4,278 matches
-
percepției biologice pure, pe plan individual și social, există și o percepție psihică care plasează social individul. Așa de exemplu; limitele biologice ale vârstnicului sunt compensate de valoarea sa pe plan social care decurge din experiența, Înțelepciunea și spiritul de echitate, aspecte resimțite În plan familial dar și social (vezi Bătrânețea din perspectiva socio-medicală). De aici și expresia “cine nu are un bătrân, să și-l cumpere”. Între hotarele timpului biotic (nașterea și moartea) căsătoria reprezintă evenimentul cel mai important pe parcursul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
complet maturat, experiența și pregătirea personală acumulată, precum și contextul social În care trăiește joacă un rol decisiv; b) Relațiile interpersonale care devin mai limitate, iar cele intime mai stabile. c) Înclinația către justiție și patriotism, În care spiritul de dreptate, echitate, dragostea de neam și țară se regăsesc În forma cea mai pură, neviciate de interesele, compromisurile și experiențele conjuncturale de mai târziu. Preocuparea adolescentului pentru realizarea În plan personal devine o dominantă și se rezumă la existență, carieră și familie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în același timp, termenul este mai curând difuz, având înțelesuri multiple și diferite, incepand cu cel de „principii fixe” din Vede, si variind de la „porunc], uzanț], datorie, corectitudine, justiție, moralitate, virtute, religie, fapte bune, funcție sau caracteristici” pan] la „norm]”, „echitate”, „adev]r” și multe altele (Kane, 1969, I.1:1-8). Cuvântul deriv] din r]d]cină sanscrit] dhr - a forma, a ridica, a sprijini, a susține sau a ține laolalt]. În mod evident, sugereaz] ceva care menține, d] ordine și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bilunar, între 13 septembrie și 1 noiembrie 1925, ca „organ al Uniunei Studenților Independenți”. Girant responsabil: Mihail Ciobanu. Revista publică un Cuvânt înainte semnat U.S.I., sub un moto din Maxim Gorki: „Numai o societate bazată pe norme de drept și echitate duce o viață de cultură și este într-adevăr capabilă să trăiască”. Tot în primul număr se tipărește textul Către studențimea universitară, către opinia publică, apel semnat Comitetul, din care făceau parte Șerban Cioculescu, Mihail Ciobanu, Th. Ionescu, Timotei Marin
VIAŢA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290542_a_291871]
-
de sertar”, abordând voalat problema cenzurii în anii dictaturii ceaușiste, ea se deschide cu o adunare de partid „fulger” într-un liceu, unde secretarul organizației de bază le reamintește profesorilor prioritățile privind normele muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste. Cheia este evident ironică, dar construcția nu e deloc parodică. Împărțit în două povești care curg paralel, una sâmbătă, duminică, luni, cu capitole numerotate, 1, 2, 3,..., și cealaltă narațiune, titulară, cu capitolele numerotate în sens invers, 33, 32
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
civilă, creând fiecărui cetățean abilități în privința cunoștințelor și deprinderilor necesare unei practici democratice. Educația pentru cetățenie democratică este, de asemenea, un factor de coeziune și justiție socială, de înțelegere mutuală, de dialog intercultural și interreligios, de solidaritate, contribuind la promovarea echității între bărbați și femei, încurajând relații armonioase între indivizi, fiind, așadar, un instrument de luptă împotriva violenței, rasismului și intoleranței. Educația pentru cetățenie democratică se bazează pe un proces care cuprinde multiplele fațete ale cetățeniei, având mai multe dimensiuni de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pun accentul pe elemente de natură să faciliteze sensibilizarea acestora în raport cu strategia de dezvoltare organizațională, diminuarea rezistenței la schimbare și amplificarea deschiderii către nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun accentul pe valori cum ar fi echitatea, dreptatea, performanța, relațiile sociale, comunicarea, informarea, transparența sau pe valori specifice unei anumite organizații, cuprinse în ceea ce numim cultură organizațională; d) strategii orientate către resursele existente la nivelul organizației, ce pun, în principal, accentul pe dezvoltarea resurselor umane disponibile. 5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
