5,930 matches
-
inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice inductive pot duce cu ușurință la formularea de ipoteze cauzale. Dacă avem de explicat un fenomen X, este necesar să căutăm printre antecedentele sale un fenomen Y care îl produce în modconstant și, în consecință, ar putea să îi fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de explicat un fenomen X, este necesar să căutăm printre antecedentele sale un fenomen Y care îl produce în modconstant și, în consecință, ar putea să îi fie cauză. Formularea de ipoteze cauzale se realizează deci prin selectarea din fenomenele empirice care însoțesc fenomenul de explicat. O asemenea idee se fundează însă pe o presupoziție eronată: termenii relației cauzale, cauza și efectul, sunt dați în experiență înainte și independent de formularea ipotezelor cauzale. Problema este doar de a-i selecta dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
independent de formularea ipotezelor cauzale. Problema este doar de a-i selecta dintre celelalte date ale experienței. În experiența noastră „naturală” sunt date fenomenele cauză și efect, amestecate cu alte fenomene. Constanța coprezenței celor două entități în experiență este baza empirică a formulării ipotezelor cauzale. Multe cercetări sociologice empirice sunt orientate tocmai de o asemenea speranță. Ele realizează o mulțime de măsurători, fără să fi formulat de multe ori ipoteze prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a-i selecta dintre celelalte date ale experienței. În experiența noastră „naturală” sunt date fenomenele cauză și efect, amestecate cu alte fenomene. Constanța coprezenței celor două entități în experiență este baza empirică a formulării ipotezelor cauzale. Multe cercetări sociologice empirice sunt orientate tocmai de o asemenea speranță. Ele realizează o mulțime de măsurători, fără să fi formulat de multe ori ipoteze prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă neîntemeiată. Faptele, identificabile în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
baza empirică a formulării ipotezelor cauzale. Multe cercetări sociologice empirice sunt orientate tocmai de o asemenea speranță. Ele realizează o mulțime de măsurători, fără să fi formulat de multe ori ipoteze prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă neîntemeiată. Faptele, identificabile în mod natural, nu coincid cu cauzele și efectele căutate. Faptele sunt informații despre fenomene complexe, multidimensionale, în timp ce termenii care figurează în enunțările cauzale în calitate de cauză și efect sunt proprietăți abstracte ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în calitate de cauză și efect sunt proprietăți abstracte ale fenomenelor sau tipuri de fenomene care nu există neapărat ca atare în experiență. De regulă, ele sunt formulate mai întâi teoretic, ca entități abstracte, și apoi operaționalizate printr-un sistem de indicatori empirici. Cazul discutat mai înainte este o ilustrare clară a acestei idei. În experiență pot exista, la un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă. Între ele nu există însă, după cum
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apoi operaționalizate printr-un sistem de indicatori empirici. Cazul discutat mai înainte este o ilustrare clară a acestei idei. În experiență pot exista, la un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă. Între ele nu există însă, după cum am văzut, o relație cauzală simplă, formulabilă ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-un grad scăzut de organizare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a modului diferențiat în care aceștia contribuie la producerea respectivului efect. În acest sens, încetățenirea termenului de factor determinant exprimă o opțiune comodă, neangajantă. În al doilea rând, această insensibilitate este susținută și de cele mai multe dintre tehnicile actuale de analiză empirică, centrate în mod special pe detectarea simplei covariații. Distingerea diferitelor tipuri de factori determinanți este mai puțin operațională. Pe măsură însă ce se va dezvolta explicația teoretică a procesului de producere cauzală a diferitelor fenomene sociale, listele factorilor determinanți vor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că în explicarea unor fenomene sociale este nevoie să se invoce până la 50 de factori determinanți, dacă nu și mai mult. Contribuția diferitelor cauze la explicarea unui fenomen variază de la un context la altul. Determinarea ei ridică probleme teoretice și empirice deosebit de complexe, încă insuficient analizate. Pentru înțelegerea ei este nevoie să se descifreze mecanismele și circuitele complexe care leagă cauzele de efecte. În ultimul timp au fost dezvoltate în mod special diferite tehnici de determinare empirică a contribuției factorilor cauzali
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ridică probleme teoretice și empirice deosebit de complexe, încă insuficient analizate. Pentru înțelegerea ei este nevoie să se descifreze mecanismele și circuitele complexe care leagă cauzele de efecte. În ultimul timp au fost dezvoltate în mod special diferite tehnici de determinare empirică a contribuției factorilor cauzali. Tehnica cea mai simplă și mai frecvent utilizată este corelația. Corelația ne oferă o măsură a covariației variabilelor presupuse a fi cauză și efect. Pentru ilustrare voi utiliza aceeași analiză asupra calității vieții citată mai sus
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factor determinant în parte. Întrebarea care se pune de această dată este: cât va contribui venitul la variația calității percepute a vieții, dacă influența celorlalți factori asociați cu venitul este controlată? Tehnicile analizei multiple de regresie ne oferă o posibilitate empirică de a opera asemenea diferențieri. Ele stabilesc contribuția unei variabile cauză în explicarea variabilei efect în condițiile în care contribuția celorlalte variabile cauză considerate în analiză este controlată. Prin acest tip de analiză se „purifică” influența fiecărui factor determinant de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de relații de determinare. În consecință, ea poate varia semnificativ de la un context social la altul. Relația variabilă contextuală/variabilă efect nu poate constitui cel mai adesea obiectul unor formulări generale, a unor legi universale. De multe ori, doar măsurarea empirică este capabilă să ofere o estimare precisă a sensului și gradului în care o variabilă contextuală determină o variabilă efect. Se pot face, desigur, ipoteze teoretice asupra sensului acestei contribuții, dar ele trebuie verificate. Relația dintre nivelul școlar și satisfacția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel mai mare în explicarea poziției sociale. Teoriile actuale acordă acestor factori o importanță minoră, factorii structurali reprezentând cauzele puternice ale acesteia. Analiza textuală poate să formuleze liste de factori determinanți suficient de complete care apoi să fie supuse testării empirice. În privința poziției sociale, în sociologia actuală există două metode explicative distincte: pe de o parte, modelul marxist, care acordă o importanță privilegiată poziției de clasă, proprietății asupra mijloacelor de producție, iar de altă parte, modelul Blau-Duncan (Duncan, Featherman, Duncan, 1972
