8,849 matches
-
lor particulare de pildă interesele lucrătorilor și ale patronilor, ale țăranilor și comercianților își pierd caracterul tradițional. Ele sînt transformate de către presa care le atenuează și le subordonează unei opinii publice care le depășește. În locul lor apar noile linii de diviziune, conforme cu "ideile teoretice, aspirațiile ideale, sentimentele care, grație presei, primesc un accent și o preponderență cît se poate de vizibile"309. Așadar, diviziunile urmează linia trasată de opinii. De acum înainte, individul tinde să aparțină mai curînd unui public
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atenuează și le subordonează unei opinii publice care le depășește. În locul lor apar noile linii de diviziune, conforme cu "ideile teoretice, aspirațiile ideale, sentimentele care, grație presei, primesc un accent și o preponderență cît se poate de vizibile"309. Așadar, diviziunile urmează linia trasată de opinii. De acum înainte, individul tinde să aparțină mai curînd unui public decît unei clase sociale sau unei Biserici. "În consecință, indiferent de natura grupurilor în care este fragmentată o societate, indiferent dacă au un caracter
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mimesis rămîne constantă. Primul nu are știință de reîntoarcerea în același punct. Cel de al doilea aspiră să-l găsească și să restabilească starea anterioară. Fiecare individ, fiecare grup, se strecoară printre ele. Cu timpul, între acestea se produce o diviziune și o colaborare. Diviziunea se manifestă prin faptul că libidoul definește, pentru a spune astfel, subiectul dorinței și determină intensitatea acesteia. Identificarea definește obiectul, determină ceea ce dorim. De exemplu, sîntem împinși spre o femeie sau spre un bărbat de necesitatea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu are știință de reîntoarcerea în același punct. Cel de al doilea aspiră să-l găsească și să restabilească starea anterioară. Fiecare individ, fiecare grup, se strecoară printre ele. Cu timpul, între acestea se produce o diviziune și o colaborare. Diviziunea se manifestă prin faptul că libidoul definește, pentru a spune astfel, subiectul dorinței și determină intensitatea acesteia. Identificarea definește obiectul, determină ceea ce dorim. De exemplu, sîntem împinși spre o femeie sau spre un bărbat de necesitatea ordinii în dragoste. Cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urmă supraveghează, admonestează, impune o disciplină. Interzice orice necuviință și îngrădește satisfacțiile instinctuale ale eului. Conformismul, previzibilitatea, presiunea spre identificarea cu idealurile colectivității aduc o anumită mulțumire. Cu toate acestea, nimeni nu poate suporta în permanență atîtea sacrificii și nici diviziunea între eu și supraeu, cu presiunea constantă exercitată de cel din urmă asupra celui dintîi. Cu alte cuvinte, strivirea tendințelor erotice de către dorința mimetică, obligația de a dori mereu ceea ce este dorit de ceilalți au ca efect evident plictiseala, care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din înaltele caste ale civilizațiilor noastre și un mic număr din celelalte, cele precedente, cele orientale și cele înapoiate, știe să-și controleze diferitele sfere ale conștiinței sale. El se deosebește de ceilalți oameni. Este specializat, adesea diferențiat ereditar prin diviziunea muncii, ea însăși adesea ereditară. Însă în primul rînd, el este în plus divizat în propria-i conștiință, el este conștient. Atunci el știe să reziste instinctului; el știe să exercite, grație educației sale, conceptelor sale și alegerilor sale deliberate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
măsură. Iată de ce un astfel de om nu poate să se aștepte ca o mulțime să i se supună decît pe măsura dragostei primite de la ea. Avem însă un pas greu de făcut și anume să explicăm cum ia naștere diviziunea de care am vorbit. II În acest scop, voi aborda noțiunea de roman de familie. Este aceasta într-adevăr o noțiune? De obicei i se acordă puțină importanță. Dar în măsura în care pare a juca un rol mai mare în psihologia mulțimii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
preschimbe în roman istoric 491. Să recunoaștem că psihologia oamenilor mari, a conducătorilor de mulțimi, își păstrează pînă la urmă secretele. Am făcut totuși cîțiva pași pentru că acum sîntem în măsură să o explorăm. După cum am văzut, ea presupune o diviziune lăuntrică și stăpînirea forțelor opuse ale supraeului și ale eului, ale identificării și ale dragostei. S-ar datora deci rupturii dintre romanul de familie și complexul familial, dedublării istoriei copilului, apoi a celei a adolescentului. Cînd romanul domină pînă la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
