1,678 matches
-
a-și exprima recunoștința. Când i-am spus că Tia Șerbănescu m-a însărcinat să-i sărut din partea ei mîna, mi-a răspuns: "Mâna îi este recunoscătoare Tiei Șerbănescu." Colosală modestia nobilă cu care primea dovezile de prețuire. Le răspundea emoționată, cu uimire, mereu întrebîndu-se, întrebându-te: "oare chiar le merit?" Când ele erau simple. Când erau onctuoase, oficiale, amestec de respect, recunoștință și oportunism, "nu e puțin lucru să fii în conștiința Monicăi Lovinescu, nu?" tăișul rece al politeții ei
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a trebuit să-mi conduc fata la școală am înțeles că emoțiile din prima zi, vor fi și a doua zi, și a treia zi, așa cum au fost și în cea de-a 100 zi. Vorba Mirunei: Ne-am simțit emoționate, dar am înțeles și că 100 de zile de școală înseamnă putere și forță de la învățat. Sper ca starea de bine din acea zi să fie trăită de fiecare copil. Vă dorim 100 de clipe fericite!
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Ana Scutelnicu, Miruna Scutelnicu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107368]
-
copilul lui au fost, mai mult decât activitatea fizica binevenită, o încântare, în primul rând pentru sufletele inocente ale celor mici, care priveau spre părinți cu mândrie, cu încredere, cât și pentru adulți, bucuroși de a fi alături de copiii lor, emoționati, dar deciși să nu se lase atinși de teama de ridicol! (...). Explozia de încântare a fetiței mele de la finalul cursei, chiar fără a fi câștigat, dragostea cu care m-a strâns în brațe, mulțimea de copii și părinți ale căror
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lefter Mihaela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107369]
-
Can’t help falling in love. Cuiva îi dau lacrimile. Închei cu Alex Vasiliu. „Povestea festivalului înainte mult mai este. Dar nimic nu trebuie spus până la sfârșit. Importante rămân chipurile curioase, intrigate, mulțumite, radiind de încântare sau de-a dreptul emoționate, pe care le-am văzut de zece ori în luna mai, la toate festivalurile «Richard Oschanitzky». Ce a mai fost, poate vom spune la anul. Nu vă grăbiți să aflați totul acum. Aveți timp.“ JURIUL SDC „Suplimentul de cultură“ i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
atunci doar visau.) Au început apoi discursurile specifice lansărilor: Șerban Huidu a vorbit ca un adevărat băiat de cartier, lui Robert Turcescu îi place să se audă și s-a auzit cel mai mult, Doru Bușcu a fost cu adevărat emoționat - se vedea clar cum își înghite nodurile din gât -, iar Lucian Mândruță a fost cel mai degajat, ca un maestru de ceremonii care a încălzit bine de tot atmosfera. Și a vorbit și Victorița, autoarea morală a întregului demers. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
facă morală presupusului criminal: „Daniel, tu, fostul meu prieten, te-ai căit vreodată pentru că m-ai luat dintre cei dragi? Ai înțeles vreodată, în lunga ta detenție, că ai ucis o floare minunată a acestui popor?“. Emoționant! Dar și mai emoționat e spiritul Patriarhului Teoctist. Zice el, într-un mesaj preluat de doamna Nina, pe 2 august 2007, în orele 11 și 11.30: „De când sufletul mi-a ieșit din trup nu a avut hodină nici o clipă: a plecat de jur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Cred că i-a văzut filmul... Masa est-europenilor (a doua de la capăt de rând, dar în față) e în picioare. Cristian Mungiu - Regizorul European al Anului! Trimit SMS-uri „în patrie“. Maia Morgenstern urcă să prezinte premiul următor. E foarte emoționată. Le zice oamenilor că e Ziua Națională a României și o dă pe românește, spunând că e foarte fericită și mândră să fie alături de Cristian Mungiu și de Anamaria Marinca. Urmează alt moment emoționant, care mă face un pic să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
pietre pe care le dă membrilor fondatori ai EFA ca să-și aducă aminte de Ingmar Bergman. Deși Liv Ullmann povestește cum s-a petrecut unica întâlnire dintre Bergman și Antonioni, nu înțeleg de ce Bergman e comemoratul principal. Cameramanul surprinde privirea emoționată a Aneimaria. Transmisie live în 61 de țări Christopher Doyle dă apoi un mini-show prezentând premiul pentru realizări deosebite în 2007, și îl numește pe premiantul Michael Balhaus, „fuckin’ whore“. Sala e derutată, lui Wim Wenders cred că i-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
