2,036 matches
-
primul stat arab care a încheiat un acord de pace cu Israelul prin semnarea tratatului de pace israeliano-egiptean la Camp David în 1978, fapt ce i-a atras ura celorlalte state arabe, care l-au și sancționat de altfel, muncitorii egipteni fiind trimiși acasă din statele petroliere ale Golfului. Același lucru s-a repetat și când regimul egiptean s-a aliniat politicii americane în timpul primului război din Golf contra Irakului. Un alt drept încălcat de către autorități este libertatea presei: ca în
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
la Cairo. La sud de capitală clima este tropical-deșertică cu precipitații aproape inexistente și valori ridicate ale temperaturilor. "Articol principal: Economia Egiptului" Economia Egiptului este dependentă în principal de turism, exporturile de petrol și de cele peste cinci milioane de egipteni care lucrează în străinătate, preponderent în Arabia Saudită, Golful Persic și Europa. O sursă importantă de venituri este ajutorul financiar acordat de S.U.A. în mod permanent după încheierea păcii între Egipt și Israel. Activitatea principală a populației este agricultura. Prima sursă
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
studiul lor "Arta faraonilor", mai mult decât oricare alta din lume. Lucrul remarcabil este că de la ea ne-a rămas cel mai mare număr de mărturii ale apogeului ei, chiar mai mult decât de la arta grecească, romană sau asiro-babiloniană. Dar egiptenii nu aveau noțiunea de artă în sensul pe care îl cunoaștem noi astăzi. Artiștii lor, sculptori sau pictori, se confundau cu artizanii. De abia în Grecia din secolelor VI-V î.H. sculptorul și pictorul capătă un statut aparte în
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
Anupu, Ienpw etc.). "Anubis" (găsit și sub numele de "Inpew", "Yinepu" sau "Anpu") este numele zeului ce ghida spiritele morților în lumea de dincolo. Acesta este supranumit „Zeul Ținutului Sfânt” și al lui "Khentamentiu" (un zeu precedent lui Anubis). Deoarece egiptenii credeau că Valea morților se află spre vest, aceștia îl denumeau și „Regele Vestului”. Venerarea lui Anubis pare a exista din cele mai vechi timpuri ale Egiptului Antic, fiind posibil chiar mai veche decât cea a lui Osiris - acest fapt
Anubis () [Corola-website/Science/297861_a_299190]
-
-se spiritelor, acestea trei fiind, Anubis, apoi Amenti și apoi Osiris”. Anubis este deseori descris ca fiind un bărbat de culoare neagră cu cap de șacal sau ca fiind un șacal negru. Egiptologul Flinders Petrie consideră conceptul lui Anubis astfel: egiptenii observând șacalii pe lângă morminte, au asociat șacalul cu omul creându-l astfel pe zeu. Pentru a arăta importanța sa în lumea morților, capul său era pictat cu negru, aceasta fiind și o reprezentare a fertilității. Anubis era considerat, pe lângă ghidul
Anubis () [Corola-website/Science/297861_a_299190]
-
-l astfel pe zeu. Pentru a arăta importanța sa în lumea morților, capul său era pictat cu negru, aceasta fiind și o reprezentare a fertilității. Anubis era considerat, pe lângă ghidul sufletelor decedaților, ca fiind zeul îmbălsămării și paznicul mormintelor. Deoarece egiptenii nu făceau o deosebire mare dintre șacali și câini, există posibilitatea confuziei între aceste animale. Deși despre Anubis se face deseori referire prin cuvântul "sab"(ce însemna șacal) mai degrabă decât "iwiw"(ce însemna câine), este încă nesigură specia canină
Anubis () [Corola-website/Science/297861_a_299190]
-
dintre șacali și câini, există posibilitatea confuziei între aceste animale. Deși despre Anubis se face deseori referire prin cuvântul "sab"(ce însemna șacal) mai degrabă decât "iwiw"(ce însemna câine), este încă nesigură specia canină din care facea parte. Când egiptenii au început să îl venereze mai mult pe Osiris decât pe Anubis, acestuia i s-au retras multe dintre muncile sale, precum ghid al spiritelor sau paznicul morților, rămânând a fi zeul îmbălsămării. Când o înmormântare avea loc, preotul ce
Anubis () [Corola-website/Science/297861_a_299190]
-
sfântă pentru ca acesta să poată termina procesul de mumificare; pe lângă aceasta ea păzea corpul împotriva forțelor negative pentru ca sufletul să rămână proaspăt. Soția lui Anubis este Anput, deoarece deasupra capului are șacalul deasupra casei sale. Aceasta este mama lui Kebechet. Egiptenii credeau că Anubis este inventatorul mumificării datorită faptul că acesta a ajutat-o pe Isis să își readucă la viață soțul, după ce Seth îl omorâse, bandajând corpul zeului în haine de pânză de in țesute de Isis și Nephthys pentru
Anubis () [Corola-website/Science/297861_a_299190]
-
