabilă este și vestimentația militară a bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), că ținuta militară respectivă (gulerul, franjurile și modelul de pe epoleți, decorațiile, eșarfa) este aceea a generalului de divizie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia feței de pe aceste medalii este discutabilă. Discutabilă este și vestimentația militară a bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), că ținuta militară respectivă (gulerul, franjurile și modelul de pe epoleți, decorațiile, eșarfa) este aceea a generalului de divizie. Oricum
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de inscripții și simboluri, unele dintre acestea discutabile. Interesantă ni se pare imaginea bust a lui Iorga, realizată de Gheorghe Adoc pe aversul medaliei respective (fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice din păcate, ci prin exces de cuvinte și unele date discutabile, care nu au cum să acopere dimensiunea personalității lui Dragomir Hurmuzescu. Pentru cititorul neavizat, vom sintetiza din lucrarea des citată a lui Ionel Maftei, cât și din surse Internet, câteva date despre fizicianul, inventatorul, profesorul și directorul vestit al Liceului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]