2,935 matches
-
30, 10). Datorită mărturiei Părintelui Bisericii siriene, Efrem, aflăm despre compunerea unor imnuri într-un mediu cultural diferit; autorul lor e Bardesan din Edesa, iar activitatea lui a fost continuată de fiul său, Harmonios: după cum spune Efrem, Bardesan ascundea „sub dulceață amarul veninului său”, adică sub frumusețea cântării gândul său eretic. Astfel de imnuri erau probabil citite încă în vremea lui Efrem în Siria, deși conținutul lor eterodox nu era întotdeauna înțeles cum trebuie de creștinii mai puțin atenți. Printre primele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1985; O poveste cu pantofi, București, 1986; Ca vântul pe câmpie, București, 1987; Luna de pe cer, București, 1988; Învingătorului i se dau flori, București, 1989; Orașul cu prieteni, București, 1989; Insula, București, 1995; Hai să învățăm, București, 1997; Morcoveață cu dulceață, București, 1999; Un cadou pentru tine, București, 1999. Repere bibliografice: Johana Botez, „Ploaie amară”, CL, 1978, 11; Mircea Doru Lesovici, „Ploaie amară”, CRC, 1979, 17; Ioan Holban, Vitrine, oglinzi, măști, CRC, 1982, 12; Radu G. Țeposu, Viața ca o așteptare
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
30, 10). Din mărturia Părintelui Bisericii siriace, Efrem, aflăm despre compunerea unor imnuri într-un mediu cultural diferit; autorul lor este Bardesan din Edesa, a cărui activitate a fost continuată de fiul său, Harmonios: după cum spune Efrem, Bardesan ascundea „sub dulceață amarul veninului său”, adică sub frumusețea cîntării gîndul său eretic. Astfel de imnuri erau probabil citite în Siria încă în vremea lui Efrem, deși conținutul lor heterodox nu era întotdeauna înțeles cum trebuie de creștinii mai puțin atenți. Printre primele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
anotimpuri, S-a scris și s-a reinventat deși un suflet suferind Din vis ar fi dorit să iasă în orice fel, chiar și murind. Ce nălucire efemeră este secunda răstignită Pe crucea vieții așteptând sfârșitul sigur, liniștită ! Amară e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții... Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să-l vadă! E boală grea și fără leac și zilele și le înnoadă, Le
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
prin multe anotimpuri,S-a scris și s-a reinventat deși un suflet suferindDin vis ar fi dorit să iasă în orice fel, chiar și murind.Ce nălucire efemeră este secunda răstignităPe crucea vieții așteptând sfârșitul sigur, liniștită !Amară e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții...Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să-l vadă!E boală grea și fără leac și zilele și le înnoadă, Le
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
remarcat ecourile tematice și stilistice din poezia italiană, în special din maniera ermetismului, precum și (filtrate) reminiscențe din Lucian Blaga: „Pe lespezi de piatră se zdruncină ziua / și totuși mai suge lumină șopârla / murmură frunza de viță absența / boabelor ei de dulceață. În pulpa / verii bătrâne un vierme se gudură moale. Mieii demult au murit în speranța / ierbii mai dulci decât laptele mamei. Și iată acesta e leșul cetății/ de toamnă, cu oase golite de măduvi/ Și-acesta prin ele, cum șuieră
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Iapa lui Vodă), fiecare fiind o piesă antologică de artă narativă. Într-o istorie zbuciumată, plină de seisme, Hanu Ancuței devine un punct geografic privilegiat, un popas simbolic îngăduit scurtă vreme vieții reflexive, când aducerile aminte umplu sufletele cu o dulceață melancolică. Peste bucurii înfrigurate și pasagere cade adesea umbra mâhnirii și, după acțiuni viforoase, vin să se aștearnă lungi tăceri, pe care le rupe doar oftatul cimpoiului sau trosnetul vreascurilor. Câte o zicală ori câte o înțepătură pun o ramă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
simfonică. Evocarea naturii degajă un lirism solemn, având simplitatea gravă a marilor texte fundamentale, care celebrează pacea existenței potolite, senine, integrată desăvârșit în ordinea cosmosului. Mare artist al cuvântului, S. folosește o limbă plină de savoarea vorbirii populare, cu o dulceață a graiului moldovenesc, dar la antipodul exprimării curente. Materia verbală e rodul unui travaliu artistic excepțional. Ca și Luther - spune G. Călinescu - scriitorul a creat o limbă literară numai a lui. O pricep perfect contemporanii săi, dar ar înțelege-o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ale preoteselor Demetrei, Artemidei și ale Magnei Mater (zeități concretizând, toate, primordialul feminin), simboluri ale nașterii perpetue, ale regenerării ciclice a lumii. „Ce numai ce știu pe albină” - zice Neagoe - „că să ostenește și ia multu, că acéia niciodată de dulcețile florilor nu să poate sătura, nici de osteneală.” Mama răposată le covărșea, însă, pe vietățile alese spre comparare, întrucât eforturile ei n-au cunoscut nici o întrerupere: „[...] iar pre tine, o draga mea maică, eu te aleș mai ostenitoare ca dânsa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Liviu Antonesei, Farmecul discreției, „Timpul”, 1996, 5; Nicolae Panaite, Pipăi pereții de-o veșnicie, CL, 1998, 3; Grigore Ilisei, Portret al artistului la 60 de ani, RR, 2001, 12; Popa, Ist. lit., II, 285; Florin Faifer, Niște „uimiri” sau Despre... dulceața mătrăgunei, CL, 2002, 12; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 416-417; Dicț. scriit. rom., IV, 617-618. S. D.
