35,511 matches
-
ale elevilor. Influențele sale nu sunt însă limitate. Ele se plasează pe o arie mult mai largă, cu efecte favorabile dezvoltării intelectuale, afective și moral - volitive. Efortul intelectual la care este supus elevul o dată cu începerea activității școlare reclamă realizarea unui echilibru cu necesitatea de mișcare și recreere. Acest deziderat poate fi atins printr-o educație fizică corectă, cu conținuturi adecvate din punct de vedere calitativ și cantitativ, prin orientarea finalităților spre dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor, printr-un conținut adaptabil la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
I și câte 2 ore săptămânal la clasele II - IV. Educația fizică este singura activitate prevăzută în planurile de învățământ ce contribuie la: - creșterea corectă și armonioasă a organismului; - pregătirea fizică multilaterală; - formarea capacității de muncă a organismului; - realizarea unui echilibru între solicitările fizice și cele intelectuale. Pe lângă acestea, educația fizică are aplicabilitate în activitățile extrașcolare: drumeții, plimbări, concursuri, campionate, serbări etc. Programa școlară descrie oferta educațională a disciplinei, pentru un parcurs școlar determinat și cuprinde: Nota de prezentare - descrie parcursul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
toracice nu poate fi modificat puternic în actul respirator, la cel mai mic efort, necesarul de aer este asigurat prin creșterea accentuată a frecvenței respiratorii. Respirația este unul din factorii limitativi ai efortului. Activitatea sistemului nervos central se caracterizează prin: - echilibru precar al proceselor corticale fundamentale; domină excitația; - inhibiția de diferențiere este slab dezvoltată și are ca rezultat instabilitatea relativă a concentrării și în mod deosebit, imposibilitatea menținerii îndelungate a stării de concentrare; - plasticitatea mare a scoarței cerebrale asigură recepționarea unui
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
ani. La această vârstă, memoria motrică este în strânsă legătură cu memoria vizuală. Dezvoltarea capacității senzoriale se concentrează în creșterea sensibilității, a capacității de orientare în spațiu și a percepției timpului. Viața activă începe să se concretizeze prin stabilitate și echilibru. Tot în jurul vârstei de 8 - 9 ani se face simțită și corelația dintre interesele copilului și capacitățile și aptitudinile lui. Dimorfismul sexual se accentuează spre sfârșitul acestei perioade de vârstă și favorizează o separare spontană a fetelor de băieți. Aspecte
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
trei jucători a fot prins, jocul continuă cu alți elevi. Jocul se desfășoară în interiorul cercului. 2. „Apără cetatea!” - Se trasează un cerc cu un diametru de 12 - 13m, în mijlocul căruia se va construi o cetate din diferite obiecte aflate în echilibru. Copiii se vor așeza pe linia cercului. Unul dintre ei se va afla în interior cu rolul de a apăra cetatea de aruncările prin surprindere executate de cei de pe cerc care preced aruncarea cu câteva pase menite să-l deruteze
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
a II - a) Copiii merg în formație de cerc cântând un cântecel. La comanda „Caută stegulețul!” institutorul ridică stegulețul sus iar copiii, mergând în șir, se deplasează spre steguleț. Jocul continuă cu schimbarea locului stegulețului. 3. „Trecem puntea” - mers în echilibru între două linii trasate pe sol (cl. a III - a; a IV - a). Copiii se deplasează în coloană unul câte unul în diferite forme: șerpuit, zig - zag, cerc, iar la comanda „Trecem puntea!”, se merge în echilibru cu brațele lateral
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
puntea” - mers în echilibru între două linii trasate pe sol (cl. a III - a; a IV - a). Copiii se deplasează în coloană unul câte unul în diferite forme: șerpuit, zig - zag, cerc, iar la comanda „Trecem puntea!”, se merge în echilibru cu brațele lateral pe o suprafață lată de 20cm și lungă de 3 - 4m care este trasată pe sol. Se continuă mersul și jocul. 1. „Vine ploaia!” - copiii se deplasează pe tot terenul (cl.I; aII a). Institutorul așezat într-
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
va continua acțiunea. Cel care a executat se așează la coada șirului. 2. Mers pe călcâie până la un punct fix, întoarcere, predarea ștafetei la următorul copil din grupă care continuă acțiunea și se așează la coada șirului. 3. Mers în echilibru pe o linie trasată pe sol, întoarcere în echilibru și predarea ștafetei la următorul. Același lucru executat cu transport de greutăți (cl. a III a; a IV - a). 4. Deplasarea cu pas adăugat până la un punct fix, cu latura dreaptă
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
