2,216 matches
-
susceptibilă de surprinzătoare reinterpretări și aplicații. După cum am văzut (§ 68), actul demiurgic al lui Indra care fulgeră și-1 rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric. Să cităm, în fine, Creația săvârșită de o Ființă divină, "Meșterul universal", Visvakarman (RV, X, 81), care făurește lumea aidoma unui sculptor, fierar ori tâmplar. Dar acest motiv mitic, binecunoscut în alte religii, este asociat de poeții vedici cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
protejat de regina Izabel, originară din Tyr. Ilie îl proclamă pe Iahve suveran unic în Israel. Iahve, și nu Baal, este cel care dă ploaia și asigură belșugul țării, în faimosul episod de pe muntele Cârmei, când Ilie se angajează în duel cu profeții lui Baal ca să pună capăt unei secete de trei ani, el demonstrează neputința zeului canaanean de a aprinde Religia lui Israel în epoca regilor 47 a profeților altarul sacrificial, și pornind de aici, de a aduce ploaia 15
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nebunia" marilor mistici din toate religiile, în plus, la fel ca și "specialiștii sacrului" din societățile arhaice și tradiționale, profeții sunt înzestrați cu facultăți divinatorii 20 și fac dovadă de puteri miraculoase de natură magică: el învie morții, hrănesc 15 Duelul face parte dintr-un război religios: așa cum Izabel dăduse ordin să fie masacrați profeții lui lahve, Ilie, după victoria sa, cere poporului să pună mâna pe cei 450 de profeți ai lui Baal. Ilie "i-a dus la pârâul Chișonului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ce spui?/ Spun că el aude un ritm îndrăcitor dar nu se teme. Zice că e inima ei./ Dar tu ce spui?/ Spun că n-am nici o vină că am iubit o femeie amorsată/ care va exploda în brațele altcuiva..." (Duelul). Interogația obsedantă care revine după fiecare afirmație obligă, de fapt, textul să se scrie. Poezia, sub aparența prezentării unor relații de iubire ratate, își dezvăluie propriile mecanisme de producere, pentru că textul literar în sine a devenit "o femeie amorsată/ care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1996. Caraion, Ion, Deasupra deasuprelor, Editura Litera, București, 1971. Caraion, Ion, Dimineața nimănui, Editura Tineretului, București, 1976. Caraion, Ion, Dragostea e pseudonimul morții, Editura Cartea Românească, București, 1980. Caraion, Ion, Dragostea e pseudonimul morții, Editura Litera, Chișinău, 1997. Caraion, Ion, Duelul cu crinii, Editura Cartea Românească, București, 1972. Caraion, Ion, Eseu, Editura pentru literatură, București, 1966. Caraion, Ion, Exil interior, Editura Libra, București, 1997. Caraion, Ion, Frunzele din Galaad, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973. Caraion, Ion, Interogarea magilor, Editura Cartea Românească, 1978
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I., 76 Horațiu, 162, 163 Hughes, Langston, 76 Husar, Al., 90 Hutcheon, Linda, 220 I Iacobescu, D., 116 Iaru, Florin, 200, 203, 211, 212, 214, 216, 223, 224 De-a wați ascunselea, 224 Iaru. Florin De-a wați ascunselea, 211 Duelul, 203 Fiară de mătase, 216 Leul cu picioare de argint, 212 Lovitura întârziată, 223 Ibrăileanu, Garabet, 92 Ierunca, Virgil, 95, 96, 100, 113 Igna, Vasile, 117 Iliu, Victor, 73 iluzie, 132, 136, 147, 149, 152, 161, 177, 189 Ioanis, Edwin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu altceva a specificului artei (...), pentru alarma atât de convingătoare asupra nefastelor consecințe ce pândesc excesele de formă, (...) socot că pe Baudelaire nu-l poate urî decât cine nu iubește intelectul, inteligența și frumusețea (...)", "Planetă la Paradisele artificiale" (1967), în Duelul cu crinii, Editura Cartea Românească, București, 1972, p. 439. 188 "Futurismul a trădat viața. Rămâne o mișcare ratată, mai bătrână decât și-ar fi închipuit ea vreodată. Mai bătrână decât celelalte. Dadaismul - ceva mai mult, nici n-a vrut să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