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spre deosebire de multe alte științe, are un puternic caracter național. Sociologia românească nu este doar o sociologie elaborată în România, ci, totodată, și o sociologie a societății românești. Modelele explicative teoretice și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științe, are un puternic caracter național. Sociologia românească nu este doar o sociologie elaborată în România, ci, totodată, și o sociologie a societății românești. Modelele explicative teoretice și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în România, ci, totodată, și o sociologie a societății românești. Modelele explicative teoretice și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar altele deloc. Hubert Blalock (1969) sugerează termenul de teorie auxiliară pentru a desemna grupul de preocupări distincte de traducere sub formă de indicatori empirici ai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar altele deloc. Hubert Blalock (1969) sugerează termenul de teorie auxiliară pentru a desemna grupul de preocupări distincte de traducere sub formă de indicatori empirici ai conceptelor teoretice. În mod special, variabilele cauzale abstracte (endogene), din cauza gradului lor abstract general și sintetic, prezintă o slabă traducere empirică. „Oportunitățile legitime de atingere a scopurilor” nu pot fi, ca atare, măsurate empiric. Putem doar să identificăm unele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sugerează termenul de teorie auxiliară pentru a desemna grupul de preocupări distincte de traducere sub formă de indicatori empirici ai conceptelor teoretice. În mod special, variabilele cauzale abstracte (endogene), din cauza gradului lor abstract general și sintetic, prezintă o slabă traducere empirică. „Oportunitățile legitime de atingere a scopurilor” nu pot fi, ca atare, măsurate empiric. Putem doar să identificăm unele oportunități: existența unei culturi democratice, posibilități de petrecere a timpului liber, de contact cu produsele de vârf ale culturii, forme de participare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsurate empiric. Putem doar să identificăm unele oportunități: existența unei culturi democratice, posibilități de petrecere a timpului liber, de contact cu produsele de vârf ale culturii, forme de participare activă în conducerea societății. Sau pe baze mai mult teoretice decât empirice, putem estima că un grup social oarecare are mai multe oportunități decât un altul. În cele mai multe cazuri însă, operaționalizarea variabilelor structurale abstracte se face în mod direct, prin intermediul variabilelor contextuale care acționează cauzal asupra lor. Émile Durkheim (1960) ne oferă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Durkheim (1960) ne oferă un exemplar celebru de asemenea tip de operaționalizare. În analiza sa a sinuciderilor, el introduce ca variabilă cauzală abstractă anomia. În teoria durkheimiană, anomia este un concept teoretic, neasociat cu un set de proceduri de identificare empirice. Dacă nu putem măsuraanomia în mod direct și complet, putem să determinăm indirect variația acesteia. Analizând teoretic o serie de variabile, numite în lucrarea de față contextuale, Durkheim a presupus că ele sunt asociate cu o variație a anomiei: orașul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a anomiei: orașul este cu un nivel mai ridicat de anomie decât satul, comunitatea protestantă este mai anomică decât cea catolică, situația de necăsătorit sau căsătorit fără copii este mai anomică decât situația de căsătorit cu copii. În analizele cauzale empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze asupra circuitelor prin care ele afectează variabila de explicat (sinuciderile). Prin ea însăși, religia protestantă nu are nici o influență directă asupra ratei sinuciderilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abstractă importantă. Direct, este extrem de dificil să se identifice empiric nivelul de aspirații. Indirect, prin intermediul unor variabile contextuale care produc variația lui, el poate fi însă aproximat: nivelul școlar, mediul social de proveniență, statutul social-profesional. Aceste variabile nu sunt indicatori empirici ai nivelului de aspirații, ci variabile contextuale cu o acțiune complexă care, printre alte efecte, îl au și pe acela de a produce variații ale nivelului de aspirații. Multe dintre confuziile care apar în analizele sociologice provin din lipsa de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contextuale cu o acțiune complexă care, printre alte efecte, îl au și pe acela de a produce variații ale nivelului de aspirații. Multe dintre confuziile care apar în analizele sociologice provin din lipsa de distinctivitate a modelelor explicative teoretice și empirice. În acest sens este util de avut în minte avertismentul dat de Hubert Blalock (1980), unul dintre părinții procedurilor empirice de analiză a cauzalității. Modelele statistice nu sunt neapărat lanțuri cauzale, în ele nu sunt legate variabilele teoretice, cauzale, ci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de aspirații. Multe dintre confuziile care apar în analizele sociologice provin din lipsa de distinctivitate a modelelor explicative teoretice și empirice. În acest sens este util de avut în minte avertismentul dat de Hubert Blalock (1980), unul dintre părinții procedurilor empirice de analiză a cauzalității. Modelele statistice nu sunt neapărat lanțuri cauzale, în ele nu sunt legate variabilele teoretice, cauzale, ci variabilele măsurate care le implică într-o formă sau alta pe cele teoretice, dar nu sunt, cel mai adesea, o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]