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
trei rafturi sunt 904 cărți. Aflați câte cărți sunt pe fiecare raft știind că pe primele două rafturi sunt în total 616 cărți, iar pe primul și al treilea raft sunt în total 655 cărți. 7. O gospodină a pregătit dulceață de caise, de cirese și de prune. După ce a consumat 16 borcane de dulceață de caise, 18 cu dulceață de cirese și 15 cu dulceață de prune, i-au mai rămas câte 15 borcane de fiecare fel. Câte borcane cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
pe primele două rafturi sunt în total 616 cărți, iar pe primul și al treilea raft sunt în total 655 cărți. 7. O gospodină a pregătit dulceață de caise, de cirese și de prune. După ce a consumat 16 borcane de dulceață de caise, 18 cu dulceață de cirese și 15 cu dulceață de prune, i-au mai rămas câte 15 borcane de fiecare fel. Câte borcane cu dulceață a pregătit gospodina în total? 8. Utilizând doar operațiile matematice cunoscute, fără a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în total 616 cărți, iar pe primul și al treilea raft sunt în total 655 cărți. 7. O gospodină a pregătit dulceață de caise, de cirese și de prune. După ce a consumat 16 borcane de dulceață de caise, 18 cu dulceață de cirese și 15 cu dulceață de prune, i-au mai rămas câte 15 borcane de fiecare fel. Câte borcane cu dulceață a pregătit gospodina în total? 8. Utilizând doar operațiile matematice cunoscute, fără a adăuga alte cifre, faceți posibile
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
primul și al treilea raft sunt în total 655 cărți. 7. O gospodină a pregătit dulceață de caise, de cirese și de prune. După ce a consumat 16 borcane de dulceață de caise, 18 cu dulceață de cirese și 15 cu dulceață de prune, i-au mai rămas câte 15 borcane de fiecare fel. Câte borcane cu dulceață a pregătit gospodina în total? 8. Utilizând doar operațiile matematice cunoscute, fără a adăuga alte cifre, faceți posibile următoarele egalități: TESTUL NR. 4 2
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de caise, de cirese și de prune. După ce a consumat 16 borcane de dulceață de caise, 18 cu dulceață de cirese și 15 cu dulceață de prune, i-au mai rămas câte 15 borcane de fiecare fel. Câte borcane cu dulceață a pregătit gospodina în total? 8. Utilizând doar operațiile matematice cunoscute, fără a adăuga alte cifre, faceți posibile următoarele egalități: TESTUL NR. 4 2. Un gospodar are în curte 3 viței, de nouă ori mai mulți porci, de două ori
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
șerpi (1970), Bunica se așază în fotoliu (1971), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei sunt elementele specifice acestei faze. Mai întâi, „îmblânzirea” obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
anotimpuri, București, 1976; O nuntă de cenușă, București, 1977; Un potop de simpatii, București, 1978; Copleșit de glorie, București, 1980; Prognoză meteorologică, București, 1981; Amintirile unui fost corector, București, 1982; Întrebare retorică, București, 1983; Caligrafie și culori, București, 1984; Numai dulceața porumbelor, București, 1985; Suvenir, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1986; Viața mea la țară, București, 1988; Tango și alte dansuri, București, 1989; Piața Tien An Men II, București, 1991; Visul vine pe scara de servici, București, 1992; Fabule și epigrame, Timișoara
