2,734 matches
-
proiectase de altfel împărțirea teritoriilor sale între fiii săi. Aceasta nu mai este și concepția lui Ludovic cel Pios care, singur moștenitor în urma morții fraților săi, proclamă, în 817, indivizibilitatea Imperiului. El era împins în această direcție de consilierii săi ecleziastici. Biserica și statul sunt atunci intim legate, poporul imperiului fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o rețea strînsă de dioceze, ai căror episcopi sînt ajutați de colegii de *canonici, *consiliile de canonici ale catedralelor. Ei au reformat și Biserica regulară călugării care respectă o regulă impunînd tuturor mănăstirilor din Imperiu regula
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aniversări sau mai degrabă comemorări a lui Hristos, în 1033. Cîteva aluzii, foarte rare, la temeri de acest gen le prezintă însoțite imediat de citate *biblice: omul nu poate cunoaște "nici ziua nici ora". Aceasta este atitudinea dominantă, cea a ecleziasticilor. Marile defrișări. Sfîrșitul lumii? Sau sfîrșitul unei lumi? Autorii secolului al XI-lea care evocă anul o mie și mai întîi de toți un călugăr burgund, Raoul Glaber, care scria către anul 1040, văd mai degrabă în această dată simbolică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Aquitania (către 990-1030), care era cît pe ce să devină împărat; un Wilhelm "Cuceritorul", duce de Normandia (1035-1087), care în 1066 a realizat cucerirea Angliei. Dar Capețienii erau regi: regi încoronați care, prin natură, aparțineau în egală măsură lumii ecleziastice și lumii laice și trăgeau foloase pe baza acestei poziții unice și de la comiți, și de la episcopi. Ei au mai avut și norocul de a avea cîte un moștenitor de parte bărbătească, asociat la putere din timpul vieții tatălui său
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar, prin intermediul acestui discurs, Richer redă perfect atmosfera epocii cu împărțirea care îi opunea pe partizanii ultimului carolingian, Carol de Lorena (unchiul regelui defunct), celor ai lui Hugo Capet. El arată rolul decisiv jucat de mai marii regatului, laici și ecleziastici, cu ocazia succesiunii regale, precum și ezitarea între două moduri de desemnare: alegerea sau ereditatea. În sfîrșit, el face portretul regelui ideal la acest sfîrșit de secol al X-lea: un rege care servește și care apără interesele celor mari. 10
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul senioriei rurale, care consacră dependența țăranilor față de ei. Către 1030, episcopul de Laon, Adalbéron, constata acest fel de repartizare a îndatoririlor într-un plan dorit de Dumnezeu: "Casa lui Dumnezeu pe care o credem
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți își rezervau, adesea în favoarea propriilor lor rude, alegerea episcopilor și a abaților, le cereau credință și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două își au originea în regatul Franței. Mai întîi, chiar din secolul al X-lea, a fost reforma monastică inițiată la Cluny, în Burgundia, reformă care se caracterizează prin două trăsături principale: o independență totală față de puterile locale, laice sau ecleziastice, întrucît Cluny nu depinde decît de Roma; punerea din nou la loc de cinste a rugăciunii și a celebrării liturghiei, care sînt funcțiile esențiale ale călugărilor. Această reformă de la Cluny a avut un succes extraordinar, ducînd la constituirea primului ordin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care sînt funcțiile esențiale ale călugărilor. Această reformă de la Cluny a avut un succes extraordinar, ducînd la constituirea primului ordin monastic din istoria ccidentului, care, la începutul secolului al XII-lea, regrupa sub conducerea abatelui de Cluny 1100 de așezăminte ecleziastice, dintre care 800 în Franța. Apoi este acțiunea întreprinsă de biserică pentru a limita violența războinicilor. Născută în marile adunări ținute în Franța meridională Charroux, Limoges, Le Puy, Narbonne la sfîrșitul secolului al X-lea, "pacea lui Dumnezeu" are în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de persoane considerate slabe țărani, clerici, pelerini, negustori...la adăpost de atacurile celor puternici. Aceștia sînt invitați să se angajeze prin jurămînt că respectă pacea (document 2, p.129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi, la începutul secolului al XI-lea, "armistițiul lui Dumnezeu", care interzice orice acțiune războinică în anumite zile și în anumite perioade, în funcție de calendarul liturgic. Așa se face că, puțin cîte puțin, lumea "celor care se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
