68,163 matches
-
său continent. Cahiers du cinéma pare să-și amintească de timpurile când lăuda Detașamentul roșu de femei și toate maoismele, expediază Billy Elliot în cîteva rînduri, acuzîndu-l pe cineastul britanic că "nu știe să filmeze munca" - "greviștii sînt filmați de la distanță, ca fundal al unei melodrame" - cu concluzia că "filmul englez e rămas în urmă la toate capitolele". Există și o astfel de "globalizare". Sau poate e reversul ei. Galicii țin de altfel să pună la punct orice intruziune uniformizatoare sau
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
și noi succese literare Scriitorul care, indiferent de motiv, alege sau este obligat să aleagă calea exilului, ca și acela care ajunge un autoexilat în propria țară se confruntă, deopotrivă, cu dificultățile unei poziții marginale, dobândind însă, tocmai prin exercițiul distanței impus de o asemenea postură, o mai exactă, mai lucidă, mai nuanțată înțelegere a lumii și a oamenilor. Ce câștiguri, ce pierderi aduce cu sine experiența exilului? Acestor întrebări și multor altora și-a propus Mircea Anghelescu să le găsească
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
era invers, fiind un urmărit din p.v. politic... Celălalt aștepta să termine, prins de brațul lui, ferm strîns, pînă ce B. îl elibera, ascultînd tot timpul crispat cu degetele înfipte... Ofițerul care, noaptea, înainte de înmormîntarea lui Dej, măsoară cu pasul distanța de la Piața Sfîntu Gheorghe pînă la monumentul eroilor - cu cronometrul în mînă, să stabilească timpul de parcurs al cortegiului funerar de a doua zi. Un ofițer din arma geniu. Este noaptea, unu și treizeci... Privitorii, noctambulii din Piața Kilometrului 0
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
începe la Bagdad, iar metoda predilectă de comunicare cu populația e gura de mitralieră. P.S. Pentru că am pomenit de ziua Sf. Valentin: întreaga filozofie a autohtonizării prostești, a felului în care înțelegem, adaptăm și respectăm valorile occidentale e dată de distanța enormă dintre semnificația originală (conform unei tradiții englezești, în acea zi păsările își aleg perechea) și deflorarea radiofonică a frumoasei Nuți de către macho-ul Cristi!
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
dovedit și violența ascunsă și imposibil și ea, de dovedit, astea ne înăbușeau. Fiindcă în anii adolescenței și ai tinereții mele, nu se mai petrecea nimic la lumina zilei. Nu poți să te eliberezi de ceva, nu poți să iei distanță față de ceva, dacă nu poți să numești, dacă nu poți să-l descrii. Probabil că un alt mod de-a lua distanță față de acea lume ar fi fost s-o înfrunți, ca Paul Goma. O altă vinovăție a mea este
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
se mai petrecea nimic la lumina zilei. Nu poți să te eliberezi de ceva, nu poți să iei distanță față de ceva, dacă nu poți să numești, dacă nu poți să-l descrii. Probabil că un alt mod de-a lua distanță față de acea lume ar fi fost s-o înfrunți, ca Paul Goma. O altă vinovăție a mea este că n-am făcut lucrul ăsta. Pe de altă parte, faptul că am perseverat este pentru că, după 1990 a-nceput să se
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
pe deplin realizată (ori realizabilă) sau explicită (vezi categoriile I și II). Discuția referitoare la comunicarea interumană prin C este de dată mai recentă, dacă ne referim la aspectele inginerești. Mai ales în ultima decadă, această modalitate de interacțiune la distanță a devenit spectaculoasă și aproape intrată în rutină (din păcate, înainte de a i se fi rezolvat probleme numai aparent de detaliu). Ea este definită de Herring (în Herring ed. 1996, 2) astfel: "computer-mediated communication (CMC) is communication that takes place
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
aparent de detaliu). Ea este definită de Herring (în Herring ed. 1996, 2) astfel: "computer-mediated communication (CMC) is communication that takes place between human beings via the instrumentality of computers". Este vorba în primul rând despre "poșta electronică" (e-mail), la distanțe mari de spațiu, dar șí în interiorul unei instituții. Textele elaborate prin C și apoi transmise pe aceeași cale (inclusiv telefonul) pot consta fie din mesaje, de obicei scurte, ca simple adresări, fie din mesaje urmate de un răspuns pe aceeași
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
