2,821 matches
-
cu mîndrie Lamennais, definind-o astfel: "Puterea care împiedică omul de a fi prada unuia singur, care face ca o sabie să nu însemne adevărul, care spune că omul nu este Dumnezeu". Însă se opunea categoric la ceea ce numea "liberalism dogmatic", despre care spunea în Des progrés de la Revolution că "distruge noțiunea însăși de justiție și de datorie". Experiența lui Lamennais n-a durat mult, fiind blocată de dezaprobarea Papei Grigore al XVI-lea prin enciclica Mirari vos din 15 august
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de neîncrederea Bisericii în democrație, ele s-au putut impune ca partide ale catolicilor, dezvoltîndu-se în afara autorității conducerii Bisericii, departe de orice clericalism. Introducerea în Biserică a unei ecleziologii a comunității și colegialității, concretizată de Conciliul Vatican II prin Constituția dogmatică Lumen gentium (21 noiembrie 1964) și Constituția pastorală Gaudium et spes (7 decembrie 1965). Paragraful 76, consacrat "Comunității politice și Bisericii", stipula că refacerea Statului catolic nu mai era un obiectiv pentru Biserică, care din "far al civilizației", după opinia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Săptămînilor Sociale din Italia și Franța, cele mai multe dintre ele consacrate problemelor economice, și ale Kirchentage și Katholikentage din Germania, ca și lucrările economiștilor François Perroux, Ludwig Erhard, Francesco Vito și chiar cursurile ținute în universitățile catolice. Pozițiile creștin-democraților sînt puțin dogmatice, dacă exceptăm respingerea categorică a marxismului. Dezbaterea privind corporațiile sau sindicatele muncitorești separate, nerezolvată de Leon al XIII-lea, arată foarte bine existența unor soluții diferite, iar în Octogesima adveniens (1971), Paul al VI-lea recunoaște imposibilitatea de a da
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
făcut-o cunoscută tuturor, nu ca și când ar fi introdus ceva ce lipsea ci arătând cu mărturii scripturistice ideea lor despre Sfântul Duh, contra celor ce-au încercat să-i nege stăpânirea”7. Textul Simbolului a fost apoi încorporat în definiția dogmatică adoptată la Sinodul de la Calcedon, definiție care a fost semnată de participanți între care și delegații papali. Repetarea învățăturii unui sinod de către un alt sinod nu se făcea mecanic ci în lumina adevărului descoperit de Duhul Sfânt, așa cum au crezut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
s-a spus din ființa Tatălui pentru a nu se da impresia că Fiul Se naște din ființă și nu din persoana Tatălui, lăsând impresia de panteism. (n.s. 141, p. 72) 38 Sfântul Împărat Constantin cel Mare, pe baza hotărârii dogmatice a Sinodului I de la Niceea - n.n. 38 „Dar trebuie propovăduit că Fiul este de o ființă cu Tatăl, pentru că Fiul nu are nimic egal cu creaturile făcute de Dumnezeu, ci este asemănător prin toate felurile numai Tatălui care L-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al cunoașterii empirice. În mod evident, relatările lor diferă în puncte interesante, care reflectă resursele conceptuale de care au beneficiat.“65 Dincolo de aceste deosebiri - apreciază Sellars - ambii au dezvoltat o filozofie transcendentală care se detașează, în egală măsură, de raționalismul dogmatic și de empirismul naiv.66 Cititorul unei cărți de filozofie socotite importante se așteaptă ca autorul să critice teorii consacrate și să propună o nouă teorie. În cazul Tractatus-ului, o asemenea așteptare va fi înșelătoare. Există, ce-i drept, o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai degrabă al readucerii în câmpul privirii noastre, al „recunoașterii“ sau „reamintirii“ unor lucruri comune. Semnificative în acest sens sunt și unele din referirile lui Wittgenstein la Tractatus. În discuția cu Waismann din decembrie 1931, el caracteriza poziția Tractatus-ului drept „dogmatică“. Dogmatic este punctul de vedere că în filozofie se fac „descoperiri“. Este punctul de vedere care se exprimă în așteptarea că pentru întrebări care astăzi nu au un răspuns vom găsi unul în viitor. „Concepția falsă împotriva căreia aș vrea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
degrabă al readucerii în câmpul privirii noastre, al „recunoașterii“ sau „reamintirii“ unor lucruri comune. Semnificative în acest sens sunt și unele din referirile lui Wittgenstein la Tractatus. În discuția cu Waismann din decembrie 1931, el caracteriza poziția Tractatus-ului drept „dogmatică“. Dogmatic este punctul de vedere că în filozofie se fac „descoperiri“. Este punctul de vedere care se exprimă în așteptarea că pentru întrebări care astăzi nu au un răspuns vom găsi unul în viitor. „Concepția falsă împotriva căreia aș vrea să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
