2,582 matches
-
intervalul dintre sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 ai secolului trecut se produce joncțiunea dintre ecologia științifică și conștientizarea faptului că mediul natural se degradează, ceea ce are drept consecință stabilirea legăturii dintre ecologie ca știință și conștiința ecologistă. Deși ecologia ca disciplină științifică a fost creată încă de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei perspectivă teoretică și specificul ei metodologic survin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
legăturii dintre ecologie ca știință și conștiința ecologistă. Deși ecologia ca disciplină științifică a fost creată încă de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei perspectivă teoretică și specificul ei metodologic survin în conștiința publică relativ lent, abia pe fondul resurecției sensibilității față de natură. Indiscutabil, ecologia ca știință și revigorarea sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
biologul german Ernst Haeckel, iar în 1935 Tansley a propus deja noțiunea de ecosistem, conceptele fundamentale ale ecologiei, noua ei perspectivă teoretică și specificul ei metodologic survin în conștiința publică relativ lent, abia pe fondul resurecției sensibilității față de natură. Indiscutabil, ecologia ca știință și revigorarea sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce la formarea unei conștiințe ecologiste
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în conștiința publică relativ lent, abia pe fondul resurecției sensibilității față de natură. Indiscutabil, ecologia ca știință și revigorarea sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce la formarea unei conștiințe ecologiste. Prin aceasta se afirmă raționalitatea ecologismului atât ca preocupare teoretică, cât și ca o chestiune practică, ce ține de dimensiunea instrumentală a raționalității. Cercetarea științifică a adus
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și tehnologie. Savantul se ocupă de criza mediului ambiant și prezintă în detaliu cateva cazuri de poluare a mediului. Sunt luate în considerare aspectele multiple ale problemei protejării mediului înconjurător, de la relația dintre om și ecosferă la implicațiile economice ale ecologiei 4. Filosofii încearcă delimitarea conceptuală a noii preocupări și profită de contextul social pentru a asigura o legitimitate teoretică rapidă pentru noul tip de discurs. Pe fondul dezbaterilor privind unele consecințe catastrofale ale influențelor antropice asupra mediului înconjurător, în anul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
această temă și își va aduna studiile într-un volum al cărui titlu, L'an I de l'ére écologique: la Terre depend de l'homme qui depend de la Terre 7, încearcă să surprindă ceva din specificul situației și al ecologiei ca știință a complexității. Ideile lui Morin sunt o sinteză a principalelor discuții cu privire la constituirea conștiinței ecologiste și la apariția noii discipline a eticii mediului. Morin caracterizează conștiința ecologistă prin următoarele elemente componente de tip intențional, în sensul definirii intenționalității
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eticii mediului în Statele Unite ale Americii poate fi explicat prin tradiția ecologică americană, inițiată încă din secolul al XIX-lea, manifestă în diverse domenii culturale, ale cercetării academice sau ale vieții publice, precum geografia, literatura, filosofia transcendentală, militantismul politic, ori ecologia științifică. Câteva nume de la sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentative pentru astfel de preocupări ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale pentru o viață
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problemele privind mediul înconjurători și au dominat interogațiile privind omul și societatea, reflecția morală asupra naturii a rămas într-un plan secund. Așadar, acțiunea morală presupune cunoașterea mediului extern și, în acest sens, etica mediului a fost condiționată de dezvoltarea ecologiei și a cercetărilor asupra ecosistemelor. În general, responsabilitatea morală presupune îndeplinirea anumitor condiții, ceea ce ar explica de ce etica mediului a apărut ca domeniu de reflecție relativ târziu. Ești responsabil să acționezi moral într-un anumit fel dacă și numai dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