reușit totuși să-și armonizeze stilurile, practicând sobrietatea, concizia și rigoarea științifică. Meritul revine coordonatorilor, cei trei magnifici ai organizării întregii întreprinderi - Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
și haine ponosite, demodate și de proastă calitate, încovoiați și cu chipuri apăsate de deznădejde, extenuați de efortul de a procura mâncare, străbătând strada și viața terorizați de ger, de întuneric și de restructurările pe criterii politice; * Pentru că, în evaluarea distanței dintre "acum" și "înainte", omitem să luăm în calcul elementele care privesc calitatea vieții, elemente pe care nivelul de trai le incorporează cu obligativitate: cum se depozitează gunoiul, cât săpun și detergenți se folosesc pe cap de locuitor, cum arată
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
ca o realitate globală liniștitoare și reconfortantă. "Ea nu se năpustește asupra lor pentru a-i ademeni, a-i înhăța, a le vorbi. Ea îi privește. Absoarbe imaginea lor, așa cum lacul o face cu cerul". Multă vreme bărbații rămîn la distanță, pentru a putea fi contemplați, observați, descifrați, judecați. Îi vede totdeauna ca pe acei călători care stau față în față în trenurile, acum rare, în care această dispunere a locurilor mai există: nu alături de ea, în același sens, ci în
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
oamenii care taie găini, iar găinile, albe unele, ce se zbat între nămeți, însîngerate. Viziunea unui revelion de demult. * La Talcioc. Privesc de sus (în vara lui 1950) de pe marginea rîpei de mahala tîrgul cu bunuri de vînzare... Privesc de la distanță transmiterea obiectelor de la unii la alții, pauzele dintre ele, tocmeala... Natura obiectelor condiționînd existența. Absurditatea lor văzute de la distanță. Patefonul cu goarnă pus să cînte demodat cum este - cîntă o romanță veche, desuetă, pițigăiată... imprimarea... Caracterul unui personaj pe care
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
La Talcioc. Privesc de sus (în vara lui 1950) de pe marginea rîpei de mahala tîrgul cu bunuri de vînzare... Privesc de la distanță transmiterea obiectelor de la unii la alții, pauzele dintre ele, tocmeala... Natura obiectelor condiționînd existența. Absurditatea lor văzute de la distanță. Patefonul cu goarnă pus să cînte demodat cum este - cîntă o romanță veche, desuetă, pițigăiată... imprimarea... Caracterul unui personaj pe care mă căznesc din greu să-l nasc, să-l aduc pe lume... acest suflet născocit pe care l-am
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
cînd din cealaltă, gîndirea pășește încoace și-ncolo, într-un mers ce contrazice axioma cum că drumul cel mai scurt între două puncte este linia dreaptă, căci umblînd în zig-zag, de la da la nu, străbate mai repede și mai sigur distanța ce ne separă de cunoașterea întocmai" (p. 51). Sînt și mici bucăți literare, cum e Momentul dictat de spiritul lui Caragiale pe litoral în 1966, scenă grotescă despre serviciile publice în România anilor '60, sau evocarea nostalgică a unor scene
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
În Finlanda, o ciudățenie e că pe căile ferate poți să schimbi direcția de călătorie oricând și în orice sens, fără să mai treci pe la casa de bilete. Dacă te răzgândești, poți merge oriunde. Liber, fără birocrație. Totul este ca distanța să fie aproximativ egală; nu neapărat, dar să nu se exagereze... Cu prietenul George Bălăiță, ne înveselim; n-am mai pomenit una ca asta nicăieri. Obiceiul finlandez e cel mai practic din lume, așa că ne punem în gând să atingem
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
ambele lumi, și le putem percepe pe ambele cu lirism. De îndată ce ne dăm seama cât de amenințată e granița dintre ele, intervine ironia. L.V. Una din temele centrale ale romanelor dvs. este relația părinți-copii. E sinuoasă, apare pregnant și dureros distanța dintre generații, dar personajele o depășesc. Părinții sunt o prezență sfâșietoare. Este proza dvs. autobiografică? Sunt romanele dvs. atât de lirice din cauza sensibilității autorului? G.S.: Recunosc. Relațiile dintre părinți și copii și dintre generații abundă în opera mea. Nu e
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
o schiță este Vladimir Găitan în Karenin (dar nu-l pot uita pe Emil Gaju în acest rol), care-și încarcă aparițiile de schimbări de ton și registru, încercînd, uneori, și nuanțe. Sigur că și Găitan se află la o distanță de ceea ce ne-am imagina că poate să construiască, dar Karenin are evoluție, are stări. De o linearitate excesivă este Silvia Luca, atît de emoționantă în alte apariții. Această Anna Karenina este aproape plată și cînd este vorba despre soț
