2,442 matches
-
imponderabilitate morală, ca un corp fără chilă și fără atracția gravitațională, făcînd semne nimănui. Asemenea făpturi sînt și ele tragice, numai că nefiind clăditoare de valori existențiale, ci destrămătoarea de sinea propriei existențe, tragismul lor e derizoriu. Spectatorii unei asemenea dramaturgii populate de fantomele rătăcind grotesc în imponderabilitate, nu pot încerca decît o compasiune ironică, semn al unei complexe atitudini care semnalează inimii limitele pe care evaluarea critică le impune. Anti-eroii CALULUI VERDE, Ilie și Mina Popescu, aduc în teatrul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un spectacol de mare succes. O spun cu toată convingerea. MIRA IOSIF: Nu cred că este o piesă despre violență. Este o piesă despre evaziune, despre alienare. Tema nu e nouă, e o temă care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu mă surprinde. Mor precum au trăit. Remarcabilă este ultima replică: "cum de n-au văzut apa?". "Bancul" se sparge și se trece într-o semnificație, după părerea mea extraordinară, și cu această replică aproape că bate la porțile marii dramaturgii. Cum de nu au văzut că nu este apă, cum nu au văzut că se poate trăi altfel? Vă mulțumesc că mi-ați oferit prilej să interpretez acest text. CĂLIN FLORIAN: Astăzi, în acest cenaclu, nu s-a citit o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dubios și insolent. Cu alura lor de tovarăși, nepoftiți intră, scotocesc cu privirea, se așează care pe unde îi convine și nu dau semne că s-ar grăbi să plece. Cum e posibil acest abuz care într-o turnură proprie dramaturgiei lui Constantin Popa dă brînci realului în coșmar? Uite că e foarte posibil, și piesa nu se sfiește să ne trîntească în față acest adevăr stingheritor. Vecin 3: Haideți fraților, păi ce facem? Jucăm poker sau facem comunicări științifice? Vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care Constantin Popa o abordează se constituie, de altfel, într-un atu cert al acestei dramaturgii în a cărei structură de rezistență intră, de bună seamă, și dimensiunea parabolică. Cu o construcție sigură, în care vădește competența de om al scenei, Regulamentul de bloc prinde relief și prin nervul și fluența replicii, de reconfortantă alură bărbătească
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
comunicînd unul cu altul, două paliere, două registre unul captînd pulsații dintr-un orizont existențial, altul, activ în diapazonul contestării politice. Florin Faifer Constantin Popa Regulamentul de bloc Citindu-se această curioasă piesă la Cercul de lectură aș Secției de dramaturgie, n-a fost nimeni care să nu fie atras de scriitura alertă ca și citirea de altfel -, de gradația ingenioasă a conflictului, de culoarea ei, iar unii de semnificația ei parabolică ieșind din cheia realistă. Intruziunea dezinvoltă a vecinilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iar unii de semnificația ei parabolică ieșind din cheia realistă. Intruziunea dezinvoltă a vecinilor de bloc, diapedeza lor nestingherită, ocupația amabilă și împăciuitoare la care se dedau vorbesc despre o temă a ingerinței, temă ce s-a mai dezbătut în dramaturgia română contemporană, în alt context și cu alte mijloace firește. Constantin Popa face posibilă apariția vecinilor în chipuri cu totul neașteptate, iluzorie poate cum a procedat în "Calul verde" sau de-a binelea, și, pînă să devină fantoșe într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
prea tare condiția de divertisment teatral pe care piesa "Regulamentul de bloc" o propune și mijloacele artistice viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
SPALAS, redactor radio-tv.: O piesă foarte bine scrisă, cu mînă sigură; scenele nu au rezolvări; scena cu pokerul e în sine nu se leagă cu restul; e necesară o reducere a piesei... AL. ȘTEFĂNESCU, critic literar: Tematica e frecventă în dramaturgia actuală; se încadrează în social-moral; cheia piesei stă în finalul sub semnul spaimei; toate personajele sînt culpabile; foarte bine construită chiar de la început -, toate dialogurile avînd sens; apariția vecinilor este justificată logic; bine mînuit dialogul sigur, cu umor nefacil; gradat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bloc" apare ca reacție la un fenomen politic intern