93,185 matches
-
în folosință comună, cu care este înzestrată clădirea, ca de exemplu: conductele de apă caldă și de încălzire care trec prin proprietatea comună și la care pot fi racordate instalațiile individuale de încălzire și de apă caldă prin punctele de distribuție din apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință; punct de delimitare/separare a instalațiilor - locul în care se branșează instalațiile aflate în proprietatea sau în administrarea furnizorului la instalațiile utilizatorului; punctul de racordare/branșare constituie în același
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
energiei termice conținute în apa caldă de consum și volumului apei calde de consum care trece prin aparat; sistem de alimentare centralizată cu energie termică - ansamblul instalațiilor și construcțiilor legate printr-un proces comun de funcționare, destinate producerii, transportului și distribuției prin rețele, transformării și utilizării energiei termice; sistem de repartizare a costurilor - ansamblu format din mai multe repartitoare de cheltuieli, de același fel, instalat în spațiul cu destinația de locuință și/sau în spațiile comune din imobile tip condominiu, care
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de spații cu altă destinație decât cea de locuință din condominiu; d) 100% din proprietarii spațiilor cu destinație de locuință și cu destinație mixtă unde nu se desfășoara efectiv activități, care au corpurile de încălzire racordate la rețeaua interioară de distribuție a energiei termice din condominiu, au montate repartitoare de costuri pe toate corpurile de încălzire, condiție ce trebuie respectată și în cazul imobilelor de tip condominiu în care sunt constituite mai multe asociații de proprietari/locatari, dintre care numai una
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
pământ. Regiunea avută în vedere, respectiv bazinul Lohan, ca dealtfel, întreg teritoriul Podișului Moldovei, este afectată uneori de „cutremurele moldavice”, ale căror focare sunt situate în zona Vrancei. Cauzele care determină mișcările seismice în regiunea studiată sunt de origine tectonică. Distribuția focarelor vrâncene se află într-o zonă strat de tip Benioff și în cadrul derulării unui amplu fenomen de subducție în regiunea de curbură a Carpaților Orientali - subducție realizată de micro-placa Mării Negre care se afundă în astenosferă sub placa interalpină - și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de tip evoluat care începe să cunoască economia de schimb, un sat în cadrul căruia s-au produs diferențieri de avere și drepturi inegalitare care nu se mai întemeiau pe băștinășie, ci pe contracte. Relațiile de exploatare sunt din ce în ce mai accentuate, iar distribuția egalitară a pământului face ușor loc proprietății private. 2.3.2. Nivelul constituțional și nivelul alegerii colective Voi începe analiza propriu-zisă a structurii de organizare și a modului de guvernare a bunurilor comune prin discutarea nivelului constituțional și a celui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ocupate de oameni cu autoritate, care erau în genere „ascultați” de ceilalți. Așadar, mecanismul este inversat, oamenii neavând autoritate prin prisma poziției lor, ci ei confereau autoritate poziției. Dat fiind acest sens pe care îl are autoritatea în satele devălmașe, distribuția autorității între diverse poziții era implicită, nu explicită și influențată de persoanele care ocupau funcțiile respective. Din acest motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea o valoare economică omogenă, moșiile aveau forma unor patrulatere alungite egale, așezate unele lângă altele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
percep această importanță pe care statul o lasă adunărilor obștești ca pe o conștientizare a eficienței acelui mod de organizare, ci ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu resurse care au o valoare mică datorită condițiilor tehnice și a celor economice. Primele împiedicau transformarea resurselor în produse finisate cu valoare economică mare, iar ultimele împiedicau valorificarea lor. Nu în ultimul rând, beneficiile generate de resurse au o distribuție nesigură, motiv pentru care zonele de accesare a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a iniția transferul acestora în contul comerciantului. În funcție de politica adoptată de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor către client acesta cerea sau nu, confirmarea efectuări plății prin fax. Fie că se folosea o rețea de distribuție proprie, fie că se apela la un serviciu poștal specializat (posta rapida, DHL, etc), teoretic această ultimă fază era cea mai lungă. Aș putea spune că până acum, în mare, am creionat modalitatea în care se desfașoară comerțul la distanță
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de Internet Banking a fost de 4,12 pe o scală de la 1 la 5, unde 1 însemna că serviciile electronice sunt „complet inutile”, iar 5 că sunt „foarte utile”. De asemenea, potrivit așteptărilor companiilor, dintre cele trei canale de distribuție electronică a serviciilor bancare, cea mai mare utilizare în viitor o va avea Internet Banking-ul, iar cea mai mică Mobile Banking-ul. Ministrul Comunicațiilor a subliniat că piața comunicațiilor mobile este în creștere, cu peste 10,5 milioane utilizatori