la coada șirului. 2. Mers pe călcâie până la un punct fix, întoarcere, predarea ștafetei la următorul copil din grupă care continuă acțiunea și se așează la coada șirului. 3. Mers în echilibru pe o linie trasată pe sol, întoarcere în echilibru și predarea ștafetei la următorul. Același lucru executat cu transport de greutăți (cl. a III a; a IV - a). 4. Deplasarea cu pas adăugat până la un punct fix, cu latura dreaptă spre direcția de deplasare, predarea ștafetei și așezarea la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
trasată la 4 - 5m față de linia de aliniere; alergare, culegerea mingii, ocolirea unui jalon, întoarcere cu mingea în brațe, o predă următorului pentru continuarea acțiunii și se așează la coada șirului. C. Parcursuri utilitar aplicative C.I. Parcursuri aplicative pentru însușirea echilibrului 1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică până la capăt, coborâre, alergare până la un punct fix, întoarcere, mers în echilibru până la capătul băncii și trecere la coada șirului, acțiunea fiind continuată de următorul elev. 2. Mers pe partea îngustă a
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
față de linia de aliniere; alergare, culegerea mingii, ocolirea unui jalon, întoarcere cu mingea în brațe, o predă următorului pentru continuarea acțiunii și se așează la coada șirului. C. Parcursuri utilitar aplicative C.I. Parcursuri aplicative pentru însușirea echilibrului 1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică până la capăt, coborâre, alergare până la un punct fix, întoarcere, mers în echilibru până la capătul băncii și trecere la coada șirului, acțiunea fiind continuată de următorul elev. 2. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică până la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
predă următorului pentru continuarea acțiunii și se așează la coada șirului. C. Parcursuri utilitar aplicative C.I. Parcursuri aplicative pentru însușirea echilibrului 1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică până la capăt, coborâre, alergare până la un punct fix, întoarcere, mers în echilibru până la capătul băncii și trecere la coada șirului, acțiunea fiind continuată de următorul elev. 2. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică până la mijloc, întoarcere 360o, se continuă mersul până la capăt, coborâre de pe bancă, alergare până la un punct fix
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
360o, se continuă mersul până la capăt, coborâre de pe bancă, alergare până la un punct fix, întoarcere în alergare pe lângă bancă și așezare la coada șirului. Acțiunea este continuată de următorul, până când primul elev ajunge din nou în față. 3. Mers în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică, cu spatele spre direcția de deplasare. Același exercițiu cu pas adăugat. C.II. Parcursuri aplicative pentru însușirea deprinderii de târâre 1. Mers în patru labe până la un punct fix, ridicare, întoarcere în alergare
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
un loc specific, rezolvând multiple sarcini didactice). 2. Conținutul programei școlare poate fi realizat aproape în întregime prin joc, ceea ce impune includerea acestuia în fiecare lecție, aceasta căpătând un pronunțat caracter atractiv și are o eficiență crescută. 3. Realizarea unui echilibru rațional între efortul intelectual, pretins de activitatea școlară și nevoia de mișcare și recreere constituie un deziderat important la această vârstă. Sănătatea, rezistența și robustețea organismului, precizia și acuitatea simțurilor, activitatea normală a întregului organism, indicii sporiți de îndemânare, rezistență
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
obiectivelor impune urmărirea sistematică a unor finalități concrete în legătură cu formarea sistemului de cunoștințe, priceperi și deprinderi motrice prevăzute în programă. Concomitent se urmărește și obținerea unor modificări favorabile în dezvoltarea calităților motrice (V, R, F, Î), acuitatea și precizia simțurilor (echilibru, ritm, orientare în spațiu), influențând pozitiv dezvoltarea armonioasă și creșterea capacității de muncă a organismului elevilor. 6. Jocurile de mișcare și ștafetele asigură în mare măsură îndeplinirea obiectivelor disciplinei „Educație fizică”, favorizând dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
cea mai mare pedeapsă, de 5 ani de închisoare, fiind singurul acuzat de jaf. Jocul este descris grafic în formă extensivă în figura 1.1 . Profilul dublei defectări este în acest caz soluția jocului . Pe de o parte, acesta este echilibrul Nash, adică niciunul dintre jucători nu are vreun stimulent să își schimbe unilateral strategia în vederea generării unui alt rezultat . Să urmărim raționamentul: dacă Ana își modifică unilateral strategia din defectare în cooperare, în condițiile în care Andrei își menține strategia