a face față acestui lucru inclusiv versatilitate în obiceiurile lor de reproducere sursele contemporane și moderne cu privire la ascensiunea lui menționează căsătorii strategice împreună cu izgonirea sau uciderea rivalilor săi basoreliefurile din capele și mastabale oferă informații privind viața cotidiană și obiceiurile egiptenilor echipele gazdă sunt trecute pe prima coloană din stânga a tabelului pînă aici veneau negustori romani care vindeau mârfuri orășenești și cumpărau de la localnici produse agricole poate juca ca fundaș central și fundaș stânga insula este bogată în resurse naturale având
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
mitologia egipteană, este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț. Soția și sora lui Osiris, fiica zeilor Geb și Nut și mama lui Horus, este una din principalele divinități venerate de vechii egipteni. Ea aparține Eneadei de la Heliopolis, iar în epoca elenistică a devenit protectoarea marinarilor. Numele ei s-ar putea traduce prin „Regina tronului”, ea fiind o personificare a tronului faraonului și a puterii regale. Cu toate acestea, hieroglifa ei însemna la
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
și a puterii regale. Cu toate acestea, hieroglifa ei însemna la început „muritoare” și e posibil ca zeița să fie o sinteză a mai multor regine egiptene deificate. Originile zeiței Isis sunt necunoscute, deși se crede că ar proveni de la egiptenii din Delta Nilului. Spre deosebire de celelalte zeități egiptene, Isis nu are un cult centralizat într-o zonă anume. Prima mențiune a zeiței a apărut în timpul celei de-a Cincea Dinastie a Egiptului atunci când primele texte literare sunt găsite, dar cultul ei
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
final a consoanei "-s" pentru a respecta terminația gramaticală specifică a substantivelor grecești. Numele egiptean menționat în izvoarele istorice este "ỉs.t" și se poate traduce prin "Tron" sau "Stăpâna tronului". Pronunția numelui este necunoscută deoarece sistemul de scriere al egiptenilor antici omite vocalele. Conform studiilor recente bazate pe limbile contemporane și dovezile lingvistice coptice, pronunția numelui lui Isis este *ʔŪsat (ooh-saht). Mai târziu, numele ei a supraviețuit în dialectul coptic ca "Ēse" sau "Ēsi" și la fel și în cuvintele
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
muște pe Ra. Otrăvit de șarpe zeul cere ajutorul celorlalți zei, iar Isis se oferă să îl tămăduiască cu condiția să i se spună numele secret pe care nimeni altcieneva nu îl știa. Acest aspect este adesea folosit de vechii egipteni în formulele magice, în care Isis este rugată să folosească numele lui Ra. Treptat, Isis devine cea mai importantă și cea mai puternică divinitate a magiei din întreg panteonul egiptean. În consecință, din cauza naturii magice profunde a zeiței, caracterul predominant
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
cursul procesului de trecere a religiei evreiești spre monoteism. La babilonieni, zeul Marduk întruchipează din ce în ce mai mulți zei (Lugal-Aki, Nirig, Nergal, Bel și Nebo). Acest fenomen de unificare a panteonului național are corespondență și în religia Egiptului, deși nici babilonienii, nici egiptenii nu au atins monoteismul iudaic. Există și alte destul de numeroase instanțe în care Biblia (Vechiul Testament) mai trădează politeismul autorilor ei, care însă ele nu sunt neapărat evidente în textele traduse cât e cazul în cel original ebraic. Un exemplu este
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
făcute de animalele care migrau. Aproximativ în anii 10000 î.Hr. aceste poteci aspre au fost folosite și de vânătorii nomanzi care urmăreau aceste turme. Pavaje ale străzilor au fost găsite la primele așezări umane în jurul anilor 4000 î.Hr. În antichitate egiptenii au construit un drum pavat care să îi ajute să transporte materialele de construcții pentru Marile Piramide - aproximativ în 3000 î.Hr. În China antică s-a construit un sistem de drumuri vast, având în componență unele drumuri pavate; acestea s-
Drum () [Corola-website/Science/297956_a_299285]
-
acordă mare atenție formării deprinderilor de comportare, urmărindu-se mai ales cultivarea supunerii atât față de cei mai în vârstă, cât și față de cei superiori ca situație socială. Educația morală din școala chineză era puternic influențată de religie. Ca și la egipteni, pentru indieni nu exista o demarcație precisă între cunoștințele religioase și cele profane. Ele se împleteau. În India se studia astronomia, medicina (cu ajutorul magiei), matematica și limba sanscrită. În Grecia antică putem evidenția două tipuri de sisteme educaționale. Acestea privesc
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
În Chină Antică, cunoștiințele din domeniul chimiei ar fi fost prezente încă din perioada 9000-7000 î.Hr, demonstrându-se prezenta acidului tartaric și anumiți alcani în interiorul unor urne, componente de asemenea prezente în vinul realizat din struguri sau orez. Vechii egipteni au pionierat artă chimiei sintetice acum aproape 4000 de ani. Pe la sfârșitul celui de-al doilea mileniu î.Hr., populațiile antice dețineau deja mijloacele necesare care urmau să formeze bazele mai multor ramuri ale chimiei cum ar fi: extragerea metalelor din
