1,507 matches
-
cruțată. Viața locuitorilor Potaissei (ca și din întreaga provincie) în ultimii ani ai administrației romane a devenit din ce în ce mai incertă și nesigură. Într-o epocă plină de frământări, în care atacurile popoarelor străine sunt dublate de numeroase uzurpări, împăratul Gallienus a dislocat adesea părți din legiunile romane, pentru a face față situațiilor critice. Se pare că Legiunea a V-a Macedonica i-a rămas credincioasă. Este dificil de stabilit derularea evenimentelor militare la care participă în acest răstimp Legiunea a V-a
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
în zona interioară, în problemele privind recrutarea și mobilizarea efectivelor, precum și mobilizarea economică. Odată cu intrarea României în al doilea război mondial, este înființat din nou Marele Cartier General, la 21 iunie 1941, organizat pe două eșaloane. Eșalonul I a fost dislocat în zona de operații însoțind trupele angajate în operații, în vreme ce Eșalonul II și-a desfășurat activitatea la București, având ca sarcină principală generarea și regenerarea forțelor. La 2 august 1941, Eșalonul II al Marelui Cartier General va fi redenumit ca
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
i-a contestat vehement autoritatea morală de a conduce Marele Stat Major, considerând că-i lipsesc calitățile de strateg (comandant) și de ofițer de stat major. În primele săptămâni de campanie, generalul Iliescu s-a mutat de la Periș, unde era dislocat Marele Cartier General, într-un sat vecin, pentru a putea locui împreună cu amanta sa, pe care a luat-o apoi și în vagonul său de comandament, fapt care l-a scandalizat pe generalul Henri Mathias Berthelot. General de corp de
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
(oficial desemnată prin D/1993 F2 și uneori prescurtat sub forma SL9) este o cometă care s-a dislocat la apropierea sa de planeta Jupiter, apoi a intrat în coliziune cu aceasta, în luna iulie 1994. Cometa a furnizat prima observație directă a unei coliziuni din afara Pământului cu obiecte ale Sistemului solar. Aceasta a generat o mare acoperire mediatică
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
crezut la început că ar fi vorba de una și aceeași cometă a cărei periodicitate era alterată la fiecare trecere. În 1880, a fost propusă ipoteza că numeroasele comete razante erau bucăți dintr-o aceeași cometă care s-ar fi dislocat. Această ipoteză a fost întărită atunci când Marea Cometă din 1882 s-a spart în mai multe fragmente. În 1888, Heinrich Kreutz a calculat că mai multe comete, dar nu toate, puteau fi explicate prin dislocarea unei mari comete razante, cu
Cometă razantă () [Corola-website/Science/329775_a_331104]
-
să apropie cometele istorice, foarte strălucitoare, și cometele razante de talie mare. Diferitele comete razante sunt clasificate în grupuri, în funcție de interrelația orbitelor lor. În general, se crede că membrii unui aceluiași grup sunt fragmentele unei aceleiași comete, care s-a dislocat de pe orbita precedentă. Grupurile recunoscute sunt următoarele: Alte două grupuri sunt propuse, însă nu sunt încă recunoscute de Uniunea Astronomică Internațională, numărul de membri (între 3 și 5 pentru fiecare din ele, față de aproape 100 pentru grupele lui Marsden și
Cometă razantă () [Corola-website/Science/329775_a_331104]
-
anunțate drept proprietate a Republicii Moldova și au trecut sub jurisdicția ei. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, paza frontierei de stat a Republicii Moldova a fost încredințată Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova cu subordonarea întregului efectiv al subunităților Trupelor de Grăniceri ale URSS, dislocate pe teritoriul țării. Acesta a constituit primul pas spre crearea Trupelor de Grăniceri ale Republicii Moldova. Prin ordinul Ministrului Securității Naționale nr. 4 din 11 ianuarie 1992, Comandant al Trupelor de Grăniceri ale Ministerului Securității Naționale este numit colonelul Vasile Calmoi
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
sau chiar indispensabile pentru astfel de construcții. Lipsiți de unelte din metal, mesoamericanii dispuneau de forță de muncă din belșug. Totuși, dincolo de această cerință enormă, materialele par să fi fost disponibile. Ei au utilizat de cele mai multe ori calcarul, care odată dislocat din carieră, are proprietatea de a rămâne maleabil un timp suficient pentru a fi prelucrat cu unelte din piatră. Pe lângă utilizarea structurală a calcarului, o mare parte din mortar era obținută din calcar concasat și topit, pentru că în amestec cu