demarcat în raport cu lumea "celor care se luptă". Se născuse o nouă stare de spirit. Aceasta duce, de data aceasta la Roma, la *reforma gregoriană după numele papei Grigore al VII-lea (1073-1085) care reușește să le ridice laicilor controlul numirilor ecleziastice și care, dîndu-i Bisericii independență, permite reformarea moravurilor și a comportamentului membrilor săi. Această reformă a întîlnit vii rezistențe din partea puterilor laice, în special în Germania și în Anglia. Regii Franței au știut să se adapteze. În secolul al XII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toate aceste conflicte, regele caută și obține alt semn de modernitate sprijinul opiniei publice din regat: cu acest rezultat sînt convocate și pentru prima dată la Paris în 1302 contra lui Bonifaciu al VIII-lea mari adunări de baroni, de ecleziastici și de burghezi care sînt la originea stărilor generale. Reunite pentru a aproba politica regelui și pentru a-i procura noi resurse pe calea impozitului, ele contribuie la exaltarea puterii regale. Perfecționarea instituțiilor Creșterea domeniului. Punctul de plecare al transformărilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin amortizarea pe care au fost nevoiți să o facă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii plasate sub autoritatea unui vicar. În Evul Mediu și pînă în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autoritatea publică. Existau iarmarocuri (tîrguri) regionale și altele mai importante pentru comerțul internațional: tîrgurile din Champagne din sec. al XIII-lea, tîrgurile de la Lyon și de la Geneva, de la sfîrșitul Evului Mediu. Imunitate. Privilegiu acordat de suveran unor mari domenii, adesea ecleziastice, care le sustrage controlului său și al reprezentanților săi și care conferă beneficiarului, numit "imunist", dreptul la exercitarea drepturilor publice impozite, justiție, formarea de trupe. Inflație. Creștere a valorilor nominale (prețurile bunurilor și serviciilor, veniturile din factorii de producție) și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un obiect ce simbolizează fieful pe care i-l acordă. Învestitură canonică. Act prin care Papa îi conceda episcopului sarcina sa. Fără această investitură, episcopul nu poate fi hirotonist și, deci, nu poate avea dreptul de a-și exercita funcțiile ecleziastice (mai ales acordarea sacramentelor). Jurandă. Termenul, sinonim cu "comunitatea profesională", desemnează, sub Vechiul Regim, mulțimea persoanelor alese pentru a conduce un grup corporativ sau o corporație (acest din urmă termen nu apare decît în secolul al XVIII-lea). Justificare prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
repartizați în zece cohorte. Fiecare cohortă conține trei manipuli împărțiți fiecare în cîte două centurii de aproximativ 80 de oameni. Legiunea de onoare. Ordin creat la 29 floreal anul X (19 mai 1802) pentru a recompensa serviciile civile, militare sau ecleziastice făcute de cetățeni statului. La început a constat într-o gratificație sub formă de bunuri naționale. Dar decretul din 28 februarie 1809 a suprimat-o. Legiunea de onoare nu mai prezenta riscul de a crea o nouă aristocrație funciară; ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
argint, trebuie să vinzi cît mai mult în străinătate și să cumperi de acolo cît mai puțin. Deci statul trebuie să intervină printr-o reglementare a producției în vederea exportului, prin stabilirea de tarife vamale protectoare, prin dezvoltarea comerțului exterior. Metropolă ecleziastică. Grup de dioceze condus de un arhiepiscop. Episcopii diverselor dioceze care constituie o metropolă sînt subordonați acelui arhiepiscop. Mezolitic. Vezi preistorie. Miniatură. Vezi anluminură. Missi dominici. "Trimiși ai stăpînului", pe care Carolingieniii îi însărcinează cu inspectarea autorităților locale. Erau, de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