civilă, creând fiecărui cetățean abilități în privința cunoștințelor și deprinderilor necesare unei practici democratice. Educația pentru cetățenie democratică este, de asemenea, un factor de coeziune și justiție socială, de înțelegere mutuală, de dialog intercultural și interreligios, de solidaritate, contribuind la promovarea echității între bărbați și femei, încurajând relații armonioase între indivizi, fiind, așadar, un instrument de luptă împotriva violenței, rasismului și intoleranței. Educația pentru cetățenie democratică se bazează pe un proces care cuprinde multiplele fațete ale cetățeniei, având mai multe dimensiuni de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pun accentul pe elemente de natură să faciliteze sensibilizarea acestora în raport cu strategia de dezvoltare organizațională, diminuarea rezistenței la schimbare și amplificarea deschiderii către nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun accentul pe valori cum ar fi echitatea, dreptatea, performanța, relațiile sociale, comunicarea, informarea, transparența sau pe valori specifice unei anumite organizații, cuprinse în ceea ce numim cultură organizațională; d) strategii orientate către resursele existente la nivelul organizației, ce pun, în principal, accentul pe dezvoltarea resurselor umane disponibile. 5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dozeze dreptatea diverselor partide, ci să o sublinieze exclusiv pe cea a partidului pe care îl reprezintă. Ea nu trebuie să caute adevărul în mod obiectiv, dacă acesta este favorabil celorlalți, și nici să-l prezinte maselor sub pretextul unei echități doctrinare, ci să-l urmărească exclusiv pe cel care îi este favorabil”. Propaganda comunistă nu va accepta sub nici o formă că are și capitalismul părțile lui bune. Dacă mănânci un alt iaurt în afară de Activia, existența ta devine demnă de pana
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
6 milioane lei pentru ca ulterior să se renunțe la crearea lor. Efectul asupra filmelor apărute între 1956 și 1959 este vizibil. Cazurile de membri de partid, de cadre de conducere care, mânați de parvenitism, comit abateri grave de la etica și echitatea comuniste (Desfășurarea, Directorul nos‑ tru) sau de militari comuniști care trădează regimul pe moment sub vraja unei femei-agent fatale (Alarmă în munți), aduse pe ecran între 1954 și 1956, nici nu mai intră în discuție ca subiecte de scenariu. Marea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la marginea lumii noastre. Nu-i suport pe ăștia și știu că viața noastră îi va trimite la gunoi”. Din nou, insertul propagandistic e împins până la bombastic : „Să-l fi întrebat eu pe domnul Atanasiu dacă știe ce-i aia echitate, etică”, mai spune tânărul muncitor. Filmul cuplează și tema „obsedantului deceniu”, a greșelilor ce s-au făcut în regimul Dej, pe care Puterea și Adevărul o oficializase. Pentru că în filmul lui Titus Popovici și Manole Marcus se putuse afirma că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb relațional. Teoriile așteptării și echității sunt acceptate ca modele ale motivației bazate pe schimb relațional. 3. Motivația bazată pe conceptul de sine extern: motivația conceptului de sine are bază externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest caz, sinele ideal este
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
coordonate precum: cunoașterea - instituții educaționale și activități de cercetare și dezvoltare; structura industrială - afectează progresul și dezvoltarea inițială a KC; calitatea vieții și dotările urbane; diversitatea urbană și culturală - un instrument pentru încurajarea creativității; accesibilitatea - încurajează și facilitează transferul cunoașterii; echitatea socială și incluziunea - reduc disparitățile sociale și tensiunile; mărimea orașului - orașele mai mari oferă, de obicei, un fundament sporit pentru crearea cunoașterii; diversitatea. Dezvoltarea acestui tip de oraș utilizează instrumente precum tehnologia și comunicațiile, accesează creativitatea și pune în valoare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mai apropiat de cetățean”), asigurării resurselor integrale, responsabilității autorităților locale și regionale, principiul „asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale”, principiul echității, al democrației participative și al „cheltuirii eficiente a resurselor financiare publice”<ref id=”1”>Memorandum privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare - descentralizare în România, online la http://www.google.ro/url?sa =t&rct= j&q=&esrc
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
extind conexiunile pe raza mai multor state și continente înaintea altor relații legale; Corupția este percepută tot mai mult ca un fenomen grav și periculos care subminează structurile de putere și autoritate, înșelând așteptările cetățenilor cu privire la menținerea unui climat de echitate socială care să asigure șanse egale pentru fiecare, dar favorizând ascensiunea unor grupuri și indivizi. Deși nu este întotdeauna percepută astfel, corupția este mult mai gravă și costisitoare din punct de vedere al consecințelor economice și sociale, estimările recente arătând
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
lor este rezultatul unei acțiuni democratice. De asemenea, nu analizez rezultatele și calitatea proiectelor implementate în cadrul programului. Nu vizez nici măsura în care programul și proiectele aferente și-au atins obiectivele. Evaluarea de față este centrată pe valori precum eficiența, echitatea, corectitudinea, cooperarea pentru conservarea bunurilor comune. Pornind de la setul de valori exprimat și asumat, în această lucrare îmi propun să identific mecanismele instituționale și strategiile actorilor implicați care pot conduce la utilizarea ineficientă a resurselor în raport cu rezultatele asumate. Pentru că nu
