1,538 matches
-
pe amândouă, și agonia Evului Mediu, și durerile de naștere ale epocii moderne: cum una dispărea, iar cealaltă încă nu apăruse, domnea adesea un sangvinic și melancolic-dezechilibrant simțământ de suspensie și incertitudine"184. Alte caracteristici ale epocii, enumerate de Augustin Doinaș sunt următoarele: este o epocă a contrariilor, care a trecut și s-a consumat sub semnul lui Ianus, zeul cu două fețe; ,,care privea deopotrivă înapoi și înainte"185; este o lume a geniilor care vor răsturna soarta lumii, dar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o stare desăvârșită de tip yin să se treacă la o activitate nouă, de tip yang, se datorește pătrunderii Diavolului în universul lui Dumnezeu". Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 95. 182 Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. V. 183 Ibidem, p. VY. 184 Ibidem, p. V. 185 Ibidem, p. V. 186 Ibidem, p. VI. 187 ,,Alături de bogăția culturală stătea nerușinata exploatare, alături de rafinamentul artistic, brutalitatea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
secundă a lumii; alături de madonele delicate sau moderne stăteau vrăjitoarele reprezentate în scene de o sexualitate ațâțătoare sau de o urâțenie cumplită; alături de împrospătarea credinței sub steagurile rațiunii și libertății stătea zăcătoarea plină de cele mai vechi superstiții". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 188 Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 189 ,,Această epocă, între 1480 și 1540, trăiește pentru și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau de o urâțenie cumplită; alături de împrospătarea credinței sub steagurile rațiunii și libertății stătea zăcătoarea plină de cele mai vechi superstiții". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 188 Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 189 ,,Această epocă, între 1480 și 1540, trăiește pentru și contra, arareori pentru atât cât, cel mai adesea însă pentru ori, ori. În această epocă a marilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
orientare pentru contemporanii mediocrii, în acest timp al spaimei de epidemii, de un nou vestit potop al lui Noe și mai ales de un sfârșit al lumii, în această determinată perioadă de neliniște și strălucire, a trăit Faust". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 190 Oswald Spengler arată: ,,Invențiile și descoperirile faustice reprezintă ceva unic. Fausticul are o putere elementară de voință, o forță luminoasă a viziunii, o gândire practică și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a-l lua în posesie, a constituit din prima zi pasiunea cea mai tenace". Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 603, sau ,,Faust este simbolul măreț al unei culturi de inventatori". Op. cit., p. 603. 191 Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VIII. 192 Ibidem, p. VIII. 193 Iată ce spune filosoful: ,,Europa își trădează propria sa libertate atunci când iese din axul polarităților, atunci când se liniștește, fie în sânul unei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
limitele, fie în atitudini extreme ce neagă orice ordine. Dimpotrivă, Europa este prezentă ca ea însăși ori de câte ori este deschisă, liberă în tensiunea contrariilor, conservându-și posibilitățile și reînnoindu-se, fără încetare din sursa ei vie, imprevizibil creatoare". Apud Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. XII. 194 Fernand Braudel consideră că: ,,Nu este mai puțin adevărat că tendința civilizației occidentale, din momentul în care gândirea greacă se dezvoltă, este atracția spre raționalism, deci
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că în prima secțiune accentul cade pe reconstituirea istorică. A doua, care grupează operele memorialistice ale unor autori care nu prea au multe lucruri în comun (Monica Lovinescu, Mircea Zaciu, Virgil Nemoianu, Victor Felea, Constantin Mateescu, Traian Chelariu, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Sîntimbreanu, Grișa Gherghei), este mult mai greu de definit, eventual ar putea fi ceva între "culisele vieții literare" și "jurnal de creație" (dar ce ne facem cu Monica Lovinescu?). Secțiunea a treia conține texte susceptibile să provoace scandal în
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
supraviețuiască în următoarele două decenii tuturor presiunilor "proletcultismului" în diversele lui variante și etape, fenomenul devenit, de altfel, simptomatic și pentru alți reprezentanți ai acestei "generații a războiului" (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Victor Torynopol, Mihail Crama, St. Aug. Doinaș, Constant Tonegaru, Mircea Popovici). După un asemenea hiatus editorial, Alexandru Lungu revine în viața literară cu volumul Dresoarea de fluturi (1968), ca următoarele volume publicate până în 1973, când autorul se supune unui definitiv exil în Germania, să confirme aceleași opțiuni