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
se putea aștepta o forță de 94.000 soldați, însă aceste trupe erau încă nemobilizate și împrăștiate, precum și acțiuni energice din partea acestora până la începutul lunii iulie nu se așteptau. Armata prusacă număra 20 divizii de infanterie, dintre care 14 erau dislocate la granița cu Austria, și 6 în regiunea Renană împotriva Hanovrei. Pe teatrul principal au fost formate Armata 1 (6 div.) și Armata a 2-a (8 div.). De curând Moltke a format încă trei divizii - 48.000 soldați, pentru
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
reală (prevalență calitativă, cu o superioritatea numerică de 2,6 ori). După ce au ocupat Hanovra și Hessa, cele trei divizii prusace trebuiau să se ocupe de statele Germane din Sud. Diviziile rămase, pe Rin și în Westfalia, Moltke le-a dislocat pe teatrul principal. În data de 3 iulie 1866 a avut loc Bătălia de la Königgrätz, în care forțele austriece au fost înfrânte. Retragerea armatei austriece („Rückwärtskonzentrierung”) a fost acoperită de artileriștii români din regimentul 16, rezultat în urma reorganizării Graniței Militare
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
poalele acestor dealuri, se afla armata franceză, mărșăluind direct spre napolitani. Ferdinand și-a ales o poziție în spatele acestor dealuri, așezându-și infanteria sa pe stânga și cavalera pe dreapta. D'Aubigny, bolnav, dar încă aflat la comanda, și-a dislocat cavaleria care se va confrunta mai ușor cu cavaleria aliată. Tânărul nobil Précy a renunțat la comanda mercenarilor elvețieni, în scopul de-al ajuta pe bolnavul d'Aubigny. Pe flancul drept se găseau 800 de lăncieri elvețieni. Inițial, lupta a
Bătălia de la Seminara (1495) () [Corola-website/Science/329275_a_330604]
-
a trupelor sale a traversat râul și a lovit în flang. Francezii luptau cu dârzenie, dar au început să se retragă de-a lungul drumului și prin oraș. Între timp, pe câmpul luptei au ajuns scoțienii sub comanda lui Buchan dislocându-se pe un deal din apropiere, acolo începându-se să se adune și rămășițele avangardei. Trecând de oraș, Clarence și-a așezat trupele, și cu restul infanteriei care s-a apropiat a intrat în luptă, în ciuda superiorității numerice semnificative a
Bătălia de la Baugé () [Corola-website/Science/328750_a_330079]
-
Prospekt. A participat, de asemenea, la înăbușirea revoltelor și rebeliunii din Kronstadt a "Batalionului de Geniu de Gardă", ca răsplată fiind numit în escorta împăratului Nicolae al II-lea. La 23 iunie 1906 este numit comandant al "Brigăzii 1 Infanterie", dislocată în Finlanda, iar la 24 ianuarie 1907, comandant al "Academiei Statului Major General „Nicolaevskaia”". Sub conducerea sa, academia a cunoscut un proces de reformă bazat pe lecțiile învățate din războiul ruso-japonez din 1905, aducând profesori noi, tineri și bine pregătiți
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
direcția Seliska. În ziua următoare, forțele austro-ungare încep să se apropie de fortăreață, iar la 29 septembrie/12 octombrie grupul de asediu condus de Șcerbaciov a fost desființat. În aprilie 1915, generalul Șcerbaciov a fost numit comandant al "Armatei 11" dislocată pe frontul din Carpați , între "Armata 8" condusă de generalul Alexei Brusilov și Armata 9 condusă de generalul Platon Lecițki. Inițial, în compunerea Armatei au intrat Corpurile XXII și XVIII Armată. Împotriva forțelor lui Șcerbaciov a fost dislocată "Armata de
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
Armatei 11" dislocată pe frontul din Carpați , între "Armata 8" condusă de generalul Alexei Brusilov și Armata 9 condusă de generalul Platon Lecițki. Inițial, în compunerea Armatei au intrat Corpurile XXII și XVIII Armată. Împotriva forțelor lui Șcerbaciov a fost dislocată "Armata de Sud" germană, comandată de generalul Alexander von Linsingen. Armata 11 a participat la Operația din Carpați și la retragerea strategică ce i-a urmat, începută după străpungerea de la Gorlice. Șcerbaciov a reușit să-și retragă trupele pe aliniamentul
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
a lungul vârfurilor și a ravenelor munților Atlas. Pierderea principală a fost transformarea drumurilor și a munților care treceau la sud de Marrakesh în locuri nesigure, amenințând ruta către orașul Sijilmassa. Imposibilitatea de a trimite destui oameni pentru a-i disloca pe almohazi, autoritățile almoravide s-au împăcat cu idea că trebuie să construiască fortărețe puternice (cea mai faimoasă fortăreața este Tasghimout), între timp fiind capabili să caute rute alternative, mai ușor de străbătut. Ibn Tumart i-a organizat pe almohazi