său, Freud pleacă de la presupunerea că există un război al tuturor împotriva tuturor înlăuntrul unei hoarde dominată de un mascul, război descris de Darwin. Am mlădiat oarecum acest mit al științei pentru a-l pune în legătură cu lupta dintre sexe și diviziunea sexuală a muncii. Prin urmare, a trebuii să facem schimbări privind noțiuni care aveau în vedere originea legilor, sensul interzicerii incestului. Se impune să facem o modificare sau alta întrucît, pe de o parte, Freud nu arată niciodată cum conduce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
551 de piețe la care s-au adăugat două sisteme naționale. În anul 2004 au fost cercetate: 174 de piețe clasificate CAEN Rev. 1 la nivel de grupă (trei cifre); 47 de piețe clasificate CAEN Rev. 1 la nivel de diviziune (două cifre); 13 piețe clasificate CAEN Rev. 1 la nivel de secțiune (o literă); un sistem național. În anul 2008 au fost cercetate: 218 piețe clasificate CAEN Rev 2 la nivel de grupă (trei cifre); 80 de piețe clasificate CAEN
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
CAEN Rev. 1 la nivel de secțiune (o literă); un sistem național. În anul 2008 au fost cercetate: 218 piețe clasificate CAEN Rev 2 la nivel de grupă (trei cifre); 80 de piețe clasificate CAEN Rev. 2 la nivel de diviziune (două cifre); 19 piețe clasificate CAEN Rev. 2 la nivel de secțiune (o literă); un sistem național. Sursele de date pentru cele 553 de piețe clasificate sunt constituite de bilanțurile economico-financiare oficial înregistrate în anii 2004 și 2008. 1.2
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Berlin din iunie 2007 a acceptat ideea unui mini-tratat care ar cuprinde numai o serie de prevederi fundamentale. Printre acestea figura în orice caz reafirmarea marilor principii cuprinse în Tratatul Constituțional adoptat la Bruxelles, a principiilor subsidiarității și proporționalității, a diviziunii competenței dintre Uniunea Europeană și statele membre. Este de menționat că, în forma care nu a putut fi perfectată, Tratatul Constituțional conținea o prevedere înscrisă în Art.I-5/1, potrivit căreia "Uniunea respectă identitatea națională a statelor sale membre în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
promovarea stabilității, democrației și păcii, la obiectivul unei societăți pluraliste și democratice și la "crearea unui climat de toleranță și dialog, necesar pentru ca diversitatea culturală să fie un izvor și un factor de îmbogățire pentru fiecare societate, și nu de diviziune". Pozițiile statelor Prezintă un interes deosebit, în acest context, modul cum au abordat statele europene problema aplicării Convenției cadru din 1995 privind protecția minorităților naționale. Consecință a absenței unei definiții a noțiunii de minoritate, statele părți trebuie să decidă ele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
schimburile economice, comerciale, cultural-științifice etc. Am continuat, amintind că, în 1966, la inițiativa României, țările din "lagărul socialist" au adoptat o Declarație privind Cooperarea și Securitatea Europeană, document care a fost negociat în condiții foarte grele, România fiind promotoarea depășirii diviziunii Europei. Un deputat francez s-a interesat de modul în care populația este consultată, în legătură cu modernizarea localităților. De asemenea, el a constatat că în Ungaria se află refugiați de etnie maghiară din România. Nu erau întrebări simple și nu puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost în România. Este un punct de vedere. Încă se mai culeg materiale. A atras atenția să nu se facă pași falși în această direcție. Parlamentarul J. P. Massué a menționat acordul în domeniul cercetării antiseismice, care cuprinde o largă diviziune între diferite centre din aria Consiliului Europei, dar este deschis colaborării cu alte țări. Acest acord este bazat pe o logică de cooperare științifică fără fisură, care se axează pe lumea științifică și universitară. Acesta poate fi un bun exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
http://www. dce.gov.ro/Materiale/Indrumar afaceri/Indrumar afa ceri Finlanda.pdf footnote>, lipsesc instituțiile de învățământ superior și economia are o structură simplă. Proiectul a contribuit la dezvoltarea educației în regiune, în special la nivel universitar, și a ajutat la reducerea diviziunii digitale între regiune și restul țării; • „Virtual Kainuu”; proiectul a vizat îmbunătățirea perspectivelor economice ale regiunii Kainuu prin oferirea de internet și platforme de tehnologie a informației antreprenorilor și publicului larg, având în vedere că aceasta se află la o
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
elaborate de-a lungul câtorva secole de numeroși economiști, definirea competitivității rămâne, în continuare, o problemă controversată. Sute de ani, economiștii au încercat să înțeleagă ce determină prosperitatea națiunilor. Această încercare a variat de la Adam Smith, care a subliniat importanța diviziunii muncii și implicit a specializării în realizarea avuției, până la economiștii neoclasici, care, în definirea bunăstării și, în general, a competitivității economice, pun accentul pe investițiile de capital și pe infrastructură, iar, mai recent, și pe alte aspecte, cum ar fi