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Romanul Cubul de zahăr (1991) îmbină formula sadoveniană tradițională cu intertextualitatea postmodernă prin prezența auctorială a naratorului. Narațiunea este axată pe contrastul dintre proiecția utopică a visurilor și aspirațiilor adolescentine ale protagonistului, Sava (cubul de zahăr este simbolul armoniei, purității, „dulceții vieții” și perfecțiunii morale), și perspectiva antiutopică pe care o impune mediul alienant al satului de codru Bahuseni, cufundat în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Prin pulberea lumii, copil, cu părul plin/ De viespi mari de aur și fluturi de noapte/ Cât ai mers stârnind praf alb cu tălpile/ Până la steaua în care te-ai aprins.// Din vale urca un fum albăstrui/ Și se simțea dulceața unui nor de rășină/ Ca și cum acolo un sat de dulgheri/ Și-ar fi făcut sălaș tăinuit/ Sau subțiri păstori de albine/ Ce te-au rugat să șezi cu ei la cină./ Prin pulberea lumii, copil, cu părul plin/ De viespi
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Pumne, care pare să fi fost adevăratul lui nume de familie. În 1847 e redactor și colaborator, cu articole filosofice și de morală religioasă, la revista lui Timotei Cipariu „Organul luminărei”, apoi la „Învățătoriul poporului”, unde publică Viața năciunei române, dulceața limbei și a simțemântelor ei (1848). La evenimentele din timpul revoluției de la 1848 a participat intens, influențând și acțiunile tinerilor intelectuali români din Blaj, al căror îndrumător spiritual era. El a redactat proclamația în vederea adunării populare de la Blaj și a
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
exigențe prozodice speciale, sonete compuse cu un deosebit simț muzical, concentrând expunerea în metafore ale delicateții și candorii, care își găsesc sursa în „lumea” contradictorie a trăirii. P. are o ingenuitate care netezește livrescul artificios și sentimentalul, perspectiva modernistă și dulceața atitudinii nostalgice întoarse asupra vechimii rurale aducând versul la o formă ce asociază sensibilitatea solemnă și viziunea suprareală. Un text, Scurtă istorie, din volumul Celălalt (1985), este artă poetică și program, cât și parabolă manieristă despre alteritatea masculină, care în
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei. Să-mi spun mereu, ce-i spuse, Bunica fetei ei: «Copilă, sunt bătrână. Mai am puțin și plec. Dar știu ceva rețete, Cari, veșnic nu se trec. Ascultă-mă. Dulceața S-o faci legată tare Și-ți ține - de-i borcanul Oricât de mic ori mare. Să n-aibă multă apă. S-o torni cât e fierbinte. Și-apoi mai e o lege, La care ia aminte: Să nu lași
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de busuioc proaspăt, ușor zdrobit, în 5 litri de apă clocotită. Strecurați și lăsați la răcit, apoi pulverizați direct pe plante. Împotriva muștelor Rubarba Nu este bună doar în dulceață sau compot! în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de frunze proaspete de rubarbă, ușor zdrobite, în 3 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cum trăiau ei, toți acei oameni normali. Lumea lor se oprea la poarta orfelinatului nostru. Odată când am fost invitat la o aniversare, într-o familie normală - două fetițe cu cozi lungi, părinți arătând o îngăduință excesivă, cum se spune, dulceață servită în cupe mici din alpaca, șervete pe care nu îndrăzneam să le ating -, am crezut că jucau o comedie și că, dintr-o clipă într-alta, aveau s-o recunoască și să mă alunge... Încă îmi mai amintesc, vezi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
privesc cu o curiozitate ce se manifestă prin mici explorări. Părinții le-au prevenit, desigur, că era vorba despre un copil altfel decât toți ceilalți, fără familie, fără un domiciliu al lui, și care poate că n-a mâncat niciodată dulceață. Toți acești „fără“ le apar celor două surori blonde, când ca o sărăcie de neînchipuit, când ca o făgăduială confuză de libertate. Mă observă cu nepăsarea simulată a unui zoolog care, pentru a nu speria animalul, îi dă ocol cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]