2,584 matches
-
afară, pe unul îl face sameș, pe altul zapciu, pe altul altceva, iar pe Rosetti îl trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sub noul domnitor, a sporit și mai mult forțele militare. A creat cavaleria ușoară, grupând-o în 8 regimente cu 32 escadroane, infanteria de linie era reprezentată prin 8 regimente, trupele de grăniceri le-a transformat în trupe de infanterie, dorobanții, formând cu ele 16 regimente.4 anul 1874 221 2. Rezultatele alegerilor comunale din București sunt reproduse după TRC., an. XV, nr. 1140, 7 iulie 1874, p. 1 (Tablou de rezultatul alegerii membrilor Comitetului co munal al Capitalei, după noua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cameră la 29 februarie/12 martie 1872 și de către Senat la 10/22 martie 1872 se reglementa crearea unei armate teritoriale unice din care făceau parte tinerii necu prinși în armata activă, încadrați, în fiecare județ, într-un batalion de dorobanți pedeștri sau într-un escadron de călărași. Armata teritorială - în care serviciul se efectua „cu rân dul“, câte șapte zile pe lună, în patru schimburi - se compunea din 8 regimente de do ro banți (fiecare a câte trei batalioane) și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dat următorul Regulament asupra instrucțiunei militare în școli. „1) Instrucția militară este obligatorie pentru toți elevii din școalele publice, fie primare, fie secundare și facultativă pentru cei din școalele private. anului 1876 s-au mai creat încă opt regimente de dorobanți, fiecare cu câte două batalioane (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 320). Reformele militare adoptate în timpul ministeriatului generalului Florescu erau menite să contribuie la consolidarea conducerii centralizate a armatei, după modelul prusac, impus de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
curtea școalei sau în locuri apropiate și anu me destinate, de două ori pe săptămână, iar exercițiile gimnastice la aceleași ore de 2 ori pe săptămână în localul școalei. 11) Uniforma elevilor din orice școală va fi ca aceea a dorobanților, cu deosebirea că la gulerul bluzei tunicii sau mantalei vor purta câte 2 frunze de postav alb de fiecare parte a gulerului. Facerea și purtarea uniformei din partea elevilor este facultativă. Nu se va permite însă nici o altă uniformă decât cea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
13) Școalele din București și Iași vor fi puse, cât pentru instrucția militară, sub direcțiunea unui colonel șef de regiment, în celelalte orașe reședință de prefectură sub direcția unui maior, iar în comunele rurale sub aceea a șefului companiei de dorobanți. anul 1874 223 14) La finele fiecărui an școlar și înainte de Sf. Petru 7 un examen public se va face în prezența comandantului fiecărei scoale: rezultatul examenului va fi consemnat pentru fiecare elev în certificatul său de studii. Iar parada
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 18/30 martie 1866), în care urmau să fie cuprinși (serviciul se făcea tot „cu rândul“) locuitorii orașelor (bărbați) între 20 și 40 de ani care nu ieșiseră la sorți pentru armata permanentă, nu făceau parte din armata teritorială (dorobanți) și care plăteau o anumită dare către stat (în București, cei care erau proprietarii unei case în valoare de cel puțin 5 000 de lei). Garda orășenească sau garda Un politician cu mare notorietate electorală era Grigore Serurie. Fost revoluționar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa fu lăsat de bandiți spre a fi transportat la spital unde, se zice, că astăzi ar fi murit“34 etc. etc. Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gară este primit de către Domnitor, Doamna și primul ministru. Lumea în număr foarte mare este pe stradă.55 Ziarele sunt smulse din mâinile vânzătorilor fiindcă anunță lupte violente între Oltenița și Turtucaia. Aceste ziare mai anunță că oamenii regimentului 16 dorobanți sosit la Turtucaia 56, văzând lupta și mirosind praful de pușcă, au ieșit pe străzi și 348 bucureștii de altădată și neutralitatea?