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
dinspre Oradea pe calea ferată până la Vașcău și apoi pe șosea peste pasul de la Dealul Mare și dinspre Arad pe calea ferata Arad-Brad. Pentru a preîntâmpina stăpânirea întregii căi ferate (localitatea Brad fiind cap de linie), spre Brad au fost dislocate la 28 ianuarie batalioanele I si II din Regimentul 9 Vânatori comandat de colonelul Gheorghe Rasoviceanu (aparținând Brigăzii a IV-a din Divizia 2 Vânători). În 31 ianuarie acestea au ajuns la Deva, de unde s-au deplasat spre Băița - unde
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
Regimentul 6 Roșiori a fost o unitate de cavalerie de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Tecuci. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 4 Roșiori alături de Regimentul 11 Roșiori. La intrarea în război, Regimentul 6 Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Rusescu. Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
Regimentul 7 Roșiori a fost o unitate de cavalerie de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Iași. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 6 Roșiori alături de Regimentul 8 Roșiori. La intrarea în război, Regimentul 7 Roșiori a fost comandat de locotenent-colonelul " Constantin Cătuneanu ". Regimentul 7 Roșiori a participat la acțiunile militare
Regimentul 7 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337443_a_338772]
-
sfârșit să devină un titular în echipa „Tunarilor” la începutul noului an, marcând 2 goluri în victoria lui Arsenal, 4-1 în fața celor de la Everton pe 29 decembrie 2007. Pe 23 februarie 2008, Eduardo și-a fracturat fibula și și-a dislocat glezna în minutul 3 din meciul cu Birmingham City, după un atac foarte dur al lui Martin Taylor, atac pentru care acesta a fost eliminat. Eduardo a fost îngrijit timp de 8 minute în afara terenului, apoi a fost dus la
Eduardo da Silva () [Corola-website/Science/330481_a_331810]
-
ocazia aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tron.<nowiki>[</nowiki>1<nowiki>]</nowiki> La izbucnirea Primului Război Mondial, von Staabs era la comanda "Diviziei 37 Infanterie". În august 1914, divizia a intrat în organica Armatei 8 din Prusia și dislocată pe frontul de est. Forțele sale au luptat în cadrul Corpului XX Armată aflat sub comanda generalului Friedrich von Scholtz în Bătălia de la Tannenberg și în Prima Bătălie de la Lacurile Mazuriene. În perioada 15 iunie 1915 la 6 iulie 1916 von
Hermann von Staabs () [Corola-website/Science/334360_a_335689]
-
Val-d'Isère, Franța, Gut a câștigat medalii de argint la coborâre și super combinată, cu mai mult de două luni înainte de a împlini 18 ani. La 29 septembrie 2009, Gut a căzut în timpul antrenamentului la Saas-Fee, Elveția, si si-a dislocat un șold. A fost transportată cu elicopterul la un spital din Visp. Federația Elvețiană de schi a anunțat inițial că Gut va fi în afara competiției pentru cel putin o lună. În ianuarie 2010, s-a anunțat că Gut va rata
Lara Gut () [Corola-website/Science/335234_a_336563]
-
Air Wings-CVW). Portavioanele pot găzdui la bord cel mult 130 de F/A-18 Hornets sau 85-90 aeronave de diferite tipuri, dar de obicei pe portavioane sunt 64 de aeronave. Deși escadrele sunt integrate, urmărind portavionul acolo unde acesta este dislocat, ele sunt totuși considerate ca entitate separată de portavion. Precum și personalul de bord, escadrele sunt, de asemenea, alcătuite din personal de sprijin, inclusiv de întreținere a aeronavelor și de manipulare a muniției și pentru proceduri de urgență. Fiecare persoană de pe
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
comanda onorifică). De Lorges se opunea Electorului de Bavaria care luase comanda forțelor aliate din regiune după moartea lui Carol de Lorena. Între timp mareșalul Catinat conduce forțele franceze din Dauphiné împotriva Ducelui de Savoia, în timp ce mareșalul Noailles conduce forțele dislocate la granița Cataloniei. Prințul Waldeck spera să amâne campania pentru a permite Electorului de Brandenburg să traverseze Mosela și să-l oprească pe Boufflers, dar manevrele anticipate ale Ducelui de Luxembourg îi permit lui Boufflers să se deplaseze între râurile
Bătălia de la Fleurus (1690) () [Corola-website/Science/331863_a_333192]