constă semnificația unei propoziții?“. Iar în cele mai multe cazuri răspunsurile sunt foarte apropiate de cele pe care le întâlnim în Observațiile filozofice sau în notele lui Waismann.73 Acestea sunt genul de răspunsuri pe care Wittgenstein le va numi mai târziu „dogmatice“. Nu despre toate se va pronunța însă în acest fel. Ray Monk menționează o reflecție a sa despre principiul determinării semnificației enunțurilor prin indicarea metodei verificării lor, reflecție prilejuită de o discuție la Clubul de științe morale din Cambridge: „Mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe bună dreptate: „În ciuda dezmințirii sale de mai târziu, Wittgenstein a formulat în 1930 acest principiu - în convorbirile sale cu Schlick și Waismann, în «tezele» pe care le-a dictat lui Waismann, ca și în caietele lui de însemnări - tot atât de dogmatic ca și Cercul de la Viena sau Ayer: «Sensul unei propoziții este modul ei de verificare.»“74 De fapt, în primii ani după reluarea activității filozofice, Wittgenstein nu a ezitat să formuleze teze bazate pe argumente principiale. Mai mult, aceste teze
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
instruiți sunt dispuși să ia în serios pretenția tradițională a teologilor că existența unei ființe supreme ar putea fi probată prin exercițiul rațiunii, independent de revelație. Nu își refuza nici plăcerea de a semnala inconsistențe în sistemele 348 GÂNDITORUL SINGURATIC dogmatice, bunăoară tensiunea dintre asumarea existenței unei ființe atotputernice și binevoitoare și spectacolul suferințelor nesfârșite ale oamenilor. Totodată, Russell sublinia că dreptul la existență al credințelor religioase nu va putea fi apărat invocând pretinsa lor utilitate. Căci multe imperative și interdicții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ateisme, pe care Occidentul continuă să le producă cu o ritmicitate demnă de o cauză mai bună și care, mai nou, vin preponderent dinspre științele exacte, spre deosebire de perioada anterioară, cînd veneau mai ales dinspre științele sociale. Ortodoxia păgînă nu este dogmatică, prin urmare este mai lesne de acceptat. Cu alte cuvinte, dacă tot suntem muritori, de ce să nu facem totul în conformitate cu elementul cel mai trecător din noi și nu cu cel mai elevat? Este exact inversul răspunsurilor marilor religii, sisteme și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
certitudinea metafizică este deci absolută, dată fiind identitatea, în intelect a cunoscătorului și cunoscutului" (p. 22). Așadar, simbolul sau forma nu se confundă în mod necesar cu Adevărul pur și supra-formal. Ele sunt traduse de către diferitele religii într-un limbaj dogmatic prin care oamenii participă la misterul divin, în care lumea se găsește confruntată cu propria-i imagine integrală. Astfel, se întrevăd sursele ecumenismului, exigența unității capabile să reconstituie modelul mereu viu al originilor, autorul evitînd sincretismele și artefactele dăunătoare prin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la Ministerul Cultelor noi statute spre aprobare. Ambele fracțiuni stiliste au depus statutele în termen; M. a depus de mai multe ori statute. Ministerul Cultelor nu a recunoscut până în prezent vreuna din fracțiunile stiliste, pe considerentul că nu există diferențe dogmatice între acestea și Biserica Ortodoxă Română. Memoriile lui M., adresate Prezidiului Marii Adunări Naționale, au în parte și scopul de a dovedi că există diferențe dogmatice între cultul stilist și cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a recunoscut până în prezent vreuna din fracțiunile stiliste, pe considerentul că nu există diferențe dogmatice între acestea și Biserica Ortodoxă Română. Memoriile lui M., adresate Prezidiului Marii Adunări Naționale, au în parte și scopul de a dovedi că există diferențe dogmatice între cultul stilist și cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între timp, G.I. a fost înlocuit de la conducerea fracțiunii de la T.N. cu fanaticii dușmănoși G.T., I.M., U., N. și alții. În 1951 majoritatea preoților și călugărilor stiliști
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
exigențelor față de propria persoană. Spre deosebire, așadar, de personalitățile flexibile, sensibile la schimbări, caracterizate printr-o adaptare promptă la noile situații și printr-o schimbare rapidă a păcerilor și preferințelor anterioare (desigur, dacă acestea nu se potrivesc situației apărute), personalităților dogmatice, rigide, orientate doar spre sine însăși, persistă în vechile păreri și principii, devenind intoleranță față de persoanele care sunt în dezacord cu sistemul lor de gândire. Inclinate mai mult spre respectarea „statutului” și a „autorității”, decât spre întreținerea unor relații de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