închipuit ea vreodată. Mai bătrână decât celelalte. Dadaismul - ceva mai mult, nici n-a vrut să țină socoteală de viață. De altminteri nu numai de viață. Negarea nu poate fi un scop în sine.", "Orașul în literatură" (ianuarie 1944), în Duelul cu crinii, ibidem, p. 260. 189 Ion Caraion, "De când poeții", în Timpul, anul VII, nr. 2086/martie 1943, p. 2. 190 Ion Caraion, ""Kalendism"", în Ecoul, nr. 4/miercuri, 22 decembrie 1943, p. 2. 191 Ion Caraion, "Literatura viitorului", în Ecoul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un prétexte à parures, un objet à orner: ce n'était plus un objet à aimer" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Receptarea Parizienei se produce în funcție de gen, fiind un subiect permanent de conversații, de dispute, de referință, de admirație, de dueluri, de ecouri, de amintiri: "Leș hommes s'emparent de șes gestes, de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
romanesque, suffisent souvent pour mettre une femme à la mode et l'y maintenir pendant de longues années" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. Pariziana este centrul în jurul căruia se învârte întreaga societate, întreg Parisul 134, ea este motivul organizării duelurilor și pierderii averilor. Ea este un răspuns la problema căutării sensului vieții, o contribuție la metafizica dragostei: "Car ici chaque femme est un roman, constată Walter Hasenclever 135 în notele sale despre Paris. (...) Elle est le centre autour duquel tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
est tout" [Girardin, 1986, p.572], este caracterizată de Flaubert într-o scrisoare către Georges Sand că falsă: "Tout était faux: faux réalisme, fausse armée, faux crédit et même fausses catins (...) tout geste se traduit en să propre parodie: faux duel, faux art, faux amour" [apud Brombert, p.103, subl.n.]. Lumea lui Frédéric este dezvăluită, strat după strat. Peste tot domnesc falsul și aparențele. Un critic a spus cu multă înțelepciune: "Altădată, personajele adevărate se agitau în decoruri false; astăzi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
farmecul ei, aventură este o formă a trăirii frenetice și o deschidere spre necunoscut. Ea se caracterizează printr-o anumită tensiune a sentimentului de viață și, uneori, printr-un risc maxim. Neputând inspiră sentimente adevărate, pare disproporționat prețul plătit prin dueluri și sinucideri 312. Aventură este interesantă prin așteptarea unei schimbări: "attendant, pour se donner leș soucis d'un changement, de rencontrer quelque aventure extraordinaire" [Zola, La Сurée, p.163]. Femeia pariziana se caracterizează prin nesăbuința aventurii. Pariziana flirtează mai virtuos
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate eforturile 317, o face să-și calculeze și simulează intențiile. Proiectele de seducere ale Clorindei și ale lui Rougon sunt un duel al ambițiilor. Clorinde visează să-l seducă pe Rougon cu orice preț318. Rougon formulează pentru sine, într-un sfârșit, ceea ce nu-l poate lăsa indiferent: "Cette Clorinde était vraiment une fille très séduisante" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.101
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont s'entretenaient leș journaux, en la désignant par șes initiales. Ce fut à cette époque qu'elle voulut sérieusement se battre en duel, au pistolet, avec la duchesse de Sternich, qui avait, méchamment, disait-elle, renversé un verre de punch sur să robe; îl fallut que son beau-frère le ministre se fâchât" [Zola, La Сurée, p.293]. 242 "Elle s'intéresse à beaucoup de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cercuri multe asupra feței miresii când ea dormea ș-o făcu să vadă într-un vis luciu ca oglinda cum trebuia să fie-mbrăcată. Ea zâmbi când se visă atât de frumoasă." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) " Se unduia în duel ca un bici și fiecare legănare a spadei sale ar fi despicat în două orice alt bărbat sau băiat care i-ar fi stat în cale, dar Peter se învârtea ca un fluture în jurul lui și, tăind aerul, se ținea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceea, conversația a alunecat spre voi doi, și spre Potsdam, aproape un sfert de oră întreg, cu discreție, ușor, după cum doream eu. Vizita doamnei blonde la mine acasă, a doua zi după sosirea mea, a fost ca un adevărat mic duel. Știam dinainte unde avea să atace, și nu a fost o problemă să mă apăr. Iată atacul: E un flirt scandalos. În fiecare loc în care se duce există una sau două doamne pe care le adoră. Am zâmbit și
