1,494 matches
-
să poată vinde casele oricui, dacă nu vor să le cumpere călugării. Lucru mare, fiule. Pentru prima oară, părinte, aflu că pe un loc al mănăstirii Cetățuia a existat o chervăsărie (vamă), dar nu a mănăstirii, ci a lui Macarie egumenul. Uite ce însemna să fii unul din “rugătorii noștri” grec la origine. Cine putea să-l împiedice să aibă chiar și o vamă personală? ― Se pare că Hrisant patriarhul dădea mărturii oricui îi cerea. Nu mai departe, la 9 iulie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din egumeni, din boieri, din preoți sau orice fel de om ar fi și n-ar mărturisi dreptu, cu frica lui Dumnedzău, sau nu le-ar da, la cine ar fi, toți să fie blăstămați de Domnul Dumnedzău, și de Maica Precista
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Svântul Mormânt o somă de bani de ne-au dat mâna”... Păi, cum să nu-i dea mâna patrierșiei sale? “fiind și Sfântul Mormânt în multe valuri și datorii”. Cui și ce datora Sfântul Mormânt? Așa că: “Întru aceea am poroncit egumenilor de la mănăstiri”... Da’ cine să poruncească, dacă nu patrierșia ta? “Carele sint supt ascultarea Sfântului Mormânt”... Nu știu care mănăstire nu era sub această ascultare. “Ca să caute vro moșie, de care nici mănăstirile nu prea au folos și agiutori de la dânsele, ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Apoi, mi-a cam ajuns cuțitul la os, părinte. Păi, nu spune însuși patriarhul că: “rămâind câtăva somă să ia de la noi, au lăsat la Sfântul Mormânt o somă de bani de ne-au dat mâna”? Pe urmă, nu pune egumenii să caute cea mai proastă moșie, “de care nici mănăstirile nu prea au folos?”... Ai dreptate, dragule. Eu cred că trebuie să mergem totuși mai departe “pe ogorul cunoașcherii” - vorba lui Nenea Iancu. ― Mai revoltat ca acum n-am putut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
multe vorbe spunse de Boroh, citim mai departe: “Și bezmâne sint eu dator a pleti[i] câti[i] patruzeci de lei vechi[i], pe tot an(ul)”... În cazul că nu va plăti “doi-trii ani[i]” chiria locului, lasă ca “egumenul ce a fi[i] la vremă acea epitropă asupra manastirii Barnoschii să prețăluiască biinoa dughenilor și pivnița și semi[i] întoarcă banii”... și totul să rămână a mănăstirii. În final, Boroh precizează: “Și, pentru credința, am iscălit jâdăvești[i]?”. Bine
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ascultă-l ce spune în 1746 martie 15: “Facem șt(i)re cu această carte a Patriiarșii noastre că întâmplându-ni-se smerenii noastre a veni până aice, la această de Dumnedzău păzită țară, am găsit o tocmală făcută de egumenii noștri, ce avem la sf(i)ntele mănăstiri de aice din Iași, cu dumnalui Costantin Năstase biv vtori vist(iernic) pentru niște loc de trii dughene, ce este pe Ulița Podului Vechiu, denainte porții mănăstirii S(ven)tâi Savii”... Mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va țigani de a mănăstirii,... ori în țigani boierești, ori mănăstirești sau și la alții din lăcuitorii Moldovii de nu i-ar mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un bulgăre, până la ultima silabă. ― Din câte se vede, această pacoste a blestemului este îndreptată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toată Palestina”. ― Cine și cu ce a mai greșit de s-a ales cu “meritul” de a fi blestemat? ― Apoi, aici e oleacă de poveste. ― S-o auzim, dragule. ― În anul 1782 iunie 17, s-a trezit “cuviosul chir Ignatie egumenul sfintii noastre mănăstiri” a Bârnovii - după cum glăsuiește patrieșia sa Avramie - și și-a înștiințat stăpânul “cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în frica lui Dumnezău, ce cu lăcomie și nedreptate de vor tăgădui, zicem unii ca aceia socotindu-să ca niște furi de cele sfinte să fie blestemați”... ― Întrebarea firească vine de la sine, fiule. Ce a păzit acest chir Ignatie - grec, desigur - egumenul mănăstirii, de s-a întâmplat ca toți cei din jur să dea iama prin moșiile și averile mănăstirii? Îmi închipui că dacă moșiile erau arate, semănate și culese gospodărește, nu ar fi fost luate de cei din jur ca fiind