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de 17km, conducta nouă măsurând 6km, iar peste 10km fiind conducta veche. Noua alimentare dispune de două stații de pompare de echipamente de automatizare produse în Danemarca. Rețeaua de alimentare cu apă măsoară 120km (30km de aducțiune și 90km de distribuție) fiind și ea parțial uzată. Rețeaua de canalizare menajeră măsoară 5km între uzina Hidrojet și stația de epurare a apelor. Există și o canalizare pentru ape fluviale. Ambele sunt insuficiente, de aceea extinderea canalizării trebuie să fie o problemă prioritară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în prezent dezafectat datorită avariilor suferite la cutremurele din anii 1977, 1986 și datorită instabilității terenului generat de alunecări de teren din zonă bă rezervoarele HIDROJET alimentate deși sursele Nistorești și Paltinu - de aici apa este repartizată, prin rețeaua de distribuție în localitate. În incinta rezervoarelor există o stație de clorinare dezafectată Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile este de 62, 0 km. Rețeaua de distribuție este realizată din conducte de oțel și este complet nesatisfăcătoare din punct
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de alunecări de teren din zonă bă rezervoarele HIDROJET alimentate deși sursele Nistorești și Paltinu - de aici apa este repartizată, prin rețeaua de distribuție în localitate. În incinta rezervoarelor există o stație de clorinare dezafectată Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile este de 62, 0 km. Rețeaua de distribuție este realizată din conducte de oțel și este complet nesatisfăcătoare din punct de vedere PSI, nefiind echipată cu hidranți de incendiu exteriori. Rețeaua de distribuție este de tip ramificat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sursele Nistorești și Paltinu - de aici apa este repartizată, prin rețeaua de distribuție în localitate. În incinta rezervoarelor există o stație de clorinare dezafectată Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile este de 62, 0 km. Rețeaua de distribuție este realizată din conducte de oțel și este complet nesatisfăcătoare din punct de vedere PSI, nefiind echipată cu hidranți de incendiu exteriori. Rețeaua de distribuție este de tip ramificat. De asemenea, conductele au un grad de uzură foarte avansat și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
simplă a rețelei de distribuție a apei potabile este de 62, 0 km. Rețeaua de distribuție este realizată din conducte de oțel și este complet nesatisfăcătoare din punct de vedere PSI, nefiind echipată cu hidranți de incendiu exteriori. Rețeaua de distribuție este de tip ramificat. De asemenea, conductele au un grad de uzură foarte avansat și înregistrează permanent pierderi de apă. Datorită deficitului existent la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din aceste zone au un caracter strict local, au diametre foarte mici și nu pot asigura debitul și presiunea necesară pentru consumul local și pentru incendii. Pentru a îmbunătăți situația existentă este prevăzută extinderea sistemului de aducțiune, optimizarea rețelei de distribuție și racordarea la sistemul centralizat al orașului Breaza a localității de pe malul stâng al râului Prahova (Nistorești, Frăsinet, Podu Corbuluiă. 6. 3. 2 Rețeaua de canalizare În Breaza există canalizare doar pe B-dul Republicii de la HIDROJET până în aval de gara
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
disfuncționalitate se consemneză iluminatul public necorespunzător pe o serie de artere de circulație fie din cauza lipsei corpurilor de iluminat fie din cauza neîntreținerii curente a instalațiilor respective. 6. 3. 4 Alimentarea cu gaze Pe teritoriul orașului Breaza există o rețea de distribuție de gaze care funcționează în regim de presiune redusă. Alimentarea cu gaze a distribuției existente se face din conducta magistrală aparținând E. C. M. G. N. Mediaș care trece prin partea stângă a DN1 București - Brașov. Din această conductă printr-un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din cauza lipsei corpurilor de iluminat fie din cauza neîntreținerii curente a instalațiilor respective. 6. 3. 4 Alimentarea cu gaze Pe teritoriul orașului Breaza există o rețea de distribuție de gaze care funcționează în regim de presiune redusă. Alimentarea cu gaze a distribuției existente se face din conducta magistrală aparținând E. C. M. G. N. Mediaș care trece prin partea stângă a DN1 București - Brașov. Din această conductă printr-un racord se face alimentarea stației de reglare și măsurare existentă în zona stației electrice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
stației electrice, transformare situată lângă Fabrica Motoare Precizie Breaza. Prepararea hranei se realizează cu sobe cu lemn sau cu combustibil lichid, cu sobe tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sau cu combustibil lichid, cu sobe tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi preparării apei calde menajere, pentru clădirile existente în orașul Breaza este asigurată cu surse locale și anume
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi preparării apei calde menajere, pentru clădirile existente în orașul Breaza este asigurată cu surse locale și anume: aă în sistem local cu sobe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]