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
Religia dumnezeului unic adoptă toate aceste atitudini: ea lucrează pentru ura de sine, pentru disprețul corpului, în disprețul inteligenței; proiectată contra celuilalt, ea încurajează răutatea, intoleranța născătoare de rasisme, xenofobia, războaiele și injustiția socială.") Autorul lucrărilor "Prețul monoteismului" și "Moise egipteanul", profesorul de egiptologie și teologie Jan Assmann subliniază și el natura intolerantă a monoteismelor; referindu-se la monoteismul exclusiv (precum creștinismul), el explică faptul că problema acestuia este intoleranța, intoleranță care pleacă de la natura distincției absolute între adevăr și fals
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
-amină" este pentru "amine"; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că nu este așa. Importanța mâncării anumitor alimente pentru păstrarea sănătății a fost recunoscută cu mult înainte să se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici știau că dacă hrăneau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum știindu-se că este cauzată de o deficiență de vitamina A. În 1747, chirurgul scoțian James Lind a descoperit că citricele și
Vitamină () [Corola-website/Science/298442_a_299771]
-
sau artă. Deși teorema i se atribuie astăzi filozofului și matematicianului grec antic Pitagora, care a trăit în secolul al VI-lea î.Hr., se știe că a fost cunoscută de mai multe civilizații de-a lungul timpului: indienii antici, asiro-babilonienii, egiptenii antici, chinezii antici și alții. Acest subiect poate fi împărțit în trei: cunoașterea tripletelor pitagoreice (seturi de câte trei numere întregi care reprezintă lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic), cunoașterea teoremei propriu-zise și cunoașterea unor demonstrații. Tripletele pitagoreice sunt cunoscute de
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
a fost o persoană despre care multă vreme istoricii s-au întrebat dacă a fost reală sau este un zeu. În urma cercetărilor arheologice s-a descoperit că a existat cu adevărat. A fost arhitectul regal al regelui egiptean Djeser/Joser(Zoser) și a construit prima piramidă (în trepte) la Saqqara/Sakkarah, până la el regii fiind îngropați în mastabe, uriașe ridicături făcute din cărămizi de lut. La început monumentul era doar o mastaba clasică, peste o cameră funerară subterană
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
bijuterii sau haine somptuoase, ținând un papirus pe genunchi. După dispariția lui (căci nu i s-a găsit mormântul și nu există vreo o înregistrare scrisă a morții sale), a fost zeificat grație numeroaselor cunoștințe pe care le-a adus egiptenilor (printre care și în medicină). Este considerat echivalentul aproximativ al lui Asclepios/Esculap, din mitologiile greacă/romană. Arta construirii piramidelor al cărei inovator a fost Imhotep a continuat și s-a dezvoltat, atingând culmile perfecțiunii o dată cu Marea Piramidă a lui
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
fi găzduit vreodată (sau că ar fi putut să găzduiască) aceste milioane de oameni și turmele lor. Este de asemenea dificil de reconciliat ideea de 600 000 luptători israeliți cu informația că israeliții s-ar fi temut de filisteni și egipteni. Unii cercetători au raționalizat aceste numere la cifre mai mici, citind de exemplu textul ebraic drept „600 de familii” decât drept 600 000 de bărbați, dar toate aceste soluții au propriile lor probleme. Opinia cercetării biblice moderne "mainstream" este că
Cartea Exodului () [Corola-website/Science/308630_a_309959]
-
neîndemânare care pot fi dăunătoare, tatăl are dreptul să-i transmită această sarcină unui specialist. Primele menționări ale circumciziei au fost picturale, în morminte ale Egiptului antic, atestând că această practică rituală se făcea deja acum 4500 de ani, însă egiptenii au practicat probabil circumcizia cu mult timp înaintea acestui moment, probabil din motivații care țin de obsesia lor cu puritatea. Ecouri despre circumcizia în antichitate avem și din alte locuri în afară de Egipt, practica fiind pomenită în scrisuri provenite din Grecia
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
țin de obsesia lor cu puritatea. Ecouri despre circumcizia în antichitate avem și din alte locuri în afară de Egipt, practica fiind pomenită în scrisuri provenite din Grecia și Roma antică. De exemplu Herodot anunță prin secolul al V-lea î.e.n. că egiptenii se diferențiau de alte popoare pentru că erau circumciși, și că unii vecini ai Egiptului, precum sirienii, au adoptat și ei practica. Printre acei vecini care au adoptat circumcizia, probabil se aflau și evreii. Ritualul circumciziei este o cerință importantă a
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]