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
Cum se întîmplă că mă pot considera printre prietenii de o viață ai lui M.R.I.? Eu, aflat acum pe alte meleaguri, la destulă distanță și la mult timp de cand nu ne-am văzut... Acum, cănd el împlinește 70, deci și eu, descopăr cîteva momente, în care sau întîlnit biografiile noastre. Aveam 17 ani amandoi cand ne-am încercat norocul la Medicină. Direcția sanitară a
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
anul trecut al revistei, intitulat Tot despre aberații și supraintitulat de noi Ecouri. Răspunderea publicării îmi revine în întregime. Am procedat așa în virtutea principiului că opinia diferită sau opusă trebuie respectată. Mi s-a părut suficient să marchez prin supratitlu distanța față de conținutul articolului. E cinstit să recunosc totodată că n-am dat atenția cuvenită intervenției d-lui Rusu, parcurgînd-o în grabă. E un paradox la mijloc. Tocmai textele aparținînd unor oameni pe care-i cunosc bine le citesc superficial înainte de
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
de epocă, sobrietate a expresiei etc. Când în 1968 Nicolaus Harnoncourt lansase afirmații tranșante ca de exemplu "Capodoperele bachiene să fie cântate și auzite ca și cum nu ar mai fi fost niciodată executate... niciodată distorsionate" stârnise scandal. Dar de atunci, la mijlocul distanței dintre pozițiile extreme, muzicieni de excepție ca însuși Harnoncourt, Gustav Leonhardt, Rliot Gardiner, Sigiswald Kuijken, William Christie ș.a. au revelat un imens tezaur de muzici necunoscute, de sonorități inedite și un univers estetic seducător. Toată această mișcare de revival producându
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
să o faci funcțională în propriul tău orizont cultural și mental, în propria ta experiență. Interpretarea devine, astfel, o variantă de traducere, pentru că, interpretînd, transpun ceva în altceva. Între cei doi termeni care intră în ecuația intepretării-traducere există inițial o distanță, spațiu liminal, cum îl numește Iser, care demarchează atît conținutul pe care îl intepretez, cît și diferența dintre două registre. Scopul interpretării este de a micșora acest spațiu liminal, de a reduce diferența și de a genera un nou termen
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
autorități: cea care se exercită direct (textul sacru), și cea care oferă acces la autoritatea primară (comentariul). Cu timpul, prima autoritate, cea directă, e doar întrezărită, pentru că nu mai sîntem conștienți de ea decît prin intermediul celei de-a doua, comentariul. Distanța dintre exegeză și text se reduce în însuși actul intepretării, ca act performativ, care menține vie iluzia textului pe care îl intepretează, creînd însă altul. Acest altul este ceea ce Iser numește emergență. Cartea se poate descrie cel mai bine ca
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
lui "poate că..." sau "dar dacă...", ca niște interogații adresate lumii și ființei lăuntrice, dar și ca expresii ale neliniștii și, poate, ale fricii: "Poate că asta a fost greșala -/ să merg înaintea mea,/ să cresc peste mine însumi/ micșorînd distanța între mine/ și mine, / între a fi/ și a face./ Poate că ăsta a fost delirul -/ eu, copil cu părinții de lut,/ să fiu netrebnicul consumator/ de absolut./ Poate că steaua de pe care am venit/ s-a spart într-un
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din publicistică eminesciană, pentru a avea un strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile precedente, pretinzînd, pentru sine, calitatea de ediție critică (și nu era!), adoptîndu-se, drept criteriu de ordonare a materiei, unul mixt (cronologic și psihologic), de o efectivă extravaganță clasificare. De-abia în 1910, selectîndu-și ediția, îi dă titlul
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
format credința în răspăr, picătură cu picătură, pe cont propriu. Fiindcă între a te duce la biserică mai mult pentru că la școală ți se spunea să n-o faci sau a citi Biblia din imbold literar, nu religios e o distanță considerabilă de credința adevărată. Presupun că nu voi ajunge niciodată la acea seninătate interioară pe care am observat-o la persoane de vîrste și de extracție socială diferite, seninătate pe care nu ți-o dă decît încrederea totală în Dumnezeu
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]