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
prea democratică și, prin urmare, uniformizatoare, dând fiecărui poet câte puțin. Principalul defect al antologiei de poezie acesta ar fi: nu privilegiază într-un mod spectaculos nici un mare poet. Dar are Basarabia poeți de talie europeană, comparabili cu Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Ana Blandiana? Cu riscul de a supăra (nu aș vrea!) scriitorii de dincolo de Prut, răspund cu sfială că nu. Dar, fără îndoială că Grigore Vieru e poetul cel mai reprezentativ, impresionând prin tonul melancoliei sfâșietoare
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
ale Prutului sunt sensibil apropiate (cu excepția lui Cărtărescu, fără un echivalent), în sfera neomodernismului dezavantajul poeziei basarabene mi se pare evident. Poezia basarabeană nu are (decât dacă vrem să întreținem o iluzie) poeți de anvergura lui Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, Marin Sorescu, Ion Caraion etc., nici poete de talia Anei Blandiana, Ilenei Mălăncioiu sau Angelei Marinescu. Fără să mai punem la socoteală calibrul poeților interbelici. Nu vreau să devin părtașul unei opinii amabile, pentru a întreține o falsă
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
hazardului, dobândesc uneori o logică, un soi de necesitate, a lor. Nu-mi explic altfel de ce am descoperit, una după alta, în câteva secunde, două pagini xeroxate, una scrisă de mâna primei mele soții, Karin, iar cealaltă de Ștefan Augustin Doinaș, pe care îl admira. Cu mult înainte de apariția romanului meu Galeria... Karin, nu prea având încredere în mine, ca romancier, mi-l dădea deseori ca exemplu pe Doinaș, fiind buni prieteni cu toții, despre o anume igienă a scrisului. Astfel, pe
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
scrisă de mâna primei mele soții, Karin, iar cealaltă de Ștefan Augustin Doinaș, pe care îl admira. Cu mult înainte de apariția romanului meu Galeria... Karin, nu prea având încredere în mine, ca romancier, mi-l dădea deseori ca exemplu pe Doinaș, fiind buni prieteni cu toții, despre o anume igienă a scrisului. Astfel, pe foaia ei xeroxată, citești această învățătură: , De multă vreme nu mai lucrez decât dimineața. Și nu cred că alcoolul aduce inspirație, după cum nu cred în inspirație. Ceea ce se
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
buimaci, mi-i fac lachei, cu fiecare spiră. Aceasta-nseamnă că, oricât ar fi de vanitoși, umblând cu nasu-n stele, de-acum nainte ei se vor simți trăind în sfera fumurilor mele. Acesta era marele, prodigiosul, chinuitul poet Șt. Augustin Doinaș.
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
Dinu Flămând să nu fie un produs de serie în contigentul ( prea) încăpător al poeților angoaselor și depresiilor. S-ar putea spune că, mutatis mutandis, Dinu Flămând rescrie meditațiile amare ale lui Cioran cu uneltele poetice ale olimpianului Ștefan Augustin Doinaș. În felul acesta el nu este nici Cioran, nici Doinaș, ci un poet original, de mare forță expresivă, aflat aproape de pragul de sus al creației sale. Prin publicarea volumului Tags, Dinu Flămând demonstrează că rămîne unul dintre poeții foarte importanți
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
contigentul ( prea) încăpător al poeților angoaselor și depresiilor. S-ar putea spune că, mutatis mutandis, Dinu Flămând rescrie meditațiile amare ale lui Cioran cu uneltele poetice ale olimpianului Ștefan Augustin Doinaș. În felul acesta el nu este nici Cioran, nici Doinaș, ci un poet original, de mare forță expresivă, aflat aproape de pragul de sus al creației sale. Prin publicarea volumului Tags, Dinu Flămând demonstrează că rămîne unul dintre poeții foarte importanți ai momentului, în pofida faptului că locuiește la cîteva mii de
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
A.C. Popovici (neuitînd să amintească și de concepțiile acestuia profund retrograde), despre cele patru tipuri de liberalism posibile și practicate, despre argumentele d-sale în legătură cu legitimitatea apartenenței României la Europa centrală, profilurile creionate cu dreptate unor scriitori ca Șt. Augustin Doinaș, I. Negoițescu și, cu iubire, lui I. D. Sîrbu, apoi lui Nicolae Manolescu și Norman Manea. Cartea d-lui Virgil Nemoianu, deși unele dintre considerațiile sale strict politice nu și-au păstrat valabilitatea, se citește cu acut interes și cu
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