trepte, dar operatorii n-au lumină. Nu mă pot abține să nu-l întreb ceva și în română, legat de Ziua Națională. Primul rând de jurnaliști se întoarce spre mine, oarecum mirat. Cristi îmi răspunde în engleză, dar pentru că sunt emoționată nu țin minte ce zice. Când ajung la hotel și încep să scriu corespondența pentru „România liberă“, îl sun și-l rog să repete răspunsul. „Romanian Cinema: The Golden Age?“ Două epoci de aur, unite la New York de filmul românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
soi de poșta redacției vestită la vremea aceea, ținută în „Contemporanul“, îi răspunsese oarecum pozitiv, încurajându-l. Normal, M.R.P. nu știa de unde-i sosesc versurile! Și nici bolnavul că i se dase atenție! Dar să transcriu „comunicarea“. Am citit-o, emoționat, în amfiteatrul principal, cel de lângă decanatul facultății. Studiind pe bolnavul B.I., internat în spitalul de neuropsihiatrie din Iași, în 1947, cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă, ne-am oprit în special asupra producției sale literare. Boala debutează în 1939, când el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Vasile Alecsandri 8 a luat poezia populară ca sursă de inspirație. A fost profund și intim național. La teatrul din Iași, al cărui director era, i s-au reprezentat frumoase drame 9 în care exalta sentimentul patriei. A fost interpretul emoționat și elocvent al cântecelor populare din țara sa și pictorul fermecător al peisajelor românești (Doine, Balade, Mărgăritărele, Pasteluri, Legende). Faimosul Cântec al gintei latine a câștigat premiul Concursului de Limbi Romanice de la Montpellier. A îmbinat cultura franceză cu inspirația poeziei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se întind peste toată natura prietenă pentru a o pătrunde și a o adora. Și oile sunt animale binevoitoare, iar Miorița ar merita să fie mai bine apreciată la noi, unde este necunoscută. Miorița este o pastorală deopotrivă pitorească și emoționată. Moldoveanul are trei ciobani care se pricep să tundă lâna și să închege laptele. Oile pasc iarba bună și înmiresmată lângă niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zare. Moare de bătrânețe așteptând, iar iubita nu mai vine. Și numai un păstor din vale Liniștea mausoleului O tulbură cu pasul lui agale". Sfârșitul poemului lui Millevoye* pare făcut pentru a încheia legenda românească, atât de frumoasă și de emoționată, a ciobanului plâns numai de mama și de oile lui. Michelet, după ce a citit Miorița, scria: Este un cânt antic, ceva sfânt și emoționant care-ți sfâșie inima. Nu există nimic mai naiv, nici mai măreț. Aici se simte foarte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Sinaia, 7 iulie 1988. Domnule, Mi se pare greu să exprim Academiei Franceze întreaga bucurie pe care mi-a procurat-o splendida medalie ce-mi poartă numele. Biata mea cărțulie nu merita o asemenea serbare și mă simt mai curând emoționată decât mândră de mărturia de simpatie din partea Academiei care, cred eu, a vrut să recunoască lupta gândirii în cei plasați în avanposturile civilizației. Dacă toate îndrăznelile ar fi astfel răsplătite, câți eroi ar fi pe câmpul de onoare al artelor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
libris. Întoarsă la castel, ea și-a povestit plimbările și reveriile cu o poeticitate savuroasă, plină de prospețime și blândețe. Este cea mai frumoasă poveste pentru copii din câte se vor fi scris, într-atât tablourile de natură și paginile emoționate alternează în chip fericit. Peleșul devine un personaj însuflețit și colorat cu o viață agitată, un fel de morocănos binefăcător, cârtitor, mereu furios și revoltat, cu destulă bunătate și filosofie ca să se resemneze cu nefericirea; iar pentru el, mândrul și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de spiriduși care chinuie lira regală, pereți de sticlă care dispar deodată, mlaștini nesfârșite, peisaje de operă și de fantasmagorie, noapte a Valpurgiilor sau Freischütz, un Sfinx din al cărui sân curge apă și toate etapele pe care o poetă emoționată și le poate închipui pe drumul Paradisului unde-și va revedea fiica. Și iată, o revede: " Când văzui după un mirt o fetiță jucându-se cu o minge de zăpadă și alergând după o gazelă, era să-mi vie rău