“ (Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 aprilie 1877, MOF., nr. 127, 7/19 iunie 1877, p. 3691). În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Diviziile 3 și 4 infanterie era destinat să apere Capitala împotriva unei eventuale invazii turcești dinspre Rusciuk și Turtucaia; în acest scop, pe malul Dunării, până la răsărit de Oltenița au ocupat poziții regimentele 5 infanterie de linie și 16 dorobanți din Divizia 4 infanterie; la acest din urmă regiment se referă Bacalbașa; „oamenii regimentului 16 dorobanți“ nu au cerut să treacă Dunărea; unii au declarat că dacă nu li se dă voie să treacă cu luntrile, vor trece înot. Cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dinspre Rusciuk și Turtucaia; în acest scop, pe malul Dunării, până la răsărit de Oltenița au ocupat poziții regimentele 5 infanterie de linie și 16 dorobanți din Divizia 4 infanterie; la acest din urmă regiment se referă Bacalbașa; „oamenii regimentului 16 dorobanți“ nu au cerut să treacă Dunărea; unii au declarat că dacă nu li se dă voie să treacă cu luntrile, vor trece înot. Cu mare greutate ofițerii i-au oprit. Această știre provoacă în toată Capitala o adevărată frenezie de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grad, de la general și până la soldat, a fost mai presus de orice laudă“ (Ciachir, Independența, p. 217). anul 1877 373 În București, emoțiunea este culminantă. Cele dintâi știri asupra bătăliei de la 30 august sosesc. Se află că regimentul 13 de dorobanți (curcanii, cum îi botezase soldații din celelalte arme, fiindcă purtau la căciuli pene de curcan) din județul Vaslui a fost glorios 113, de asemenea și bateria de artilerie de sub comanda căpitanului Alexandrescu.114 Țarul Rusiei a acordat trupelor române care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Interne și adinterim la Rezbel, M. Kogălniceanu la Externe, G. Chițu la Instrucție, I. Câmpineanu la Justiție, P.S. Aurelian la Agricultură, Comerț și Lucrări Publice.117 113. În cadrul pregătirii ofensivei asupra Plevnei, la 27 august/8 septembrie 1877, Regimentul 13 dorobanți (din Divizia a IV-a de infanterie, cu reședință la Iași) a atacat și a cucerit, după o luptă sângeroasă, redanul (semireduta - „întărire de pământ“) din fața redutei Grivița I, redan care se afla la jumătatea distanței dintre pozițiile române și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele turcești. A fost primul atac, încununat de succes, al ostașilor români aflați în fața Plevnei; pentru vitejia lor ei au fost distinși cu ordine și medalii române și ruse, printre care 50 de ordine rusești Sf. Gheorghe. Din Regimentul 13 dorobanți (batalionul II, de la Vaslui) făcea parte și sergentul Constantin Țurcanu, evocat de Alecsandri în poezia Peneș Curcanul. 114. Căpitanul Alexandrescu era comandantul bateriei I din Regimentul III artilerie, care s-a distins în timpul bătăliei de la 30 august/11 septembrie 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armatei române la războiul împotriva Turciei din 1877-1878 sunt lacunare și nesigure. Relatările din ultimele două paragrafe se referă la lupta din 27 august/8 septembrie 1877, și nu la bătălia din 30 august/11 septembrie, la care Regimentul 13 dorobanți, suferind pierderi importante, nu a mai luat parte, fiind înlocuit cu Regimentul 7 linie, cu reședința la Ismail. 116. P.S. Aurelian a devenit ministru al Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice la 21 august/2 septembrie 1877, când a depus jurământul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberatorul teritoriului francez, a murit. Kogălniceanu trimite o telegramă de condoleanțe văduvei marelui dispărut. Bătăliile din jurul Plevnei aduc știri numeroase ziarelor. Dl. Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berna și al Gazetei de Chicago, scrie ziarului Românul asupra acțiunii Regimentelor 13 dorobanți și 5 de infanterie: „Ziua de 27 a fost ziua ceremoniei botezului infanteriei române. Nicio dată n-aș fi crezut să văd atâta bravură la o trupă care până acum n-a cunoscut focul. Astăzi am ferma convingere că armata
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a V-a de infanterie rusă. Asaltul decisiv - terminat cu cea mai importantă victorie a bătăliei de la Plevna, de la 30 august 1877 - a început la ora 18 și la el au luat parte militari din Regimentele 5 linie și 14 dorobanți, care au atacat reduta dinspre est și din Batalionul 2 vânători din Ploiești, condus de maiorul din miliții Al. Candiano-Popescu (cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dorobanți, care au atacat reduta dinspre est și din Batalionul 2 vânători din Ploiești, condus de maiorul din miliții Al. Candiano-Popescu (cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au atacat reduta dinspre sud-est, în cooperare cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt punct al redutei fluturau rnândre drapelele de luptă ale Batalionului 2 vânători și Regimentului 14 do robanți“ (Istoria infanteriei române, vol. I
