3,286 matches
-
Este prima piesă românească destinată interpretării pe scenă și realizată ca atare. Comedia vremii, inspirată din moravurile epocii, constituie o satiră îndreptată împotriva cosmopolitismului claselor dominante, care, părăsind moda fanariotă, au devenit în scurt timp admiratoare necondiționate ale apusului Europei, disprețuind tot ce era românesc. Franțuzitele, aducând vag cu Prețioasele ridicole a lui Molière, este ancorată adânc în realitățile noastre. Bătrânul boier, Conu Iordache, este refractar noului mod de viață promovat de fiicele sale, ahtiate după moda din „jurnalele după urmă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
din cele mai vii din întreaga suită a timpurilor caragialești, un „homo comicus” ce nu poate ieși din spațiul ridicolului. În rest e simplu, rudimentar în judecăți ca modelul său Conu Leonida. Categoria lui Leonida e cea a „amploiaților”, blamată, disprețuită de Jupân Dumitrache. Prin Conu Leonida, Caragiale introduce în comedie o categorie nouă de personaje: pensionarul mărunt. Pompiliu Constantinescu îl caracterizează ca fiind cel mai bătrân, cel mai autentic „Mitică”, „simbol al miticismului, iar I. Constantinescu îl încadrează în categoria
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
puterea magică de a transfigura și de a investi cu frumusețe artistică urâtul natural, anormalul, diformul. Această însușire magică a artei l-a făcut pe Pascal să o denunțe ca “vanitoasă”, întrucât mijlocește un paradox: ne face să admirăm ceea ce disprețuim în realitate. La greci, imaginile încep să fie apreciate pentru frumusețea realizată în ele însele. Pentru prima dată în istoria omenirii arta este concepută ca fiind legată de realizarea frumosului și devine un scop în sine. În concepția anticilor, frumusețea
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
va înțelege să ne folosească așa cum trebuie. Virgula: Aprob propunerea. Autorul:Și așa semnele de punctuație au fugit din caietele lui Toderiță. El s-a dus să le caute în împărăția lui Punctîmpărat să-și ceară iertare că le-a disprețuit. Toderiță : Uff! Abia-mi mai pot mișca picioarele. Unde-o fi împărăția asta afurisită? Cică acolo locuiesc toate semnele de punctuație. Ce le-o fi venit să plece din caietele mele? Mi-au trimis răvaș că nu le folosesc cum
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
se afla legat cu lanț un grifon împreună cu uriașul, era pus acolo să păzească un cal minunat, care pe vremuri fusese al lui Argalia. Calul acesta era o făptură vrăjită, fără seamăn de puternic, de iute și de frumos, care disprețuia hrana semenilor săi - iarba sau ovăsul. Numele lui era Ranican. Acest cal minune, după ce stăpânul său, Argalia, fusese ucis de către Ferrau, pomenindu-se liber s-a întors la peștera în care văzusese lumina zilei și aici trăia sub protecția uriașului
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ilustru s-au spulberat odată cu el. Asemeni apelor ce se varsă pe câmpie la vremea când ghețurile s-au rupt, maurii, ne mai având înainte-le pilda de vitejie a lui Darninel, au rupt-o la fugă care încotro. Rinaldo disprețuia prea milt asemenea victorii ușoare pentru a-i urmări; lui nu-i plăcea să lupte decât cu adversari viteji. Odată cu el, ceilalți paladini au făcut mare prăpăd printre mauri. Carol Magnul însuși, Oliver, Guido și Ogier danezul împărțeau moartea în dreapta
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și eroică îndârjire. Ion Antonescu voia să-i pună în libertate pe asasini printr-un transfer la închisoarea militară, apoi acasă. După 21 ianuarie 1941, echipa legionară care a lucrat la dezgropare a fost executată din ordinul lui Ion Antonescu, disprețuind orice fărâmă de justiție. Tenebra lui josnicie a primit și ea răsplata cuvenită. Din înălțimea cerului, Căpitanul se roagă: „Adu ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
departe posibil de Vânătorul Roșiilor, rămânând totuși în aceeași încăpere. Era un bătrân micuț și pirpiriu, cu niște ochi albaștri, strălucitori, și o tuse pe care o alimenta cu țigări europene foarte tari. Avea acea alură specifică captivilor de pretutindeni, disprețuind prezența celor care l-au capturat - deși circula și supoziția că își oferise serviciile de bunăvoie. Satterlee se plimba acum de colo colo, gesticulând spre cei prezenți ca și cum ar fi fost patru sute de oameni, nu patru. Mal se răsuci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
