18,838 matches
-
privitoare la rolul capital al geografiei în formarea etosului unei comunități, formulată de profesorul Jared Diamond în lucrarea Arme, microbi și oțel, însă nu este momentul să inițiem o discuție paralelă. Din punct de vedere metafizic, un deșert nu se distinge semnificativ de altul, în același chip în care un munte nu se deosebește de altul. Numai ideile reificate, purtătoare de sigiliu antropic, sunt creatoare de alteritate: o pagodă este construită altfel decât o catedrală, după cum o casă orientală nu seamănă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de "anonimitate creștină" și l-ar fi considerat o încercare de monopolizare creștină. Astfel raportul dintre încrederea de fond și credința în Dumnezeu se verifică a fi foarte complex. Pe baza experienței mele, confirmată de Erik H. Erikson, se pot distinge trei grupuri de persoane: • persoanele care preiau încrederea de fond dintr-o credință religioasă. Motivația religioasă le dă capacitatea unei extraordinare angajări, dar și de a rezista schimbărilor bruște ale vieții și de a fi puternici în momentele de încercare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
secolul al XIX-lea, iar astăzi este prezentă la nivel mondial. • Teoria evoluției, între timp confirmată de microbiologie, care a studiat în detaliu legătura omului cu animalele, îndeosebi cu cele mai evoluate, pe baza patrimoniului genetic. Genele ființelor umane se disting de cele ale cimpanzeilor cu doar aproximativ 1% din elementele materialului genetic ADN (sunt cel puțin 30 de milioane din cele trei miliarde de elemente constitutive ale genomei). • Principiul durabilității, care impune un raport atent cu flora și fauna. Să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
colinele și ne vom începr ascensiunea. Întrebarea despre sensul individului Nici viața mea nu s-a scurs lin și fără conflicte. Nici un parcurs existențial nu este lipsit de crize. Termenul "criză" derivă de la verbul grec krinein, adică "a separa, a distinge", și desemnează momentul culminant al unei dezvoltări dificile. Cum este cazul și altor cuvinte cheie care pentru mine sunt foarte importante (încredere, curaj civil), și cuvântul "criză" a fost mult timp neglijat de dicționarele și manualele de teologie. În situația
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
glas puternic: "Eloi, eloi lemà sabactàni?", "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?" (Mc., 15, 34). De atunci crucea este semnul specific de recunoaștere al creștinilor. Doar mesajul, viața și opera lui Isus în întregul lor redau clar ce distinge crucea sa de cea, de exemplu, a lui Spartacus, care condusese revolta sclavilor, dar și de multe alte cruci din istoria lumii. Chestiunea cea mai importantă rămâne aceeași: cum este posibil ca un asemenea semn de infamie să reprezinte pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
originii răului, publicată în 1710, devenea curând o operă clasică. Leibniz era suficient de realist pentru a nu micșora numeroasele forme de suferință și de rău prezente în lume. Lumea, pentru el, nu este deloc perfectă sau bună și se disting trei tipuri de rău diverse: răul metafizic, adică natura limitată a ființei, își are cauza în natura finită a omului; malum phisycum, sau durerea, care e cunoscut de om o dată cu corporeitatea sa; răul moral, care își are originea în libertatea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
suferă cu adevărat nu conferă compasiunea de care el însuși are nevoie, nu are grijă doar de sine, dar se sacrifică total. Întrucât este Cel care suferă și se sacrifică în suferință și iubire, acest Isus, după interpretarea creștină, se distinge de Buda, binevoitorul și plin de compasiune. Și în acest mod se distinge și de mulți alți zei și de mulți fondatori divinizați în diverse religii, de toți guru religioși, de eroi și de cezarii din istoria lumii: suferind, executat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
are grijă doar de sine, dar se sacrifică total. Întrucât este Cel care suferă și se sacrifică în suferință și iubire, acest Isus, după interpretarea creștină, se distinge de Buda, binevoitorul și plin de compasiune. Și în acest mod se distinge și de mulți alți zei și de mulți fondatori divinizați în diverse religii, de toți guru religioși, de eroi și de cezarii din istoria lumii: suferind, executat, răstignit. Dar toate acestea înseamnă că nu există un răspuns la chestiunea suferinței