activismul ecologist, atunci cred că, mai degrabă, sursele acestuia pot fi identificate în societatea civilă, mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor grupuri sociale care împărtășesc în comun anumite credințe și valori, decât la nivel politic și ideologic. Ecologia politică, așa cum voi arăta mai încolo, este o consecință a mișcării civice, iar plasarea ecologismului în câmpul de bătaie al ideologiilor politice este de dată relativ recentă. Consider că, urmare a acestor evoluții pe multiple planuri a ideii ecologiste, la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aspectelor ce țin de drepturile animalelor. Și animalele pot suferi, prin urmare, apar probleme morale. La dezbatere participă nu doar eticieni, ci și filosofi ai minții sau filosofi ai dreptului. Distincția dintre drepturi și datorii duce spre alte reconfigurări filosofice. • Ecologia profundă ia în considerare și lumea naturală non-animală, propune o abordare holistă și acordă naturii valoare intrinsecă. Sunt valorificate teoretic cercetările științifice privind echilibrul, stabilitatea, diversitatea și complexitatea ecosistemelor, și este depășită tradiția culturală occidentală în direcția conturării unei noi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alte planete din cosmos, indiferent dacă toate acestea găzduiesc forme de viață sau nu. Baza extinderii moralității o reprezintă faptul că aceste entități sunt naturale, altfel spus, se caracterizează prin naturalitate sau naturalețe. Evident că astfel se ajunge la o ecologie profundă sau o etică radicală. Critici ale diverselor extinderi ale sferei moralității vin și din partea eticienilor mediului, nu doar din partea eticii tradiționale 26. O primă critică pornește de la asumarea holismului ca presupoziție teoretică și metodologică. Aceste extinderi s-ar face
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate fi revizuirea noțiunii de comunitate astfel încât să fie definită într-un mod non-contractualist30. Desigur, filosofii pot vedea în această extindere o alteritate, o sursă de înstrăinare, chiar o deformare a capacității de a ne percepe pe noi înșine, dar ecologia dovedește că ființele dintr-un ecosistem sunt interdependente unele de altele, au interese comune și în acest sens aparțin aceleiași comunități, chiar dacă nu le vom atribui drepturi și obligații morale reciproce. Solidaritatea membrilor unei comunități morale lărgite și regăsirea de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
singurii care avem obligații morale și nu depindem în totalitate de mediu 64. În literatura domeniului a fost formulată și poziția după care extinderea domeniului moralității prin luarea în considerare a noțiunii de valoare intrinsecă, chiar în versiunea radicală a ecologiei profunde, poate fi susținută de știința contemporană 65. Modelul l-ar reprezenta modul în care în etica actuală, inclusiv în teoriile contractualiste, se discută despre extinderea domeniului moralității de la adultul normal la copii, bătrâni și persoane cu probleme mintale. Prezint
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de a descrie într-un limbaj conținutul eticii, în ce fel în etica mediului lucrăm cu un trebuie moral derivat din propoziții descriptive care folosesc un trebuie tehnic întemeiat științific. În continuarea celor susținute mai sus, consider, împreună cu Rolston, că ecologia poate fi gândită ca o știință etică în sensul că realizează trecerea de la o descripție științifică la o prescripție morală 76. Chiar și noțiunile specifice unei teorii etice capătă o încărcătură descriptivă prin utilizarea unor date ale științei în definirea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe terenul eticii. Dilema dintre individualism și holism în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi specific științelor vieții. Cu atât mai mult, ecologia presupune un nou mod de gândire, bazat pe știință, prin delimitare și în opoziție față de cel newtonian, în principal holistic și sistemic, bazat pe recunoașterea statutului special al întregilor și sistemelor. Sursele științifice ale holismului în etica mediului sunt evidente
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
auto-organizat. Într-o nișă biologică avem o combinație de relații între specii diferite: raporturi de asociere (simbioză, parazitisme), raporturi de complementaritate (de exemplu, între prădător și victimă), ierarhii care se constituie și reglaje care se stabilesc. Gândirea ecologică duce la ecologia generalizată înțeleasă ca știință a interdependențelor, a interferențelor între sisteme eterogene, o știință transdisciplinară 99. Morin vorbește în sens maximal despre o gândire ecologizată, chiar despre o nouă paradigmă de gândire. Prin paradigmă majoră de gândire înțelegem relațiile logice dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încifrează înlăuntrul organismului sub forma unui orologiu biologic. Este scoasă astfel la iveală o rețea nebănuită de interdependențe, astfel încât devine demnă de a fi luată în seamă aserțiunea potrivit căreia lumea este în noi și noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
