5,649 matches
-
folosul lui. --Iaca și dovada: “Și această tocmală am făcut și banii am luat denainte părintelui Hristofor egumenul de la mănăstire de la Golăia... Pentru aceea, să fie părintelui Macarie drepte ocine și moșii și să aibă a-și face și drese domnești”. --Lămuritu-m-ai, dar nu știu dacă tu ai luat seama la un lucru nou. --Ba bine că nu. --Ei? --Că biserica Armenească și mănăstirea Golia aveau “chervăsărie” proprie. --Mă, frate-miu. Multe minuni mănăstirești am întâlnit noi în drumurile făcute prin
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10 februarie 1797 răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie o pivniță de piatră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
masă. --Să fie primit, fiule. Ce crezi că am putea face astăzi? --Parcă aș vrea să tragem o fugă în Târgul Făinii, fiindcă am tot dat peste el pe când... vorbeam de Chervăsărie. --Da’ când te-au purtat pașii prin Vama domnească? --Păiii... --Lasă. Nu trebuie să-mi răspunzi, fiindcă bănuiesc când și cum... Așa că astăzi vom cerceta Târgul Făinii. --Atunci aștept porunca sfinției tale, pentru a porni într-acolo. --Porunca-i și dată. Numai că trebuie să ai răbdare cu mine, că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
brăhariul și Iusuf turcul... carii șăd pren dughenile lui Chiriiac vieriul în Târgul Făinii” au plătit chiria “și banii aceștia i-au luat Irimiia vătavul”. La aceeași dată 4 iulie 1685 (7195), Constantin Cantemir voievod judecă pricina dintre Gligorașco vierul domnesc, și Irimiia, vătav de vieri. Acesta din urmă “i-au luat” lui “Gligorașco, vieriul domnesc... douăzeci și patru de matce scoase din zemnic (beci n.n) de primăvara și-i ține la dânsul de roiescu de patru ai (ani n.n) pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au luat și niște loc cu trei dugheni în Târgul Făinii tot a lui Chiriiac și iău și chiria și-i prăpădești și stupii lui Gligorașco. Iară Irimiia... au dat sama... cum au fostu să dea acel viier 24 ughi domnești și au fugit și el au plătit banii... Pentru aceea, am... daat acel loc lui Chiriiac și cu trei dugheni lui Gligorașcu vieriul să le ție el cu tot vinitul, iar Irimiia să n-aibă treabă la acel loc: iar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1688 (7196), Constantin Cantemir vodă hotărăște ca locul din Târgul Făinii, pe care Gligorașco îl câștigase în judecata cu Irimiia vătavul de vieri, să treacă în stăpânirea mănăstirii Sfântul Ioan din Iași, care va restitui banii cheltuiți de Gligorașco, vier domnesc. --Iaca și o noutate, părinte. --Care ar fi aceea? --Că în Târgul Făinii era o uliță care se chema Ulița Fânului. Asta o aflăm din zapisul din 6 iunie 1690 (7198) al lui Andreiu, staroste de mesercii, prin care vinde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am făcut... această mărturie hotarnică la mâna lui Chiriiac calfa de petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case cu locul lor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
petrari întru care puind pecete Porții Gospod am și iscălit”. Interesant este faptul ce urmează scris negru pe alb: “eu preotul Gheorghe ot (de la n.n) Sfeti Neculai gospod (Domnesc n.n) am iscălit pe dumnealui giupânul Fote, portărel (slujbaș domnesc subordonat portarului n.n), neștiind dumnealui carte”. --Același “Chireac Panaite calfa de pietrari” împreună cu soția și fiii lor au vândut la 2 mai 1792 “niște case cu locul lor la Mahalaoa Făinii din vale de biserica Curălarilor, dispre altar, care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
La câte școli nu am asistat la paradosirea celor însetați de carte?... În drumurile noastre am fost nevoiți să ne ferim din calea galopului cailor călăreților de Țarigrad sau a harabalelor pline cu mărfuri care intrau sau ieșeau din chervăsăria domnească. Și câte lucruri altfel necunoscute nu am aflat despre cei care au împins înainte această urbe... Când s-a oprit din vorbire, a răsuflat adânc. După câteva clipe, a reluat cuvântul. --Astăzi este pentru prima oară când suntem tuspatru față
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Moldovei, dar au învins și au rămas cu temeliile puternice, adânc înfipte în pământul strămoșesc. Cetățuia a reținut atenția tuturor vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia construită în 1670 este lipită de zidul de incintă. Are o sală în stil gotic care a fost amenajată pentru întrunirea sfatului țării și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au fost robiți de turci și tătari. În legătură cu aceste tulburări este posibil ca să se fi menționat prima dată rolul strategic al Cetățuiei. Având în vedere gravele tulburări din Iași, e greu de crezut că Duca ar fi rămas în casele domnești neîntărite și nu ar fi preferat Cetățuia, mănăstire întărită și ușor de apărat, unde și-a construit și un palat pentru a îndeplini exigențele unei reședințe de vară. Răscoala deși fusese înăbușită cu sprijin turcesc, a dus la profunda nemulțumire