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de adopție tocmai din cauza faptului că sunt considerați a fi "cu nevoi speciale" sau chiar "neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este cu totul altceva. Suntem de la începutul erei moderne martorii unei dezvoltări fără precedent a cunoștințelor care alcătuiesc "știința" și care își revendică de altfel cu aroganță acest titlu. Înțelegem prin aceasta o cunoaștere riguroasă, obiectivă, incontestabilă, adevărată. Ea se distinge de toate formele aproximative, chiar îndoielnice, ale cunoștințelor, sau credințelor, sau superstițiilor care au precedat-o prin forța evidențelor și demonstrațiilor sale, a "dovezilor" sale, și în același timp prin rezultatele extraordinare la care a ajuns, și care bulversează fața
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
esențial practică. Ea consistă în autodezvoltarea potențialităților subiective care alcătuiesc această viață. Dacă ne referim la viziune, care a fost inclusă în analiza noastră ca exemplu menit să ne facă să înțelegem natura acestei cunoașteri originare a vieții, oricine va distinge cu ușurință ochiul grosolan de care vorbește Marx în Manuscrisele din 1844, incapabil de o percepție distinctă a ceea ce contemplă sau de vreo apreciere artistică cu privire la aceasta și, de cealaltă parte, ochiul cultivat al cărui exercițiu rafinat este, ca atare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ce-și află realitatea în autosenzația sa, nu în conștiința lumii, ci în viață. Este ceea ce a arătat deja succinta noastră analiză asupra operei de artă. Cei care, urmând indicațiile geniale ale lui Husserl, o reduc la imaginarul său pur (distingând-o astfel de suportul său, care aparține singur lumii percepției) trag de aici concluzia că lumea reală în ea însăși nu este frumoasă și nici nu ar putea fi astfel nici frumoasă, nici urâtă. Dacă așa stau lucrurile, devastarea pământului
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a-și da sarcini pe măsura mijloacelor sale mijloace ale vieții antrenează dezlănțuirea energiilor sale necontrolate și, ca întotdeauna, moliciunea generează violență. Dacă aruncăm o privire din afară asupra a ceea ce nu poate fi înțeles decât din perspectiva vieții, vom distinge, în funcție de gradul de investire afectivă și energetică pe care îl implică, două niveluri de conduită. De fiecare dată când, dintr-o rațiunea oarecare, dintre care cea mai constantă este reculul în fața efortului și patosului său, renunțarea la nivelul superior, unde
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este reculul în fața efortului și patosului său, renunțarea la nivelul superior, unde acest efort ar fi cerut, antrenează o repliere a energiei la nivelul inferior, observăm fenomenul paradoxal pe care privirea ageră a lui Pierre Janet a știut să-l distingă: această deplasare care ar trebui să însemne o diminuare și o prăbușire a energiei se traduce dimpotrivă prin explozia acesteia, care conferă comportamentelor inferioare un caracter excesiv, dezordonat, incoerent, făcând din ele ceea ce limbajul numește în mod spontan debordări. Trebuie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
realitate, distrugerea Universității a fost solicitată chiar de către profesorii Universității sau de către straniul lor sindicat (și aceasta într-un moment în care revendicările sindicale vorbeau în alte părți de scăderea timpului de lucru) este înfricoșător pentru cel care știe să distingă ce anume ascunde mantia demagogiei politice: autodistrugerea Universității ca autodistrugere a culturii ca autodistrugere a vieții. În ce constă, considerată în ea însăși, adică din punct de vedere filozofic, transmiterea unei cunoașteri? În actul prin care fiecare evidență constitutivă a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
grad remarcabil de unicitate. Cristina Ștefan știe să argumenteze cu instrumentele școlii filosofice pe care a absolvit-o. Știe să se aplece comprehensiv, din perspectiva celor abilitați în asistența socială, asupra celor aflați în reală nevoie de asistare. Știe să distingă, cu ajutorul teoriilor politice, între problematica dreptății și cea a carității, știe cum să argumenteze că familia monoparentală poate să fie o opțiune perfect coerentă cu o viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comun, dar concepe domeniul privat ca pe unul în care intervenția statului este un amestec nepotrivit în deciziile și relațiile individuale (Allen L. Anita, 2001, p. 104). Revenind la o abordare de tip liberal 10, în termenii drepturilor omului, se disting drepturile asociate sferei publice față de cele care se aplică în sfera privată. Drepturile asociate sferei private - care au fost subiect de interes pentru opinia publică internațională, începând cu anii ’60 ai secolului