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Pareto optim). Întrebarea centrală pentru analiza problemelor bunurilor comune este așadar cum putem obține, în condițiile în care indivizii sunt actori raționali și bunurile sunt non-exclusive și rivale în consum, o gestionare a acestora mai bună decât cea prescrisă de echilibrul Nash? Soluțiile clasice propuse pentru rezolvarea dilemei și discutate în secțiunea 1.2.3 urmând structura lui Ostrom (1990, pp. 8-13) sunt intervenția „leviatanului” și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice: leviatanul sau privatizarea O primă soluție oferită pentru rezolvarea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
turma la un anumit număr de oi, astfel încât capacitatea de susținere să nu fie depășită. În jocul discutat anterior, intervenția statului ar putea modifica matricea plăților astfel încât defectarea să fie penalizată printr-o amendă de 2 unități , caz în care echilibrul Nash ar deveni profilul cooperării mutuale, care este Pareto optim. Dar pentru ca acest argument să funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Ochs, 1995). Astfel, rezultatele empirice și experimentale indică următoarele: (1) un grad ridicat de cooperare inițială este identificat în majoritatea dilemelor sociale; ( 2) comportamentul nu este consistent cu inducția inversă în dileme repetate de un număr finit de ori; (3) echilibrul Nash nu oferă predicții bune la nivel individual; (4) indivizii nu învață echilibrul Nash în dileme repetate (Ostrom, 1998, p. 5). Cu alte cuvinte, indivizii nu sunt detașați de cadrul contextual în care au loc interacțiunile sociale, ci mai curând
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de cooperare inițială este identificat în majoritatea dilemelor sociale; ( 2) comportamentul nu este consistent cu inducția inversă în dileme repetate de un număr finit de ori; (3) echilibrul Nash nu oferă predicții bune la nivel individual; (4) indivizii nu învață echilibrul Nash în dileme repetate (Ostrom, 1998, p. 5). Cu alte cuvinte, indivizii nu sunt detașați de cadrul contextual în care au loc interacțiunile sociale, ci mai curând internalizează regulile și normele funcționabile într-un spațiu dat, prin intermediul cărora depășesc problemele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cooperat. Mai mult decât atât, ei doresc să își mențină reputația nealterată de sancțiunile sociale asociate încălcării oricărei forme de cooperare asumată explicit sau nu (Ostrom, 1998, p. 12). Încrederea este, așadar, necesară și ea cooperării, atunci când defectarea mutuală reprezintă echilibrul Nash. Să considerăm un alt exemplu din teoria jocurilor, anume jocul miriapodului (McKelvey, Palfrey, 1992). Să presupunem că Anei și lui Andrei li se oferă succesiv o serie de sume de bani, crescătoare proporțional cu numărul de ture jucate. Aceștia
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
respecta instituții, dar și de a le crea și de a corela în permanență eficiența lor cu rezultatele obținute. Indivizii obțin astfel rezultate „mai bune decât cele raționale” (Cosmides, Tooby, 1994, p. 327), utilizând normele sociale și reușind să evite echilibre Pareto inferioare. Cu alte cuvinte, indivizii sunt capabili să depășească dilemele de cooperare și să rezolve conflictul între un comportament individual rațional și rezultatele colectiv-iraționale. 1.3.3. Interacțiunile și rezultatele Interacțiunile și rezultatele sunt reprezentate de concretizarea strategiilor adoptate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cu aceste reflexe... Nu e vorba de consolare, nici de resemnare vorbă nu este. E un modus vivendi, într-o lume ca nelumea. Un fel de a trăi drept, într-o lume ce se clatină, drept însemnând nu rigiditate, ci echilibru, în primul rând interior. Vă spun: este o șansă să trăiești! Și, vă asigur, nu ultima. Să ne amintim că trenurile accelerate nu opresc decât în anumite stații, din teama de a nu se pierde pe drum... 30 martie 1982
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
restitui liniștea care naște mari începuturi. Dar, poate, îți cer prea mult, Poate, te vei speria... Poate că balanța sufletului meu e încăpățânat de aplecată și ar fi nevoie de o prea mare risipă de suflet, spre a-i reda echilibrul... Aș vrea să mă mut în sufletul tău ca într-o casă nouă cu flori la ferestre, ca într-un loc fără amintiri amare și răni necicatrizate. Un loc unde să iau totul de la capăt, dar, de astă dată, nu
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
din ordinul sultanului Mustafa al IV-lea. Se încheia o domnie cu încercări de reformare a societății otomane, dar și cu înfrângeri militare, care vor diminua prestigiul orgoliosului Imperiu al turcilor. Un alt sultan care a încercat să mențină un echilibru în zona balcanică, dar, va suferi o înfrângere în două războaie cu rușii, va fi Mahmud al II-lea (1808-1839). Mahmud al II-lea Acest sultan s-a impus prin acceptarea unei alianțe cu Bairaktar Mustafa pașa și apoi parafarea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]