1,522 matches
-
loviturile cu solul. La fel ca și avioanele reale, aeromodelele au nevoie de suprafațe de control (direcție, profundor, eleroane), motor pentru tracțiune, sistem de alimentare și sistem de control. În general un aeromodel este format din următoarele componente: fuzelaj, motor, elice, aripa, ampenaj, tren de aterizare, regulator electronic (numit și "variator"), acumulator, servomecanisme și receptor. Pentru a putea fi controlat mai are nevoie de transmițător și diferite tije care leagă servomecanismele de suprafețele de control. Fuzelajul este corpul aeromodelului, pe care
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
rigid, de aceea aeromodeliștii folosesc tot mai mult țesătura de fibră de sticlă. Motorul transforma energia electrică sau energia rezultată prin arderea combustibililor în energie mecanică. În cazul aeromodelelor poate fi electric, termic sau cu reacție. Acesta pune în mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
termic sau cu reacție. Acesta pune în mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți de aer. Toate modelele zburătoare au elicea bipală, tripală sau chiar qvadrupală, excepție făcând doar modelele de viteza
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți de aer. Toate modelele zburătoare au elicea bipală, tripală sau chiar qvadrupală, excepție făcând doar modelele de viteza cu cord, a căror elice are o singură pala. Din punct de vedere aerodinamic elicea este
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți de aer. Toate modelele zburătoare au elicea bipală, tripală sau chiar qvadrupală, excepție făcând doar modelele de viteza cu cord, a căror elice are o singură pala. Din punct de vedere aerodinamic elicea este tot o aripă, dar rotativă. Pentru aeromodele, palele au diferite forme în funcție de tipul
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți de aer. Toate modelele zburătoare au elicea bipală, tripală sau chiar qvadrupală, excepție făcând doar modelele de viteza cu cord, a căror elice are o singură pala. Din punct de vedere aerodinamic elicea este tot o aripă, dar rotativă. Pentru aeromodele, palele au diferite forme în funcție de tipul și destinația modelului și pot fi construite din diferite materiale că lemn, mase plastice, fibră carbon
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți de aer. Toate modelele zburătoare au elicea bipală, tripală sau chiar qvadrupală, excepție făcând doar modelele de viteza cu cord, a căror elice are o singură pala. Din punct de vedere aerodinamic elicea este tot o aripă, dar rotativă. Pentru aeromodele, palele au diferite forme în funcție de tipul și destinația modelului și pot fi construite din diferite materiale că lemn, mase plastice, fibră carbon, având uneori și armaturi interioare pentru creșterea rezistenței mecanice. Elicea
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
elicea este tot o aripă, dar rotativă. Pentru aeromodele, palele au diferite forme în funcție de tipul și destinația modelului și pot fi construite din diferite materiale că lemn, mase plastice, fibră carbon, având uneori și armaturi interioare pentru creșterea rezistenței mecanice. Elicea are două caracteristici specifice: 1)Diametrul - diametrul cercului descris în mișcarea de rotație; 2)Pasul - pasul elicei descrise de pala în mișcarea de rotație, dat de inclinarea palei în raport cu planul de rotație. Aripa aeromodelului este compusă din carcasa și înveliș
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
modelului și pot fi construite din diferite materiale că lemn, mase plastice, fibră carbon, având uneori și armaturi interioare pentru creșterea rezistenței mecanice. Elicea are două caracteristici specifice: 1)Diametrul - diametrul cercului descris în mișcarea de rotație; 2)Pasul - pasul elicei descrise de pala în mișcarea de rotație, dat de inclinarea palei în raport cu planul de rotație. Aripa aeromodelului este compusă din carcasa și înveliș. Carcasa este alcătuită din borduri marginale, racorduri și elemente longitudinale și transversale (longeroane, nervuri). Aripa poate avea