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dată. ― Curaj, dragule! ― Uite că tebuie să ne întoarcem la 2 iunie 1743, unde găsim pe “Parthenie,... patriarh sfintei și dumnedzăieștii cetăți Ierusalimului și a toată Palestina”, care spune: “Facem știre cu această carte de blăstăm precum... molifta sa Neofet egumen de la... Cetățuie... ni s-au jăluit... că i să împresoară o bucată de loc... de cătră Mariia fata Parascăi, care loc este aici în Ieși pre Ulița Rusască, unde se numește Chervăsărie lui Macarie”... Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ulița Rusască, unde se numește Chervăsărie lui Macarie”... Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine îi iese în cale din neamul bietei femei. Întâi pe Mariia și bărbatul său cu toți feciorii lor, apoi pe mahalagiii “care ni i-au arătat egumenul,... așijderea și asupra altor mahalagii”... Uite că egumenul este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor ca o piatră venită din senin... ― Acum, să nu gândești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine îi iese în cale din neamul bietei femei. Întâi pe Mariia și bărbatul său cu toți feciorii lor, apoi pe mahalagiii “care ni i-au arătat egumenul,... așijderea și asupra altor mahalagii”... Uite că egumenul este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor ca o piatră venită din senin... ― Acum, să nu gândești, fiule, că eu, fiind călugăr, nu văd amestecul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ierusalimului... De aceea,... călugării care vor locui... în... mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an... să fie călugărilor pentru hrană... Iar ce va rămâne... din acel venit... să aibă a-l strânge și a-l vinde egumenul... și să facă bani, însă toate cu știrea și cu scrisoarea părintelui... mitropolitul Sucevii și să-i trimită cu pecetea sfinții sale la... slăvita cetate a Ierusalimului și să-i dea în mâinile marelui și slăvitului patriarh”. Sigur că vodă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pietre nestemate, etc.) Alexandru Ioan Cuza a poruncit să fie controlate gestiunile mănăstirilor, cu care prilej ieșiră la iveală nereguli uimitoare în evidența fondurilor, arendări de moșii pe preț de nimic, un șir nesfârșit de abuzuri, pentru care nu puțini egumeni fură destituiți și trimiși chiar în fața tribunalelor. Problema aceasta a mănăstirilor înstrăinate avea un lung istoric. Ahtiați după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui la cheltuielile statului cu un sfert din veniturile lor, prevederi rămase în bună parte literă moartă, căci egumenii greci nu voiseră să se supună. Semeții călugări nu înțelegeau să atârne în nici un fel de guvernul român, constituind un fel de stat aparte. În timpul domniei lui Bibescu, ei ajunseră să ceară ca arendarea moșiilor mănăstirești să se facă fără
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al autorităților civile. Dezgustat de lăcomia lor, Bibescu însuși a cerut a se comunica guvernului condițiile arendării, pentru a le uniformiza la toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor ce vin, sub falsul nume de egumeni, și despoaie fără teamă și fără mustrare de cuget, mănăstirile, precum și pe țărani, locuitorii lor care cu toate acestea nu le sânt robi>. De-a lungul anilor se statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fusese lăsată într-o poziție inferioară, fiind înlocuită treptat, în trecut, atât în oficierea cultului cât și în treburile publice, cu o limbă străină, hotărăște ca în toate bisericile și mănăstirile să se efectueze cultul numai în limba română. Un egumen care nu respectă dispoziția fu destituit și alungat. Întrucât egumenii greci luau cu ei la plecarea din țară, fără a le mai înapoia, obiecte de preț și hrisoave de prin mănăstiri, se hotărî ca să nu li se mai elibereze pașapoarte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