apropiate dintre membrii grupului. Spre deosebire de acestea, culturile de limbă engleză, deși acceptă conflictul și confruntarea directă ca formă de cunoaștere și rezolvare a problemelor apărute, fac acest lucru într-o manieră impersonală, rațional, fără implicare emoțională, fără a încerca impunerea dogmatică a unui punct de vedere, în virtutea dreptului individual al fiecăruia la opinie și acțiune. Cercetările au demonstrat, de pildă, că australienii îi percep pe polonezi ca nepoliticoși, având „tăria opiniilor personale”, că francezii își exprimă cu ușurință emoțiile negative în cadrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să-l conștientizeze, pe tot parcursul procesului de recuperare. Concluzia acestei prezentări este că inserarea contracțiilor musculare izometrice în programul terapeutic recomandat de kinetoterapia pasivă nu reprezintă o abatere capitală de la preceptele acestei metode, ci o actualizare a unui adevăr dogmatic, ce proclamă că nimic nu este absolut, atunci când în discuție este sănătatea. De asemenea, exercițiile fizice terapeutice recomandate nu se adresează categoriilor de pacienți cu un restant funcțional la cota zero, ci tuturor deficitelor funcționale, care pot fi numai parțiale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
transcendentale și a celei fenomenologice. Acceptarea În mod deschis și franc a stării firești a spiritului omenesc, Îndoiala, ca principiu al gândirii, dar și ca expresie a libertății sale, a produs ruptura cu desueta Încredere absolută În autorități și principii dogmatice, În metode formale și neadaptate obiectului lor. Abia În acest fel, negând propriile achiziții, Îndoindu-se de sine, a reușit gândirea să se depășească, să-și creeze motivații noi pentru reconfigurarea și recucerirea unor teritorii neștiute sau pe care credea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
discursul pedagogiei sociale ar trebui să fie unul critic, să evalueze obiectiv practicile educative și să propună strategii de emancipare a celor educați de sub presiunea constrângerilor instituționale. Însă uneori pedagogia socială poate propune ea însăși practici rigide, un sistem normativ dogmatic, cum se întâmplă în regimurile totalitare. În prezent, pedagogia socială ia în considerare și „analizele hermeneutice, studiile istorico-sociale, cercetările critico-ideologice și rezultatele empirico-analitice ale științelor educației” (Schaub, Zenke, 2001). În ultimul timp, pedagogia socială este asimilată „muncii sociale”, iar pedagogul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au șters anumite cuvinte; • în anumite cazuri au propus alte variante în locul celor deja existente: uneori înlocuind pur și simplu cuvinte deja existente, iar alteori adăugând unele noi. Unele modificări făcute de către masoreți, cunoscute sub numele de sebirin, au substrat dogmatic, moral sau estetic; acestea erau simple modificări gramaticale care aveau rolul de a face lectura textului mult mai fluentă 2. O notă sebirin se referă la un cuvânt sau la o formă care ridică probleme în contextul în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
consideră că un anumit bun economic posedă o anumită valoare. Cu toate acestea, se poate identifica o valoare de piață, ca materializare a evaluărilor individuale ale fiecărei persoane. Totodată, sperăm că oferim argumentație și raționament într-o lume tot mai dogmatică, tot mai axată pe o idee preconcepută că deciziile trebuie luate cât mai rapid (chiar dacă vor rezulta decizii proaste) și că a-ți pune întrebări este contra productiv. Aflați pe terenul managementului financiar, știință atât de vastă încât te obligă
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
capitol nu mai rămâne decât să formulăm un avertisment. 2.2. Avertisment: utilizatori diferiți determină principii diferite de management financiar După cum constata Nietzsche în mottoul ales și de noi în acest capitol, mai ales pentru persoanele cu o configurație preponderent dogmatică, identificarea de certitudini aduce liniște. Din păcate, finanțele corporative ne aduc liniștea absolută numai cu titlu de excepție. Astfel, prognozele se referă prin natura lor la viitor, or până acum nu s-a demonstrat științific indubitabil că ar fi existat
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Caragiale este valabilă. De-altfel, vocația de dramaturg a lui Sorescu se vădește și în construcția poemelor. Autorul morții ceasului surprinde instantanee, momente în suita sentimentelor și caracterelor omenești: suspiciunea, în poemul "Pânda", exasperarea celui " Care aduce nămol", adică spiritul dogmatic în "Echerul", absurdul în "Cămila", incertitudinea, singurătatea, disperarea: Există tristețe la toate nivelurile,/ Dumnezeu este deznădăjduit,/ Mă uit în ochii lui goi și mă pierd în ei./ El alunecă vâjâind în prăpastiile morților mele" ("Prieteni"). În dosul acestor măști se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Nicolescu, Noi, particula și lumea, traducere din limba franceză de Vasile Sporici, Iași, Editura Polirom. 2002b Basarab Nicolescu, Nivelurile de realitate și sacrul, în Știință și religie antagonism sau complementaritate (volum colectiv editori Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi), București, Editura Eonul Dogmatic. 2004 Basarab Nicolescu și Michel Camus, Rădăcinile libertății, traducere de Carmen Lucaci, București, Editura Curtea Veche. 2006 Basarab Nicolescu, în dialog cu reprezentanții Phantasma (Centrul de Cercetare a Imaginarului, Cluj), în http://www.phantasma.ro/dezbateri/masa/masa14.html. 2007
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]