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
favoare extraordinară. De la sultan, Duca iese cu sceptrul aurit, cu buzduganul bătut cu nestemate, care servea nu numai ca baston de mareșal, ci în mâna voievodului avea și o altă întrebuințare: ,,un boier putea fi bătut, dar numai de buzduganul domnesc. I se dă o masă de către marele vizir, apoi în fața lui se face plata ienicerilor”<footnote Ibidem, p. 297 footnote>. Ca voievod al Moldovei, Duca Vodă avea două tuiuri (cozi de cal). În calitatea de hatman al Ucrainei, demnitate pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Kogălniceanu, op. cit., p. 23 footnote>” Boierii au inițiat o opoziție, dar un complot al acestora este descoperit și anihilat. ,,Trei mari boieri și anume Vasile Gheuca vel vistiernic, Gheorghe Bogdan vel jitnicel și Lupu sluger au fost tăiați înaintea porții domnești, în al doilea an al domniei 1681”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 64 footnote>. Cheltuielile făcute la Constantinopol cu prilejul primirii titlului de hatman al Ucrainei trebuiau acoperite, și Duca Vodă s-a dovedit a nu avea nici un scrupul. Cum
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
an al domniei 1681”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 64 footnote>. Cheltuielile făcute la Constantinopol cu prilejul primirii titlului de hatman al Ucrainei trebuiau acoperite, și Duca Vodă s-a dovedit a nu avea nici un scrupul. Cum luxul de la casa domnească depășea posibilitățile vistieriei, unele impozite au fost mărite de până la 16 ori, după cum mărturisesc cronicile. Dacă oamenii nu puteau să plătească, satul trebuia să plătească în locul lor. Cei care nu puteau plăti în nici un fel erau bătuți și aruncați în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 537 footnote>. Este de mirare că un om ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește Mănăstirea Sfântului Ioan Zlataust din Iași, după cum atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a luat parte la această vânzare. Nicolae Iorga în Istoria Românilor prin călători, vorbind despre ce ar putea vedea un călător străin în Moldova lui Petru Rareș, pe două pagini vorbește despre Iași așa cum îl vedea el: ,,Privind de la Curtea domnească și de la frumoasa biserică a lui Ștefan cel Mare, spre râușorul Bahlui - el vedea - aproape, Dealul Cetățuia, unde fusese vechea biserică a celor dintâi așezări în părțile acestea”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, p. 297 footnote>. Biserica lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vodă, situate în afara perimetrului construibil, au constituit, prin donație parte din zestrea mănăstirii. A doua etapă de cumpărare a terenului din restul dealului a durat tot două zile. S-a emis și actul de confirmare de către marii boieri din sfatul domnesc în frunte cu arhiepiscopul de Suceava Ghidion, și episcopul de Huși, Ioan. Semnau alături, Miron Costin mare vornic al țării de jos, Gligoraș Hăbășescu mare vornic al țării de sus, Solomon Bârlădeanu mare logofăt și alții<footnote Ibidem, p. 564
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași, 1972, p. 555 footnote>, în schimb ei trebuiau să asculte de egumen, de sobor și să participe la toate treburile ce erau la mănăstire. Gheorghe Duca i-a mai donat ctitoriei sale și un loc de moară lângă grădina domnească. ,, Chiar înainte ca mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru alții, după care urmau să plătească cu ruptul. La 31 martie 1680, Gheorghe Duca voievod dăruiește mănăstirii nou zidite Cetățuia de lângă târgul Iașilor, cu hramul Sfinții Petru și Pavel, un loc de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost mare armaș, ginerele comisului Baca, vinde Mănăstirii Cetățuia la 15 octombrie 1681, un loc de casă pe Ulița Mare din Iași, cu 300 de taleri bătuți
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
seamă că numai un om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în 1670 este răscoala lui Hâncu și a lui Durac. „Duca vodă nu a putut suporta asediul la Curtea domnească și a purces în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru Buhuș”<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei se află Casa Domnească, fosta locuință personală a ctitorului. Numită și palat domnesc, reședința ,,seamănă mai mult cu o casă fortificată, fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit și ca loc de refugiu, în cazul în care în mănăstire
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei se află Casa Domnească, fosta locuință personală a ctitorului. Numită și palat domnesc, reședința ,,seamănă mai mult cu o casă fortificată, fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit și ca loc de refugiu, în cazul în care în mănăstire ar fi pătruns dușmanii”<footnote Ibidem, p. 30 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]