trecut, atât în oficierea cultului cât și în treburile publice, cu o limbă străină, hotărăște ca în toate bisericile și mănăstirile să se efectueze cultul numai în limba română. Un egumen care nu respectă dispoziția fu destituit și alungat. Întrucât egumenii greci luau cu ei la plecarea din țară, fără a le mai înapoia, obiecte de preț și hrisoave de prin mănăstiri, se hotărî ca să nu li se mai elibereze pașapoarte până ce nu vor lăsa în locul lor garanți răspunzători. Tânăr ministru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acestor averi se înscriu între veniturile ordinare ale bugetului statului. Art. 3 - O sumă se afectează locurilor sfinte către care erau închinate unele din mănăstirile pământene, și aceasta numai sub titlul de ajutor [...] Art. 6 - Guvernul va lua înapoi de la egumenii greci, ornamentele cărțile și vasele, cu care pietatea strămoșilor noștri înzestrase aceste așezăminte, precum și documentele ce au fost încredințate zișilor egumeni, și aceasta conform cu inventariile ce se găsesc în arhivele țării. Când am rostit și ultimele cuvinte, am simțit că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinate unele din mănăstirile pământene, și aceasta numai sub titlul de ajutor [...] Art. 6 - Guvernul va lua înapoi de la egumenii greci, ornamentele cărțile și vasele, cu care pietatea strămoșilor noștri înzestrase aceste așezăminte, precum și documentele ce au fost încredințate zișilor egumeni, și aceasta conform cu inventariile ce se găsesc în arhivele țării. Când am rostit și ultimele cuvinte, am simțit că oboseala își face loc încet-încet în făptura mea. Bătrânul a răsuflat mai adânc, ca să-și recăpete suflul, întocmai ca după un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care intra pe mâna lor... De fapt, această risipire însemna că mănăstirea rămânea pustie. Cum niciodată nu-i prea târziu la, 10 septembrie 1724 (7233), Mihai Racoviță voievod se hotărăște să îndrepte lucrurile: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru, egumenului de Danco, să fie volnic... a popri și a lua pomenit de a dzece de pe a sa dreaptă ocină... ce are... la Bucium,... din pîni, din fînețe, din prisăci cu stupi, și din vii și din grădini, din tot locul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că cu sila au făcut-o de au luat banii și ea zapis de vînzari pe vii n-ar fi făcut”. Ei? Îți place? Era de așteptat ca mănăstirea să câștige... Căsiiana călugărița era prea mică în fața divanului și a egumenului mănăstirii Dancu. Asta nu ne împiedecă însă să mergem mai departe cu cercetarea noastră. Și dacă ești curios, am să-ți spun ce scrie un diac la 24 februarie 1777. -Să auzim! Un zapis de la Părla jidoavca a lui Marcul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care vând lui Duca vodă cincizeci de prăjini de vie. Ai remarcat cred că toate aceste vii se găseau în Dealul Cetățuii? Nici nu încape îndoială, dar uite ce spune sfinția sa Misail, egumenul mănăstirii Bârnova, la 9 iulie 1666 (7174): „Scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
valea Ierimiei”. Măi, măi! Nici usturoi n-a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să facă schimb de vii cu vodă! Asta s-o creadă doar sfinția sa Misail egumenul. Tot slujitorii domnești știu adevărul... Apoi Duca vodă, dacă nu era mazilit în 1666, cumpăra toate viile din dealul Cetățuii. Nu-i duce grija, dragule. Își scoate pârleala îndată ce revine la domnie. În anul următor revenirii la tronul Moldovei, cumpără
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în clipa asta o să mă ai pe conștiință, dragă ieșene. Hopa! Da’ amarnic mai ești, vere. Ia să auzim ce te frământă? După multă dihonie, încă din vremea lui Radu Mihnea voievod și a lui Miron Barnovschi Moghila voievod, preacucernicii egumeni de la mănăstirile Hlincea și Aron Vodă încă mai purtau în sufletele lor sămânță de vrajbă.. Primul care și-a călcat pe suflet a fost Theodosie, egumenul mănăstirii Hlincea, care la 18 mai 1627 (7135) scrie: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]