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și durabilă, chiar dacă vor afla că din această renaștere a tandreții s-au născut copii. Povestea chinurilor unei femei țintuite de nenorocirea unui soț care fusese bucuria tuturor ochilor, iar acum este spaima oamenilor este o vigoare impresionantă. Cât de emoționată este și nuvela Ein Blatt im Winde (În voia vântului). Este un studiu al consecințelor neplăcute ale divorțului. Mama lui Isi, micuța și frumoasa Schneewitcheni, "fulguleț de zăpadă", a greșit și a fost repudiată. Tatăl s-a recăsătorit. Isi și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fi făcut-o să cadă dacă prințul Carol n-ar fi fost acolo s-o prindă: peste opt ani avea să o ia de soție. În 1972, la Bucuești a avut loc un bal mascat, iar ea era mândră și emoționată să se ocupe de asta cu interes, ca ți cum ar fi răspuns unui reproș mut al elegantei societăți românești. "Îmi face plăcere, îi scria mamei sale, să pot arăta că nu-s întotdeauna o puritană și că știu să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
niște oameni normali, și nu doar ca biete instrumente de îmbogățire a unor șmecheri. Cu o asemenea perspectivă, în curând republica despre care vorbeam va acorda azil politic tot mai multor infractori ai societății noastre. Iar noi ne vom uita emoționați nu cum luptă pe teren două echipe de fotbal, ci cum luptă între ei niște „magnați“ pe un teren financiar lipsit de orice control legal. ROMÂNII E DEȘTEPȚI Radu Pavel GHEO Într-o zi l-am auzit pe un amic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
familie, cu carne de rață, porc sau pui și un desert dulce. Bucuria revederii cu cei plecați în alte localități este imensă: la întâlnire, își povestesc întâmplări din viață, își oferă cadouri și asistă la focuri de artificii. Dimineața, copiii emoționați primesc bani împachetați în hârtie roșie, numai după ce urează părinților „An Nou fericit și multă sănătate”. În această perioadă (ianuarie februarie), templele sunt deschise permanent cu bețișoare parfumate aprinse, flori și ghirlande, pentru ca oamenii credincioși să aibă unde să se
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
doctor laringolog, îți închipui ce plăcere să ai acasă pe cineva care are grijă de tine non-stop. În pauze se ținea numai de glume. — Elektra la RAI Roma ați cântat cu ea, Ingrid Bjoner și Wolfgang Sawallisch la pupitru. — Eram emoționată toată, eram tânără, tânără, în 1971. Ajung la repetiții și mă ia o porcărie în gât, cred că din avion. Vocea, fâs! Eram pregătită până în dinți, mai ales că nu era limba mea, iar rolul era imposibil. Atât de drăguț
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
În fine am ajuns și pe platoul Semenicului, am trecut pe lângă morile de vânt construite de mai mulți ani acolo, dar care nu prea funcționează și am oprit aproape de vârful Gozna. Îmi aduc aminte că întotdeauna când ajung aici, urc emoționat poteca spre vârf, știind că voi avea parte de un peisaj deosebit, având în fața ochilor o bună parte din regiune, până hăt departe spre Reșița. Pe vârf erau foarte mulți turiști, fiecare grup făcea poze, bineînțeles că și noi am
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
azi primii pași“, când o personalitate recunoaște cu vocea tremurândă, într-un interviu televizat, că are probleme în căsnicie sau când Julia Roberts mulțumește, pe scena Oscarurilor, familiei, prietenilor, soțului, garderobierei și lumii întregi, suntem (măcar unii dintre noi) mișcați, emoționați, atinși. Creierul nostru răspunde în mod involuntar și automat la semnalele transmise de alți oameni. Adam Smith remarca încă acum trei secole că ne crispăm atunci când cineva se lovește la deget. În mod similar, observă Cacioppo și Patrick, ne ferim
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
spre etaj (desigur, nu știa precis de unde căzuse) o privire din care se deducea că a înțeles, o grea povară mi s-a luat de pe inimă și am făcut discret o cruce, mulțumindu-i lui Dumnezeu. Dl. Hingst mă îmbrățișă, emoționat, și-mi ură noroc. Bănuiam că așteptarea mea va fi lungă, dar aveam încredere că acest coșmar va lua, până la urmă, sfârșit. Și zilele treceau, de necrezut, eram deja la începutul lunii octombrie 1945. Niciun semn, nicio veste. Căutam să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
păreau duse în nori. Poate ne-am mai fi întâlnit, dacă în toamnă cursurile Facultății de Științe nu s-ar fi deschis la Timișoara, în refugiu. Afară, în curtea Liceului „Gh. Barițiu“, unde se ținea bacalaureatul, mă aștepta deci, vizibil emoționat, mai ales după ce i-am relatat cele întâmplate, Grigore Popa: nu eram oare un răsfățat al sorții? Însă vara aceea trebuia să-mi aducă extraordinare, fericite surprize. Ultimul meu eseu din Țară nouă a stârnit ecou - a fost comentat favorabil
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]