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
Trenul de aterizare poate fi escamotabil (dislocabil, astfel încât pe timpul zborului să fie amplasat în interiorul aeronavei) sau neescamotabil (fix). La modele de avioane grele el este prevăzut cu roți duble, consolidate cu picioare de forță. Regulatorul controlează numărul de rotații al elicei prin modificarea puterii motorului. Este conectat la motor, la acumulator și la receptor. Regulatoarele pot avea următoarele funcții: Acumulatorul asigura energia necesară funcționarii aeromodelului. La aeromodelele termice se folosește numai pentru receptor, iar la aeromodele electrice se folosește atât pentru
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
care fusese angajat de secretarul pentru marină George von Lengerke Meyer să cerceteze posibilele utilizări în scop militar ale aviației în cadrul marinei. În urma întâlnirii s-au efectuat două experimente. La 14 noiembrie 1910, Ely a decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS "Birmingham". Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Ochelarii lui
Eugene Ely () [Corola-website/Science/324123_a_325452]
-
locotenent al Gărzii Naționale din California pentru a deveni eligibil pentru un premiu de 500 de dolari oferit primului rezervist care efectuează un astfel de zbor. După două luni, la 18 ianuarie 1911, Ely a aterizat cu avionul său cu elice propulsoare Curtiss pe o platformă de pe crucișătorul blindat USS "Pennsylvania" ancorat în Golful San Francisco. Ely a decolat de pe aerodromul Tanforan din San Bruno, California și a aterizat pe "Pennsylvania", aceasta fiind prima aterizare reușită la bordul unei nave. Acest
Eugene Ely () [Corola-website/Science/324123_a_325452]
-
s-a constatat că Evangelia era din nou pusă pe uscat (eșuată) iar de data aceasta mult mai adânc. Comandantul Mircea Ionsecu a devenit suspicios și a trimis rapid un scafandru să verifice pupa navei Evangelia. Scafandrul a raportat că elicea era avariată, semn că motorul a fost pus pe "toată viteza înainte", elicea fiind astfel distrusă de fundul apei. În acel moment salvarea a fost stopată deoarece existau indicii că, pe timpul nopții, nava fusese eșuată în mod intenționat. Conform declarațiilor
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
de data aceasta mult mai adânc. Comandantul Mircea Ionsecu a devenit suspicios și a trimis rapid un scafandru să verifice pupa navei Evangelia. Scafandrul a raportat că elicea era avariată, semn că motorul a fost pus pe "toată viteza înainte", elicea fiind astfel distrusă de fundul apei. În acel moment salvarea a fost stopată deoarece existau indicii că, pe timpul nopții, nava fusese eșuată în mod intenționat. Conform declarațiilor date de echipajele navelor de salvare Voinicul și Albatros, nava Evangelia a fost
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
ul este o aeronavă mai grea decât aerul (mai grea decât volumul aerului dislocat), având un fuselaj echipat cu o elice de propulsie antrenată de un motor, și o elice autoportantă care se rotește liber în jurul unui ax vertical, prin forța realizată de deplasarea aeronavei. Poartă și denumirea de girocopter. ul diferă de girodină prin faptul că la aceasta elicea portantă
Autogir () [Corola-website/Science/324335_a_325664]
-
ul este o aeronavă mai grea decât aerul (mai grea decât volumul aerului dislocat), având un fuselaj echipat cu o elice de propulsie antrenată de un motor, și o elice autoportantă care se rotește liber în jurul unui ax vertical, prin forța realizată de deplasarea aeronavei. Poartă și denumirea de girocopter. ul diferă de girodină prin faptul că la aceasta elicea portantă este acționată de un motor, iar la autogir elicea
Autogir () [Corola-website/Science/324335_a_325664]
-