arhiepiscop. Episcopii diverselor dioceze care constituie o metropolă sînt subordonați acelui arhiepiscop. Mezolitic. Vezi preistorie. Miniatură. Vezi anluminură. Missi dominici. "Trimiși ai stăpînului", pe care Carolingieniii îi însărcinează cu inspectarea autorităților locale. Erau, de regulă, doi, unul laic și unul ecleziastic. Mînă-moartă. (Mainmorte). Imposibilitatea pentru un individ dependent de a-și transmite liber moștenirea și dreptul pentru senior de a și-o însuși. Taxă plătită seniorului de moștenitorii celui decedat pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
civile, în paragrafe precis stabilite și obligatorii. Ea riscă să piardă astfel suplețea paradoxului, diversitatea abordărilor, conștiința că formularea nu acoperă integral misterul divin. H. Crouzel, Origen, ed. cit., p. 239 : Devenit religie dominantă, creștinismul se organizează : problemele de structură ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se grăbeau să acuze Biserica națională de „reacționarism” și „obscurantism” față de progresul social și de luminile științei. Prin reacționarism se înfiera în Apus feudalismul catolic, iar prin obscurantism Inchiziția romană. Mimetismul intelectual nu găsea în istoria ortodoxă nici violente opoziții ecleziastice față de reformele sociale, nici ruguri aprinse pentru frigerea savanților și a filosofilor. Totuși, fantoma conflictului trebuia agitată pentru a pregăti o generație streină de Hristos și dușmănoasă față de Biserică. Nu e idee ostilă vânturată de gândirea autonomă occidentală care să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
situația în jurul Careiului-Mare (Nagykároly), unde șvabii localnici, de multe ori aflați pe calea asimilării, a maghiarizării, s-au bucurat sincer de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea în Cluj, guvernatorul Horthy a fost salutat de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și de protopopul Nicolae Colan, desemnat de episcopul ortodox: amândoi au accentuat promisiunea de a fi buni cetățeni ai noii patrii și s-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mozaică (15125 persoane). Fiind vorba de Transilvania, trebuie să vorbim și de confesiunea unitariană, care, adunând 49 193 de persoane (1,9%), nu însemna o comunitate mare; cu atât mai mare era în schimb importanța ei culturală. 53 de comunități ecleziastice rămăseseră în același timp în Transilvania de Sud, ceea ce, în interiorul bisericii din Ungaria, diminua ponderea confesiunilor din Transilvania, dar, în același timp, mărea disproporțional rolul jucat de ele în teritoriul dintre Tisa și Dunăre, îmbibat de climatul din Ungaria. Rădăcinile
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
care s-au putut conecta la principalele curente ale epocii - ocrotirea purității rasiale și național-socialismul. Din lucrări ce au tratat în epocă istoria bisericii unitariene se poate afla că, deși episcopul rămăsese imun la aceste convingeri, alți membri din guvernarea ecleziastică nu. Pe lângă deja amintitul Abrudbányai János, Gelei József, profesor universitar de biologie, intendent principal Lőrinczy Géza, pastor în Baia Mare, Simán Dániel, profesor de teologie, Kiss Elek, notar principal, au împins cu toții, în direcția amintită, atât organele de conducere, cât și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Áron nu poate fi umbrit de vreo acuzație. Puiul de țăran de la Sândominic (Csíkszentdomokos), ajuns episcop, ale cărui concepții coincideau, în multe puncte, cu cele enunțate de cercul din jurul revistei Hitel ("Credit") care sprijinea ideea slujirii poporului, în discursul său eclesiastic din 18 mai 1944, nepublicat de presa clujeană (nici nu putea fi), condamna deportările și prigonirea evreilor, cu toată greutatea profundelor sale convingeri social- creștine. Chiar în aceeași zi, Márton Áron îi scria nunțiului papal din Ungaria, Angelo Rotta, și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]