Koch, Frank O’Hara etc. Iată o primă mutație! Sub raportul viziunii, M. Ivănescu declanșează ceea ce am putea socoti o rebeliune a intimității. Poeții favoriți ai perioadei, de la impetuoșii șaizeciști deîndată consacrați pînă la seniorii reveniți la suprafață, Ștefan Aug. Doinaș și Ion Caraion, cultivau perspective ample, cosmice, ori cel puțin cu largi ecouri comunitare, insinuînd un soi de echivalență între amplitudinea „deschiderii” tematice și semnificația (valoarea) poeziei. Or, M. Ivănescu dă de înțeles că odaia recluziunii poate fi și ea
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
făcut un pact,/ și noi așteptînd să-și îndeplinească făgăduința în schimbul/ acelei răsplăți - care e pentru noi, sigur, o altă îndepărtare” (ce să-i spunem denisei și să nu-i spunem poetului și prietenului i. drăgănoiu). Are dreptate Ștefan Aug. Doinaș cînd afirmă că: „O asemenea poezie ține de senectutea unei culturi, de o vîrstă în care valorile livrești pot să țină locul valorilor vitale, deoarece acestea din urmă s-au subțiat la maximum, au devenit aproape transparente, friabile de prea
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
cu diamante, Cinci. De asemenea, capitolul non-ficțiunii ar fi mai bogat cu America ogarului cenușiu de Romulus Rusan, Olé! España și Carnete europene de Adrian Marino. Se cuvenea un articol separat despre Mistrețul cu colți de argint de Șt. Aug. Doinaș, altul despre Norii lui Petru Creția. Nu ideea de reproș trebuie reținută din aceste observații, ci dorința de mai mult, prin relaxarea criteriului estetic și colectarea unor scrieri cu valoare istorică simptomatică. Un dicționar de opere de o asemenea amploare
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
înainte de Nicolae Iorga , considerată de același G.B.Shaw, „o carte uluitoare” -, poetul român impresionând prin aceea că „a ridicat acest fin de siècle din agonia sa” [7]i Se întâlnește acum cu redacția revistei „Secolul XX”, cu Dan Hăulică, Șt.Aug.Doinaș ș.a. [8]iu Alex Ștefănescu. Glorie de-o zi, „România literară”, 6-23 ian., 2009l matern e totul, afirma poetul prin imagini vii, memorabile: Lemn dulce e! Lemn tare!/ Catinca AGACHE Doctor in Filologie Iași Iunie 2011 Referință Bibliografică: DE LA EMINESCU
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
convoca într-un conclav al deriziunii n-au posedat, pur și simplu, o vină lirica mai energică. Iar cazurile cînd înzestrarea poetica a fost reprezentativă ies din peisajul d-sale tendențios! De ce să nu recunoaștem că, bunăoară, un Ștefan Aug. Doinaș sau un Victor Felea sau un Florin Mugur, spre a nu mai vorbi de excelenții eseiști Ion Pillat, Al. Philippide sau A. E. Baconsky, sînt critici și poeți "în toată puterea cuvîntului", adică autentificîndu-si prin mijloace intrinseci ambele domenii? În
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
mai cuprinzătoare și mai fascinantă că altă, cele șaizeci și cinci de poeme, cu denumiri de păsări, statuează un mirific colț al naturii, în care te-ai dori mereu să fii". O amplă "cronică literară" dedicată de Romeo Ionescu lui St. Aug. Doinaș reproduce conștiincios fișa biobibliografica, înșira referințe critice introduse prin V remarcă, Z observa, X susține, Y consideră, după care "analizează" cîteva poeme, în stilul imposibil al școlarului tocilar. Iată concluzia lui: "Setos de universalitate, prin metaforă să ăfoamea de Unuă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
de scriitori Atât în paginile de jurnal, cât și în comentariile ulterioare asupra lor, apar numeroase portrete de scriitori. Sunt aduși în prim-plan, bineînțeles, membrii "Cercului literar de la Sibiu" - Radu Stâncă, Dominic Stâncă, Ion Negoitescu, Cornel Regman, Ștefan Aug. Doinaș, I.D. Sîrbu -, ca și cei care li s-au asociat ulterior, Wolf von Aichelburg sau Constantin Toiu. Dar li se rezervă spații generoase și unor personalități din generațiile anterioare, ca G. Bogdan-Duică, Tudor Arghezi, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
conținutul spuselor sale. Valeriu Stoica este unul dintre ultimii intelectuali de mare calibru rătăciți în marasmul urît mirositor al politicii dîmbovițene. Discursurile sale, impecabil articulate logic și stilistic (impregnate cu pilde și învățături ale anticilor, dar și cu versuri din Doinaș), sînt adevărate lecții de elocvență și oratorie politică. Viața politică românească, în care golănia, mitocănia, agramatismul, infatuarea, agresivitatea, prostia agresivă, corupția, spiritul gregar au devenit elemente definitorii, are nevoie de politicieni de acest tip. Fie ei și „combinagii”. Pentru că, în
File dintr-un album politic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14326_a_15651]