și la unul extern, interșanjabile poetic. Cînd intimitatea începe să-ți fie ocupată de un "administrator", ființa se retrage în fantasme. Piesa aceasta conține nota cea mai. păsat absurdă în toată dramaturgia lui Constantin Popa. Este și firesc să fie așa. Ea amintește de lonescu, de Mrozek, de Arrabal. Pe undeva de Durrenmatt. Aflîndu-ne în civilizația noastră, atît de îndepărtată în spațiu și în mijloace, de Europa, la două decenii în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și de auzit, pentru minte și inimă. Sorina Bălănescu MAȘINA DE VÎNT premieră absolută Teatrul Național "Vasile Alecsandri" și-a propus să încheie stagiunea 1999-2000 cu o premieră a unei piese românești, un "preambul", dacă vreți, la stagiunea 2000-2001 dedicat dramaturgiei românești contemporane. E un risc asumat să pui în scenă spectacole românești, contemporane, atîta vreme cît, după 1990, publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în primele trei piese, se disimulase, țîșnind în jeturi, izbucnind în trombă. Afirmații incomode, întrebări scormonitoare, îndoieli și ardori sînt slobozite impetuos, cu o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
i-am făcut un profil, așezîndu-l tocmai în jurul ideii de luptă cu limitele. Nu s-a mulțumit cu meseria de bun actor al Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași -, s-a aruncat în vîltori mai mari: în poezie și în dramaturgie; avea de spus lumii multe adevăruri și de pus multe întrebări. Ca să o poată face, a studiat filosofia la o vîrstă la care studenția e pentru noi toți o frumoasă amintire din tinerețe. Întrebîndu-l de ce a făcut-o, mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ale contemporaneității și obsesii proprii subsumate respectivelor teme. Pentru el, a scrie teatru sub semnul acestor obsesii pare fi un demers cu scop catartic. Anca-Maria Rusu De la Secu' la Sala Studio. Admirabil "autodenunț" la Teatrul Național Iași Cum n-avem dramaturgie? O piesă despre securitate, sau, și mai generic vorbind, o piesă despre trecutul neasumat și aproape imposibil de asumat al celor ce locuiesc în prezent. Cam aceasta ar fi tema excelentei piese al lui Constantin Popa, deși, la o "răsfoire
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sunt învestiți. Ca o observație, didascaliile lui Popa sunt inteligente și procură viziuni suplimentare asupra întregului. "Salonul Nr. 6 bis" îndeplinește toate criteriile unei piese care ar trebui să dăinuiască și să-și câștige dreptul la existență distinctă în peisajul dramaturgiei românești. E o piesă-martor, o piesă aproape istorică, însă, în același timp, o piesă în care condiția umană, comedia și tragedia umană dețin prim planul într-un mod copleșitor. E, altfel spus, o piesă care ne privește pe toți... Călin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
9 TABLOUL II 9 TABLOUL III Scena 1 9 TABLOUL III Scena 2 9 TABLOUL IV Scena 1 9 TABLOUL IV Scena 2 9 Regulamentul de bloc Măștile absurdului 9 Constantin Popa Regulamentul de bloc 9 Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor 9 Regulamentul de bloc 9 Cronică dramatică: 9 O binemeritată revanșă 9 Regulamentul de bloc 9 Metafora Agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 9 Constantin Popa despre... Constantin Popa 9 Părerea autorului Cînd vorbim despre oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
transpuse în coduri simbolice, mitul înfățișează "cadrul cunoștințelor și competențelor, al probelor și conflictelor, înfrângerilor și victoriilor, pe care membrii grupului social le-au experimentat și continuă să le experimenteze".6 De-a lungul timpului, mitul a fost considerat "o dramaturgie a vieții sociale, a istoriei poetizate", "un ansamblu de simboluri foarte vechi, destinate inițial să învăluie dogmele filosofiei , și de idei morale al căror sens s-ar fi pierdut."7 Gândit, întotdeauna, în "antiteză" cu ceva sau ca "reziduu" a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un alt fapt artistic (și ideologic) pe care puțini îl cunosc și pe care eu, ca profesor (camarad) al căutărilor regizorului Alexa Visarion îl cunosc îndeaproape. Cu un an înainte de Cartofi prăjiți la orice munca noastră la clasă era dedicată dramaturgiei shakespeariene. Alexa își alesese ca obiect de studiu Richard