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
că, nivelul de interes al acestei funcții este diferit, cel mai mare fiind interesul pentru sfera afacerilor, apoi pentru viața economică și politică. O instituție presupune reguli stricte de conduită pentru cei care folosesc serviciile ei, reguli bazate pe justiție, echitate, transparență, profesionalism și disciplină. Instituția bursei este deci o persoană juridică, care, prin obiectul său de activitate, forma juridică, organizare și funcționare, se autoreglementează și se autoguvernează. Principiul autoreglementării dă dreptul instituției bursei, ca în limitele legii, să-și stabilească
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și natura omului. În cadrul diverselor doctrine politice utopice: socialiste, comuniste, constituite în cadrul secolului al XIX-lea, corelația libertate rațiune îmbracă forma principiului fundamental care afirmă că libertatea individuală nu se poate realiza decât într-o societate rațională bazată pe egalitate, echitate și dirijare deliberată. Acest principiu conduce însă la o subordonare a idealului libertății față de idealul egalității și echității, precum și la o subordonare a societății față de stat; în loc de a sluji societatea, adaptându-se opțiunilor indivizilor și grupurilor sociale, rezolvând problemele lor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rațiune îmbracă forma principiului fundamental care afirmă că libertatea individuală nu se poate realiza decât într-o societate rațională bazată pe egalitate, echitate și dirijare deliberată. Acest principiu conduce însă la o subordonare a idealului libertății față de idealul egalității și echității, precum și la o subordonare a societății față de stat; în loc de a sluji societatea, adaptându-se opțiunilor indivizilor și grupurilor sociale, rezolvând problemele lor sau cel puțin lăsându-i să-și rezolve constrângerile fără constrângeri autoritare, statul dictează societății în numele misiunii superioare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
precădere în cadrul gândirii britanice și americane. În cadrul acestor teorii, scopul statului și al conducerii politice nu este nici realizarea unui presupus Bine general, conform principiilor abstracte ale rațiunii, nici instaurarea unui sistem ideal de organizare socială bazat pe egalitate și echitate; scopul este doar al apărării drepturilor și libertăților individuale. Ca urmare, singurele constrângeri pe care le poate exercita statul sunt cele destinate apărării acestor drepturi și libertăți; cum spune J. St. Mill, unul din cei mai importanți reprezentanți ai individualismului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Preocuparea gândirii liberale este aceea de a limita puterea de stat și de a minimaliza constrângerile pentru a preveni abuzurile, încălcările libertății umane, nu societatea se subordonează statului, ci statul se subordonează societății; nu se sacrifică libertatea de dragul egalității și echității, ci se sacrifică cerințele de egalitate și echitate pentru a menține libertatea individuală. Istoria politică a secolului XX a dovedit importanța cerinței apărării drepturilor și libertăților individuale, precum și a cerinței prevenirii abuzului de putere. Preocupările actuale pentru apărarea valorilor și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
puterea de stat și de a minimaliza constrângerile pentru a preveni abuzurile, încălcările libertății umane, nu societatea se subordonează statului, ci statul se subordonează societății; nu se sacrifică libertatea de dragul egalității și echității, ci se sacrifică cerințele de egalitate și echitate pentru a menține libertatea individuală. Istoria politică a secolului XX a dovedit importanța cerinței apărării drepturilor și libertăților individuale, precum și a cerinței prevenirii abuzului de putere. Preocupările actuale pentru apărarea valorilor și structurilor democratice, pentru asigurarea menținerii controlului strict al
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
entitate la un moment dat. 64. Principiul trasabilității - dovezile obținute vor putea fi reconstituite prin aplicarea sau localizarea a ceea ce este prezentat drept concluzie. 65. Principiul promptitudinii - auditorul manifestă rapiditate și punctualitate în executarea unei activități sau lucrări. 66. Principiul echității - respectarea principiilor morale sau juridice privind drepturilor fiecărui individ. 67. Principiul comportamentului moral - auditorul să nu cultive indecența sau vulgaritatea. 68. Principiul integrității - se va respinge orice ofertă de câștig sau avantaj (material sau de al tip sau natură). 69
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb relațional. Teoriile așteptării și echității sunt acceptate ca modele ale motivației bazate pe schimb relațional. 3. Motivația bazată pe conceptul de sine extern: motivația conceptului de sine are bază externă atunci când individul este orientat spre ceilalți în mod preliminar. În acest caz, sinele ideal este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]