o elice de propulsie antrenată de un motor, și o elice autoportantă care se rotește liber în jurul unui ax vertical, prin forța realizată de deplasarea aeronavei. Poartă și denumirea de girocopter. ul diferă de girodină prin faptul că la aceasta elicea portantă este acționată de un motor, iar la autogir elicea se rotește liber, fără a fi antrenată de un motor. Deși un autogir se aseamănă, la prima vedere, cu un elicopter, diferența este că în timp ce la un elicopter, în timpul zborului
Autogir () [Corola-website/Science/324335_a_325664]
-
elice autoportantă care se rotește liber în jurul unui ax vertical, prin forța realizată de deplasarea aeronavei. Poartă și denumirea de girocopter. ul diferă de girodină prin faptul că la aceasta elicea portantă este acționată de un motor, iar la autogir elicea se rotește liber, fără a fi antrenată de un motor. Deși un autogir se aseamănă, la prima vedere, cu un elicopter, diferența este că în timp ce la un elicopter, în timpul zborului normal, rotorul este antrenat de un motor, la un autogir
Autogir () [Corola-website/Science/324335_a_325664]
-
un autogir se aseamănă, la prima vedere, cu un elicopter, diferența este că în timp ce la un elicopter, în timpul zborului normal, rotorul este antrenat de un motor, la un autogir rotorul este antrenat de forțele aerodinamice prin procesul de autorotație. O elice separată servește fie la tractarea, fie la împingerea fuselajului spre înainte. Primele modele de autogir păstrau și aripile avioanelor, „vinovate" de producerea fenomenului de pierdere a portanței, aducând ca element inovator elicea autoportantă care crea portanța necesară în situația în
Autogir () [Corola-website/Science/324335_a_325664]
-
de forțele aerodinamice prin procesul de autorotație. O elice separată servește fie la tractarea, fie la împingerea fuselajului spre înainte. Primele modele de autogir păstrau și aripile avioanelor, „vinovate" de producerea fenomenului de pierdere a portanței, aducând ca element inovator elicea autoportantă care crea portanța necesară în situația în care aripile o pierdeau în anumite faze ale zborului.
Autogir () [Corola-website/Science/324335_a_325664]
-
aerului din pneuri. Roțile directoare (punțile I și II) sunt acționate de un servomecanism hidraulic. Pentru autoscoatere, TAB-77 este dotat și cu un troliu în partea frontală. În partea din spate se află propulsorul prin jet de apă. Cele două elice pot deplasa vehiculul cu o viteză maximă de 9 km/h, direcția fiind asigurată de o cârmă. Blindajul transportorului blindat asigură protecție împotriva schijelor artileriei și gloanțelor trase de la o distanță de minim 100 de metri. Vehiculul este dotat și
TAB-77 () [Corola-website/Science/326568_a_327897]
-
cu toate că piloții de încercare au zburat cu elicopterul pe deasupra hangarului unde se făceau cercetările. „"Caracatița zburătoare"”, unul dintre cele mai mari exemplare ale timpului, avea o greutate totală de 1650 kg. Suprafața portantă era de 90 mp asigurată de patru elice cu un diametru de 7,62 metri montate pe un șasiu cruciform din aluminiu. Fiecare elice avea șase pale cu incidență variabilă. Ele erau acționate de un motor Gnome et Rhône T de 170 CP prin intermediul unor reductoare. Elicopterul a
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
unul dintre cele mai mari exemplare ale timpului, avea o greutate totală de 1650 kg. Suprafața portantă era de 90 mp asigurată de patru elice cu un diametru de 7,62 metri montate pe un șasiu cruciform din aluminiu. Fiecare elice avea șase pale cu incidență variabilă. Ele erau acționate de un motor Gnome et Rhône T de 170 CP prin intermediul unor reductoare. Elicopterul a zburat de mai multe ori la altitudine mică și pe distanțe scurte. Prima dată a zburat
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
contura au dus la cumpărarea licenței de producție și realizarea avionului la I.A.R. și SET . În România FN.305 au fost echipate cu motoare românești de tipul I.A.R.-6GI 200 CP (147 kW) care antrena o elice metalică bipală cu pas reglabil la sol . Din cele 92 de avioane produse la SET 62 de aparate erau echipate cu motoare Argus As 10C 220 CP (161 kW) . Această versiune avea elice din lemn bipală cu pas fix și
Nardi FN-305 () [Corola-website/Science/325862_a_327191]