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
al XIX-lea, dintre reprezentanții săi îi menționăm pe: R. Torrens, A. Smith, D. Ricardo și J. St. Mill. Malthus, J.B. Say. footnote> Adam Smith (1723 1790) și David Ricardo (1772-1823) - teoreticieni ai problemelor precum: comerțul internațional, formarea prețurilor externe, diviziunea internațională a muncii. În Avuția națiunilor<footnote A. Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, vol. I și II, Editura Academiei Române, București, 1965. footnote>, scrisă de Adam Smith în 1776, și în Principiile economiei politice și impunerii fiscale
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
altor doi factori de producție în ecuație: munca și capitalul. În cadrul acestui model, se presupune că gradul de înzestrare tehnologică dintre țări este la fel, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție. Altfel spus, diviziunea internațională a muncii se explică prin diferențele referitoare la factorii de producție ai fiecărei țări. Potrivit modelului HO, prețurile sunt considerate identice cu costurile de producție, iar acestea din urmă se compun din prețurile factorilor de producție. În aceste condiții
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mici are un avantaj absolut în comparație cu toți ceilalți.<footnote A. Tănase, Diana Tănase, The theory of comparative advantage and the theory of competitive advantage, International Symposium „Young people and multidisciplinary research”, ACMV, Timișoara, 2008. footnote> Teoria exprimă, totodată, ideea că diviziunea internațională a muncii contribuie la depășirea semnificativă a producției obținute în condiții de autarhie, din surplusul obținut pe seama diviziunii muncii având de câștigat toți participanții la schimb; deci, ei au parte de un avantaj comparativ absolut. Smith a contestat bazele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
the theory of competitive advantage, International Symposium „Young people and multidisciplinary research”, ACMV, Timișoara, 2008. footnote> Teoria exprimă, totodată, ideea că diviziunea internațională a muncii contribuie la depășirea semnificativă a producției obținute în condiții de autarhie, din surplusul obținut pe seama diviziunii muncii având de câștigat toți participanții la schimb; deci, ei au parte de un avantaj comparativ absolut. Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului și a subliniat că politicile mercantiliste i-au favorizat pe comercianți, dar au neglijat interesele consumatorilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
nu este constructivă, atâta timp cât nu este fundamentată pe concurența liberă, ceea ce conduce practic la o alocare ineficientă a factorilor de producție. 1.3.1.3. Teoria avantajului comparativ (modelul David Ricardo) Preluând din teoria lui Smith ideea rolului esențial al diviziunii internaționale a muncii, David Ricardo fundamentează teoria sa despre comerțul interțări cu ajutorul unor concepte precum cost comparativ, valoarea relativă, preț relativ, avantaj relativ, această teorie fiind cunoscută, de altfel, sub denumirea de teoria avantajului comparativ relativ.<footnote Ibidem. footnote> „Aceeași
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
diminuare.<footnote S. Pralea (coord.), op. cit., p. 22. footnote> Mai mult, potrivit modelului Heckscher-Ohlin, gradul de înzestrare tehnologică este același, indiferent de țară, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție, aceasta stând la baza diviziunii internaționale a muncii. Chiar dacă teoria Heckscher-Ohlin nu a condus la rezultate pozitive, per ansamblu, rămâne totuși un model pentru identificarea cauzelor și efectelor comerțului internațional. Pornind de la această teorie (comerțul internațional se bazează pe diferența de resurse), Paul Samuleson și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o situație materială precară, dar aspiră către o situație
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
bune” ale orașului și „fac ceea ce se cuvine”. Clasa muncitoare Este constituită din muncitori cu venituri medii, din persoane cu „un stil de viață muncitoresc”, indiferent de venit, educație sau profesie. Clasa muncitoare păstrează un număr mare de stereotipii și diviziunea strictă a funcțiilor pe sexe. Pătura superioară a clasei de jos Deși au o ocupație, persoanele din această categorie trăiesc totuși la limita sărăciei. De cele mai multe ori au o educație insuficientă, o situație materială precară, dar aspiră către o situație
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]