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt punct al redutei fluturau rnândre drapelele de luptă ale Batalionului 2 vânători și Regimentului 14 do robanți“ (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 357). Regimentul 14 dorobanți, despre care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de linie a pierdut în bătălia de la 30 august/11 septembrie 1877 șapte ofițeri și anume: căpitanul Valter Mărăcineanu, căpitanul Panu Nicolae Vasile - și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ordin de zi către Armata română, «dat în domnescul nostru cartier general al armatei de Occident, în Poradim, la 5 septembrie 1877». În ziua de 30 august virtutea voastră a încununat cu victoria steagurile române. Regimentul al 14-lea de dorobanți și batalionul al doilea de vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată imperială rusă au luat din mâinile inamicului reduta ce el apăra cu atâta înverșunare și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de trupele noastre. Aceste trofee
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
românesc, vol. II, p. 386). giuvaierurile și le aruncă pe scenă. Niciodată un public român nu a fost atât de mare. Lista ofițerilor morți sporește neîncetat. În groaznica bătălie de la 6 sep tembrie au căzut morți: maiorul Nicolae Ion (15 dorobanți); căpitan Năs tase N.; căpitan Bogdan (3 vânători); locotenentul Călinescu N.; sublocotenentul Dănescu (15 dorobanți); 15 ofițeri răniți.127 La Grivița, armata română (14 dorobanți și 2 vânători) a cucerit de la turci 3 tunuri. Printr-un ordin de zi, Domnitorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu a fost atât de mare. Lista ofițerilor morți sporește neîncetat. În groaznica bătălie de la 6 sep tembrie au căzut morți: maiorul Nicolae Ion (15 dorobanți); căpitan Năs tase N.; căpitan Bogdan (3 vânători); locotenentul Călinescu N.; sublocotenentul Dănescu (15 dorobanți); 15 ofițeri răniți.127 La Grivița, armata română (14 dorobanți și 2 vânători) a cucerit de la turci 3 tunuri. Printr-un ordin de zi, Domnitorul hotărăște ca două să fie așezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, iar unul lângă corpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
neîncetat. În groaznica bătălie de la 6 sep tembrie au căzut morți: maiorul Nicolae Ion (15 dorobanți); căpitan Năs tase N.; căpitan Bogdan (3 vânători); locotenentul Călinescu N.; sublocotenentul Dănescu (15 dorobanți); 15 ofițeri răniți.127 La Grivița, armata română (14 dorobanți și 2 vânători) a cucerit de la turci 3 tunuri. Printr-un ordin de zi, Domnitorul hotărăște ca două să fie așezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, iar unul lângă corpul de gardă de la palatul princiar. În seara de 11 septembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după ce au ajuns, prin luptă corp la corp, până în interiorul redutei, ostașii români au fost nevoiți să se retragă, suferind pierderi deosebit de grele, printre ofițerii căzuți la datorie aflându-se: maiorul Nicolae Ion, căpitanul Năstase Ion Grigore din Regimentul 15 dorobanți, căpitanul Bogdan Nicolae Lascăr, locotenentul Călinescu Dimitrie, maiorul Grigore Handoca, sublocotenentul Dănescu Alex. ș.a. 128. În timpul unei lupte de cavalerie, susținută la 5/17 septembrie 1877 de unități române care supravegheau drumul Plevna-Rahova, cu un detașament de cavalerie otoman, în preajma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Frédéric Damé* și Războiul, cel mai răspândit organ atunci, organ de opoziție crâncenă, editat de tipograful Weiss, dar redactat de către poetul Haralambie Grandea.144 La 15 noiembrie a mai apărut un ziar liberal în genul Războiului lui Weiss, cu numele Dorobanțul 145. Deci 9 ziare cotidiane.146 Nici unul din aceste ziare nu mai trăiește astăzi. * Fiindcă toate faptele omenești sunt relative, bătăliile de la 1877, care nu erau decât niște inocente încăierări față de groaznicele bătălii din ultimul mare război mondial, aveau proporțiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]