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
la Buștenari, un loc unde se găsește petrol, unde ne-am întâlnit noi și tu m-ai servit la un prânz târziu. Îți mai amintești? Regele era bine dispus și a glumit și a spus că o să te provoace la duel pentru mine. De data asta ne-am oprit să vedem totul pe drum, nu am mai mers în grabă, ca atunci când ai fost tu în vizită. Am plecat la ora zece din Comarnic, în spatele mașinii regelui și reginei, și ne-
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
persistență, fiindcă ritualul de a o înregistra la miliție, în februarie, când o căram, pe ghețuș, până la sediul lor, se repeta în fiecare an, nu mi-a trezit vreo reacție afectivă. În fine, am revăzut cu ceva mai multă participare, duelul dintre curajosul, s-o spunem, Constantin Pârvulescu, și Nicolae Ceaușescu, isteric de-a binelea, la Congresul al XII-lea din toamna lui 1979. Ce spun eu, era duelul dintre bătrânul activist și întreg congresul, isteric "strâns unit în jurul secretarului său
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
vreo reacție afectivă. În fine, am revăzut cu ceva mai multă participare, duelul dintre curajosul, s-o spunem, Constantin Pârvulescu, și Nicolae Ceaușescu, isteric de-a binelea, la Congresul al XII-lea din toamna lui 1979. Ce spun eu, era duelul dintre bătrânul activist și întreg congresul, isteric "strâns unit în jurul secretarului său general", surd și orb la șansa de a începe, la peste zece ani distanță de toate țările din jur, un simulacru măcar de dialog, de dezbatere, fie ele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Blaga, printr-un profit subtil În folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Dan Botta a fost Înconjurat de o dezavuare aproape generală. Ion Bălu, Într-o relatare suficient de detaliată a "duelului", relevă faptul că volumul Cazul Blaga" nu a avut nici un ecou". Autor al unor romane care l-au consacrat În literatura națională ("Groapa", "Principele", "Săptămâna nebunilor"), nuvelist, dramaturg și scenarist, Eugen Barbu, este acuzat de plagiat În anul 1978 de către
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
a apărut tendința ca unitatea de bază să fie cuplul bărbat-femeie, spre deosebire de practica din celelalte culturi. Unul dintre elemente era erotismul, sugerat cu finețe În menuet, un dans la modă În secolul al XVIII-lea. Menuetul simula un soi de duel amoros, formalist, În cadrul cuplului. În secolul al XVIII-lea a avut loc o revoluție socială. Clasa mijlocie s-a Îmbogățit, În stațiuni și În marile orașe au apărut săli de bal și alte localuri publice destinate divertismentului. În noua atmosferă
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
se putea considera, în sfîrșit, "ajuns". Asociindu-se cu Dutacq, el pregăte(te lansarea ziarului, însă Dutacq se separă de el și scoate un alt titlu, Le Siècle, care ar fi urmat să reușească mult mai bine decît La Presse. Duelul în care Girardin îl ucidea pe Armand Carrel, în iulie 1836, a fost simbolul victoriei noii prese asupra celei vechi. Contrar legendei, Girardin nu a creat publicitatea în presă. Renaudot descoperise anunțurile iar afișele publicitare existau în cotidiene încă din
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
părut de cel mai bun nivel, cu risipă de talent artistic și inteligență tehnică, într-un aliaj strălucitor și bubuitor. Tobele lui Charlie Watts au făcut senzație și cred că s-au auzit până la cealaltă margine a Bucureștiului. Duetul și duelul chitarelor în care s-au lansat Keith Richards și Ron Wood ne-au ținut aproape cu răsuflarea tăiată. Pot spune liniștit, fără teama de a exagera, că Richards, cu moaca lui plictisită, mahmură, atât de simpatică, a avut momente de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
pentru că lași la o parte tot balastul de teamă, ambiții, orgolii. Nu mai ai ce pierde. Un rol pe masura lui Peter O’Toole. » Lions for Lambs/Leii mor pentru miei de Robert Redford. Un film inteligent, bazat doar pe duelurile verbale susținute de mari actori (care nu se pierd în cuvinte, dar nici nu le sar ca să iasă ei în fața). Un scenariu ciudat, tăiat cu barda la final. Bun Tom Cruise. » La Science des rêves/Artă viselor de Michel Gondry
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]