III, ultimul act. Am fost puțin suprins pentru ca nu vedeam interesul acestui act (războinic) în afara celebrei replici Dau un regat pentru un cal. Cât de naiv fusesem. Visarion ne-a arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Artă Teatrală și Cinematografică UNATC (numele actual al fostei IATC), dar și-a întrerupt orgoliosul "boicot" al scenelor pentru de pildă cîteva memorabile montări cehoviene; și s-a retras și în scris, producînd eseuri pe teme teatrale, reflecții despre marea dramaturgie, mărturisiri despre spectacolele proprii și despre viziunea sa de regizor (Spectacolul ascuns, 2002, Cortina de cuvinte, 2007, De la Ziditorul la Zidirea, 2007, Goana pe nisip, 2012; plus scenarii de film în Ana Sens și imagine, 2014). Profil vasăzică de artist
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în literatura dramatică românească. Am fost foarte emoționată deoarece faptul că îl cunoșteam dintr-un context diferit de cel profesional imi dădea multe emoții. Inițial nu știam cum să gestionez această provocare. Am început să mă documentez, să cunosc această dramaturgie și, mai ales, să încerc să pătrund cât mai aproape de ideile maestrului. Nu a fost ușor deoarece scena pe care trebuia să realizăm această piesa era destul de ingrată, Sala Amfiteatru a Teatrului Național din București, care acum nu mai există
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
eu colaborasem în timpul activității mele la același teatru. Era unul din cei mai serioși tineri critici teatrali. Într-o bună zi, Smelianski mă sună și mă întreabă dacă cunosc un regizor valoros, modern din România fusese anunțat un festival al dramaturgiei române și li se cerea să monteze o piesă românească. (Nouă, la Teatrul Armatei, conducerea militară nu ne-a permis să participăm la acest festival, erau supărați pe România pentru politica ei independentă, sfidătoare față de Moscova, față de Pactul de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
literare, care, pe alte căi, îl poartă pe Stavrache exact spre același deznodămînt! Dumitru nu este însă singurul personaj inventat de scenarist; Ana, soția hangiului, și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind credibil procesul alienării hangiului. Analizînd cu pătrundere relațiile dramatice ale filmului, Valerian Sava găsește asemănări evidente și ecouri din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a rămas primul și unicul regizor de teatru care, după ce inovase, ba chiar revoluționase viziunea scenică a lui Caragiale, și-a propus să aducă și pe ecran o privire proaspătă, dezbărată de retorisme asupra celui mai contemporan dintre clasicii noștri. Dramaturgia i-o montase cu asumată violență iconoclastă, cu evidentă dorință de dinamitare a tradiției. Era evident că nici în film nu se putea cantona în ecranizări cuminți. În 1978, debutul cinematografic cu Înainte de tăcere i-a adus unanime elogii și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Sanda Faur) GALA TEATRELOR NAȚIONALE Cluj-Napoca 1973 " Într-o dimineață ploioasă, un telefon al lui Alexa Visarion îmi anunța ideea de a organiza deschiderea stragiunii naționalului clujan printr-o Gală a Teatrelor Naționale și o dezbatere cu criticii pe tema " Dramaturgia clasică și publicul contemporan". [...] Seriozitatea acestei deschideri de stagiune, a transformat pentru o săptămână Clujul în adevărata capitală a vieții noastre teatrale." (George Banu) 1973 MEȘTERUL MANOLE Lucian Blaga Teatrul Național Cluj-Napoca ...Meșterul Manole are o semnificație adâncă [...]. Condiția lecturii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timpului. Ne aflăm "înăuntru", ne aflăm "afară"? Insesizabilă confundare a planurilor, imperceptibilul aliaj dintre real și fantastic, dintre banal și insolit, determină timbrul aparte al acestei reprezentații. O lectură scenică integrală a textului, care echilibrează armonios, subtil dar decis, "dichotomia dramaturgiei cehoviene". "La Cehov asistăm la o prăbușire a valorilor prin răsturnarea lor... prăbușirea constituie substanța tragică a pieselor, răsturnarea este viziunea comică aplicată". Această viziune comică se obține prin gest, în raport invers cu replica, prin accelerarea unor momente, accente
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]