devine demnă de a fi luată în seamă aserțiunea potrivit căreia lumea este în noi și noi suntem în lume115. Reprezentanții "ecologiei profunde" merg și mai departe și caută o ancorare religioasă, cu precădere în credințele religioase orientale. Dar despre "ecologia profundă" mă ocup pe larg în alt capitol al acestei cărți. 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism 3.3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bine informat și cu un grad înalt de conștiință) înțeles ca o concepție globală, completă, consistentă și lipsită de confuzii. Din punct de vedere științific, biocentrismul este compatibil cu toate adevărurile empirice, inclusiv cu acelea ale teoriei evoluției și ale ecologiei. Biocentrismul se bazează pe patru teze: • ființele umane, asemenea celorlalte ființe vii, sunt membre ale comunității vieții terestre; • specia umană, asemenea altor specii de ființe vii, este un element integrat într-un sistem de interdependențe în cadrul căruia supraviețuirea fiecărei ființe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și anume, că omul este acela care dă valoare lucrurilor și că valoarea oricărei susțineri este relativă la context, având, în cele din urmă, consistența specifică unei metafore. Este utilă pentru continuarea discuției inserția câtorva dintre ideile vehiculate de reprezentanții "ecologiei profunde". Arne Naess face distincție între o "ecologie superficială" și o "ecologie profundă", distincție ce se suprapune oarecum cu aceea propusă de Routley între șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoare lucrurilor și că valoarea oricărei susțineri este relativă la context, având, în cele din urmă, consistența specifică unei metafore. Este utilă pentru continuarea discuției inserția câtorva dintre ideile vehiculate de reprezentanții "ecologiei profunde". Arne Naess face distincție între o "ecologie superficială" și o "ecologie profundă", distincție ce se suprapune oarecum cu aceea propusă de Routley între șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea utilitară recunoscută de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoarea oricărei susțineri este relativă la context, având, în cele din urmă, consistența specifică unei metafore. Este utilă pentru continuarea discuției inserția câtorva dintre ideile vehiculate de reprezentanții "ecologiei profunde". Arne Naess face distincție între o "ecologie superficială" și o "ecologie profundă", distincție ce se suprapune oarecum cu aceea propusă de Routley între șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea utilitară recunoscută de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
distincție între o "ecologie superficială" și o "ecologie profundă", distincție ce se suprapune oarecum cu aceea propusă de Routley între șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea utilitară recunoscută de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care aparține familiei științelor vieții și ale pământului, așa cum sunt oceanografia sau meteorologia. Ecologiștii superficiali își pun cunoașterea în serviciul cuceririi naturii fără a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecologie superficială" și o "ecologie profundă", distincție ce se suprapune oarecum cu aceea propusă de Routley între șovinismul uman și poziția alternativă, aceea care atribuie naturii o valoare care este independentă de valoarea utilitară recunoscută de oameni. "Ecologia superficială" tratează ecologia asemenea unei științe care aparține familiei științelor vieții și ale pământului, așa cum sunt oceanografia sau meteorologia. Ecologiștii superficiali își pun cunoașterea în serviciul cuceririi naturii fără a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează pe politicieni și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a anticipa și a evita "pagubele colaterale". Acești ecologiști îi informează pe politicieni și industriași asupra efectelor pe termen lung ale ploilor acide, asupra consecințelor ecologice și pentru sănătate ale introducerii organismelor modificate genetic în agricultură. După Naess 140, mișcarea ecologiei superficiale luptă contra poluării și epuizării resurselor și are ca obiective centrale sănătatea și bunăstarea populației din țările dezvoltate. Sesizăm aici anumite angajamente de tip critic pe care le voi analiza pe larg mai încolo. Cu totul altfel gândesc partizanii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]