așa de lesne, și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. 2. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvîrșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. 3. Uitați-vă dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoșilor o împotrivire așa de mare față de Sine pentru ca nu cumva să vă pierdeți inima și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
vă pierdeți inima și să cădeți de oboseală în sufletele voastre. 4. Voi nu v-ați împotrivit încă pînă la sînge, în lupta împotriva păcatului. 5. Și ați uitat sfatul, pe care vi-l dă ca unor fii: Fiule, nu disprețui pedeapsa Domnului, și nu-ți pierde inima cînd ești mustrat de El. 6. Căci Domnul pedepsește pe cine-l iubește, și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește." 7. Suferiți pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
primit! 10. Noi muncim, în adevăr, și ne luptăm, pentru că ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mîntuitorul tuturor oamenilor, și mai ales al celor credincioși. 11. Poruncește și învață aceste lucruri. 12. Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea; ci fii o pildă pentru credincioși: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție. 13. Pînă voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare, și la învățătura pe care o dai altora. 14. Nu fi nepăsător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
6 1. Toți cei ce sunt sub jugul robiei, să socotească pe stăpînii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. 2. Iar cei ce au stăpîni credincioși să nu-i disprețuiască, sub cuvînt că sunt "frați", ci să le slujească și mai bine, tocmai fiindcă cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor, sunt credincioși și prea iubiți. Învață pe oameni aceste lucruri, și spune-le apăsat. 3. Dacă învață cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
nelegiuite), 9. înseamnă că Domnul știe să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici, și să păstreze pe cei nelegiuiți, ca să fie pedepsiți în ziua judecății: 10. mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, și disprețuiesc stăpînirea. Ca niște îndrăzneți și încăpățînați ce sunt, ei nu se tem să batjocorească dregătoriile, 11. pe cînd îngerii, care sunt mai mari în tărie și putere, nu aduc înaintea Domnului nici o judecată batjocoritoare împotriva lor. 12. Dar aceștia, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
bine atît între voi, cît și față de toți. 16. Bucurați-vă întotdeauna. 17. Rugați-vă neîncetat. 18. Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. 19. Nu stingeți Duhul. 20. Nu disprețuiți proorociile. 21. Ci cercetați toate lucrurile, și păstrați ce este bun. 22. Feriți-vă de orice se pare rău. 23. Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuși pe deplin; și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
distinsă suprem, a lui Cezar Borgia, mâinile lui aristocrate si incapabile, ruinile palatului și paragina moșiei, dacă are pofta nesănătoasă de a-și uni ființa și averea ei, trainice amândouă, cu acest Maxențiu oarecare, nu are decât să o facă, disprețuind micile aberațiuni de felul celei petrecute . . . Să-și plătească romanța velenă a signorului florentin, dacă știu eu ce coardă stricată, în instrumentul ei solid, cere astfel de muzici - n-are decât să-1 planteze "pe urmă" . . . Dar să nu-i atribuie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în sticle bizare era industrie proprie, Nory luase cu simplicitate și confort posesiune teritorială. Erau numai câțiva inși de specialitate - politicianii - care încă nu se înțelegeau asupra unor amănunte - adică afaceri de partid. Așa credea Nory. Acei mărunți locuitori provinciali, disprețuiți de Nory, luaseră și ei posesie teritorială din acel sentiment de expansiune care există în omul ce are posibilități de expansiune. Mini însăși trăise întotdeauna după o hartă mai puțin exterioară ca cea geografică, dar foarte precisă: aceea a unor
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