XX - vizau probleme privind sănătatea reproducerii sub aspecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și, implicit, are șanse mai scăzute pe piața muncii 67. Deși numărul familiilor monoparentale este în creștere, acest tip de familie nu are încă o vizibilitate pregnantă în spațiul social. În funcție de cum sunt asigurate veniturile în gospodărie 68, se pot distinge (I. Mărginean, 2000, p. 61): • gospodării care sunt autosuficiente economic și nu primesc direct resurse de la bugetul public, contribuind la consolidarea acestuia; • gospodării care primesc direct resurse de la bugetul public, dar au o contribuție netă la bugetul public (impozitele sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau preferință după anumite considerente, dar numai în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice 46. Spațiul privat nu face obiectul de interes al acestei precizări legale. Privind criteriile care fac posibilă discriminarea, distingem două categorii, care ar permite eventuale ierarhizări ale discriminărilor. Astfel, se va putea vorbi despre o discriminare mai gravă dacă a fost făcută pe criterii legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială și despre una mai puțin semnificativă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
difuz la unul din capete. Ultimele cercuri erau late și groase, apoi, spre interior, deveneau mai subțiri, dar în același timp mai clare. Culoarea lor era mai profundă, de la ocru la umbră arsă, iar cercurile din mijloc abia puteau fi distinse unul de altul. Punctul central era alcătuit dintr-o pupilă aproape neagră, care îmi susținea privirea în continuu și cu gravitate. Adesea m-am întrebat: A cui mână a desenat cercurile dintr-o scândură dată la rindea? Și a cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
din zonele defrișate. Dar pe chipul Evei Marklund poți vedea că Manfred a fost bolnav, da, chiar aproape pe moarte. Ea nu-și fixează niciodată privirea pe cineva, nici măcar pe Manfred. Uneori cântă, dar așa de încet, că nu poți distinge melodia și nici cuvintele. Adesea stă la fereastră și privește spre răscrucea drumului. Nu se simte niciodată sigură. în fiecare an aveam colegi noi. Devenisem maestru în arta mersului la școală. Cei de vârsta mea, colegii de la început, se despărțiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
carte care se numește Cine este acesta, continuă Manfred. Dacă te uiți în ea, poți afla o mulțime de lucruri. Poate să ajungă foarte bine pentru o corespondență. Chiar înainte de Gissträsk urmele de roți au dispărut. Era ciudat. Dar puteai distinge drumul cu ajutorul bornelor luminoase puse de Direcția Drumurilor. Mi-am notat vreo două chestii, a spus Manfred. Căci înveți să dai atenție lucrurilor. Genul acela de fotoliu pe rotile nu este unul des întâlnit prin locurile noastre. Șalul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
după aceea. Nu voi uita niciodată. O linie după alta. Așa se petrec lucrurile. Ceea ce începusem să creez erau, prin urmare, xilografii desenate cu mâna. Dacă înțelegeți ce vreau să spun. Primele linii erau așa de subțiri, că nu se distingeau. Acum, după ce au fost trase, o parte din ele sunt practic invizibile. Memoria mea lucra fără greș. Dacă poți spune că memoria lucrează. Memoria există și atât. Era de fapt memoria bunicului. A lui și a mea. Nu trebuia decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
lui Nicu Ceaușescu pe șantierul tineretului de la Canalul Dunăre Marea Neagră. Acolo, sub soarele arzător al Dobrogei, Lumânărescu strălucise ca redactor-șef al foii șantierului, în care erau denunțați cu mânie proletară tinerii chiulangii de la hei-rupul socialist, iar Toni Vardaru se distinsese la rându-i drept cel mai zelos lector în cadrul orelor obligatorii de învățământ politic, unde la loc de cinste stăteau neclintit teme fundamentale precum tinerețea revoluționară a celui mai iubit fiu al poporului și isprăvile pe tarâm științific ale ilustrei
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
servicii publice, noncomerciale, pe care le furnizează gratuit sau la un preț inferior costurilor de producție. Încercînd să delimităm cîmpul intervenției publice, două criterii de clasificare sunt de luat în considerare: O primă linie de demarcație corespunde unei logici economice, distingînd activitățile comerciale de cele noncomerciale, acestea din urmă nefiind gratuite. Ele înregistrează un cost monetar, dar utilizatorul nu îl suportă în mod direct, sau cel puțin nu în totalitate. Aceste bunuri și servicii (o creșă, de pildă) sunt puse, integral
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]