uită la picioare. Când cântecul lui Jonathan ajunge la sfârșit, Fotse, adunați să-l asculte, murmură ceva neliniștiți unul către celălalt. — A fost cam scurt, șoptește Gittens. Probabil vor crede că suntem fără tradiție. Deși îi lasă să înțeleagă că disprețuiește genealogia lor, pentru că este atât de scurtă, Daou este mulțumit în cele din urmă că albii n-au venit să mai ceară muncitori și-i lasă să-și întindă tabăra lângă râu. Câteva zile se ocupă doar cu organizarea taberei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-l întîlnește un urs, și care, cînd ajunge acasă, își reazemă mîna pe zid, și-l mușcă un șarpe! 20. Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă și fără strălucire? 21. Eu urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre, și nu pot să vă sufăr adunările de sărbătoare! 22. Cînd Îmi aduceți arderi de tot și daruri de mîncare, n-am nici o plăcere de ele; și vițeii îngrășați pe care-i aduceți ca jertfe de mulțumire nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
15. În ea se afla un om sărac dar înțelept, care a scăpat cetatea cu înțelepciunea lui. Și nimeni nu se gîndise la omul acela sărac. 16. Atunci am zis: "Mai bună este înțelepciunea decît tăria!" Totuși, înțelepciunea săracului este disprețuită, și nimeni nu-l ascultă. 17. Cuvintele înțelepților, ascultate în liniște, sunt mai de preț decît strigătele unuia care stăpînește între nebuni. 18. Înțelepciunea este mai de preț decît sculele de război; dar un singur păcătos nimicește mult bine. $10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
nesocotiți Numele Meu, și care ziceți: "Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?" 7. "Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate necurate!" Și dacă ziceți: "Cu ce Te-am spurcat?" " Prin faptul că ați zis: "Masa Domnului este de disprețuit!" 8. Cînd aduceți ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Cînd aduceți una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
Numelui Meu și se aduc daruri de mîncare curate, căci mare este Numele Meu între neamuri, zice Domnul oștirilor. 12. "Dar voi Îl pîngăriți, prin faptul că ziceți: Masa Domnului este spurcată, și ce aduce ea este o mîncare de disprețuit!" 13. Voi ziceți: Ce mai osteneală!" și o disprețuiți, zice Domnul oștirilor și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag: "Iată darurile de mîncare pe care le aduceți! Pot Eu să le primesc din mîinile voastre? zice Domnul. 14. "Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
căci mare este Numele Meu între neamuri, zice Domnul oștirilor. 12. "Dar voi Îl pîngăriți, prin faptul că ziceți: Masa Domnului este spurcată, și ce aduce ea este o mîncare de disprețuit!" 13. Voi ziceți: Ce mai osteneală!" și o disprețuiți, zice Domnul oștirilor și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag: "Iată darurile de mîncare pe care le aduceți! Pot Eu să le primesc din mîinile voastre? zice Domnul. 14. "Nu! blestemat să fie înșelătorul, care are în turma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
al Domnului oștirilor. 8. Dar voi v-ați abătut din cale, ați făcut din Lege un prilej de cădere pentru mulți, și ați călcat legămîntul lui Levi, zice Domnul oștirilor. 9. De aceea, și Eu vă voi face să fiți disprețuiți și înjosiți înaintea întregului popor, pentru că n-ați păzit căile Mele, ci căutați la fața oamenilor, cînd tălmăciți Legea. 10. N-avem toți un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu? Pentru ce dar suntem așa de necredincioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la moarte; fiindcă am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni. 10. Noi suntem nebuni pentru Hristos: voi, înțelepți în Hristos! Noi, slabi: voi, tari! Voi, puși în cinste: noi, disprețuiți! 11. Pînă în clipa aceasta suferim de foame și de sete, suntem goi, chinuiți, umblăm din loc în loc, 12. ne ostenim și lucrăm cu mîinile noastre; cînd suntem ocărîți, binecuvîntăm; cînd suntem prigoniți, răbdăm; 13. cînd suntem vorbiți de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
Domnului. 21. Fiindcă atunci cînd stați la masă, fiecare se grăbește să-și ia cina adusă de el înaintea altuia, așa că unul este flămînd, iar altul este beat. 22. Ce? N-aveți case pentru ca să mîncați și să beți acolo? Sau disprețuiți Biserica lui Dumnezeu, și vreți să faceți de rușine pe cei ce n-au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud. 23. Căci am primit de la Domnul ce v-am învățat: și anume, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]