4,229 matches
-
desființat în secolul al XVI-lea prin Reforma lui Luther. Din 1592, vechile cărți sibiene intră în posesia gimnaziului săsesc, fiind mutate în capela „Sf. Iacob”. Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari romani despre sași. Românii în cronica săsească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 70. Vezi F.A. Eckstein, Geschichte der Freimaurerloge im Orient von Hatle, Halle, 1844, pp. 2-3, apud Adolf Armbruster, „Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal la Sibiu”, în Revista de istorie, nr. 4, 1978, p. 652. Asupra
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Nägler, Sibiu, 1982, poziția nr. 385, p. 113. Ibidem, poziția nr. 405-406, pp. 118-119. Ibidem, poziția nr. 209, p. 65. Ibidem, poziția nr. 257, p. 78. Ibidem, poziția nr. 211, p. 66. D. Prodan, Răscoala lui Horea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, vol. I, p. 66. Victor Neumann, Convergențe spirituale, ed. cit., p. 45, 89. Vezi I. Budai-Deleanu, Scrieri inedite, ediție de I. Pervain, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, p. 181. Iosif Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se poate evidenția corect dimensiunea și orientarea nici uneia dintre operele redactate în acel timp. Vezi Johann Filstich, Testamen Historiae Valachicae (Încercare de istorie românească), studiu introductiv, ediția textului și note de Adolf Armbruster, traducere de Radu Constantinescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. În colecția de artă a Muzeului Brukenthal se păstrează cele două tablouri la care ne referim. Adolf Armbruster, „Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal”, p. 670. Cetatea Alba Iulia, refăcută de Carol al VI-lea, este o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mult mai dinamică și mai literară decât s-ar crede. Ce este narațiunea? (2) În simplitatea și reducționismul lui, dicționarul nu pare tocmai lămuritor: Relatare, expunere în formă literară a unei întâmplări, a unui eveniment, specifică genului epic (Mic dicționar enciclopedic, 1978). În definitiv, ce înseamnă „formă literară”? Ce anume este specific genului epic? Înainte de a ajunge la o definiție corectă, important este să operăm de la început câteva distincții fundamentale între povestire („expunere de fapte”) și descriere („expunere de lucruri”), între
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și exemple de lucrări ale studenților. Informații pentru părinți. Audiență largă pentru lucrările studenților. Poate fi văzută mai mult ca o metodă de publicitate decât ca o sursă de informații utile. Multe locuințe nu au o conexiune la internet. Web enciclopedic Școlile utilizează acest tip de Web pentru a suplini cărțile sau lucrările de laborator. Disponibilitatea extinsă a informațiilor. Amestecarea informațiilor de valoare cu cele futile fac, în așa fel încât profesorii să alunece înspre alte ținte (de pildă, să verifice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Teaching Strategies, ediția a III-a, Merrill/Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Torosyan, R., 1999, „Applying Learning to Life: A theoretical framework in context”, ETC - A Review of General Semantics, vol. 56, 1. Trigg, R., 1996, Înțelegerea științei sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ulrich, C., 1999, Managementul clasei. Învățarea prin cooperare, ghid pentru profesori, FSD, București. Van der Velde, J. (coord.), 2000, Educations in the curriculum, SLO, Enschede, nepublicat. Vardell, S.M., 1995, „Thematic Units: Integrating the Curriculum”, în M.R. Sorensen, B.H. Lehman
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de etimologii, dar el pune în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
Academiei (1949), rector al Universității, director al Muzeului Național de Antichități, deputat în Marea Adunare Națională ș.a. Moartea survine pe când se afla internat într-o clinică din Elveția, unde a și fost incinerat. Clasicist cu o pregătire serioasă, de structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
anglo-române și poliglote, generale și specializate, 34 de tratate, manuale, lucrări didactice și numeroase articole de gramatică engleză și contrastivă, fonetică, lexicologie, semantică, stilistică, teoria traducerilor. Este autor, singur sau în colaborare, al celor mai ample dicționare anglo-române: Dicționar englez-român enciclopedic (1974) și English Romanian Dictionary (1972), în colaborare cu cu Leon Levițchi. Ducând mai departe activitatea lexicografică a mentorului său, Leon Levițchi, publică Dicționar român-englez (1994; 40 000 de cuvinte). Impresionante sunt și volumul și sfera de cuprindere a traducerilor
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Paris, 1975. 20. Charmont, F. L’humanisme ei l’homme. Ed. Spes, Paris, 1934. 21. Chevalier, J. La vie morale et l’au dela. Flammarion, Paris, 1938. 22. Cicero, M. T. Despre supremul bine și supremul rău. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 23. Damaye, H. Psychiatrie et civilisation. F. Alean, Paris, 1934. 24. De Beauvoir, S. La veillesse. Gallimard, Paris, 1970. 25. Delay, J. și Pichot, P. Abrege de psychologie. Masson, Paris, 1969. 26. Deploige, S. Le conflit de la morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
PUF, Paris, 1948. 47. Jankélévitch, V. Traité des vertus. Ed. Bordas, Paris, 1949. 48. Jankélévitch, V. Du mensonge. Ed. Confluences, Paris, 1942. 49. Jankélévitch, V. Le pur et l’impur. Flammarion, Paris, 1955. 50. Jankélévitch, V. Ireversibilul și nostalgia. Univers Enciclopedic, București, 1998. 51. Jankélévitch, V. La mauvaise conscience. Aubier, Paris. 52. Jaspers, K. Philosophie. Springer, Berlin, 1986. 53. Jaspers, K. Psychologie der Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sursă favorită de prelucrări, transpuneri, parafraze succesive. Modelul publicistului e cel întruchipat mai înainte de 1900 de cărturarul medic Iuliu Barasch, pe urma căruia A. a fondat, la rându-i, mai multe periodice cu caracter științific și educativ sau cu aspect enciclopedic: „Progresele științei” (1904-1906), „Convorbiri științifice și filosofice” (1912), „Orizontul” (a fost prezent în colectivul publicației de la înființare, în 1921, până în februarie 1924, când părăsea definitiv redacția), „Revista ideilor” (1924-1925), „Minunile naturii” (1925). „Lunatic” și „idealist”, își investește bruma de agoniseală
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
de A., se va risipi în contact cu realitatea fanariotă. Cultul datoriei și un dinamism pragmatic îl desemnează drept omul providențial într-o perioadă de tranziție spre modernizarea instituțiilor sociale și culturale. Pregătirea polivalentă în științe, arte și literatură, orizontul enciclopedic deschis spre varii domenii - filologie, istoriografie, arhivistică, iconografie, geodezie, economie, matematică ș.a. - îi confirmă capacitatea de a îndeplini imperativele de grabnică asimilare a noilor structuri europene. În trei decenii, până la 1840, A. pune bazele învățământului național până la nivel superior, ale
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în jurul unor personaje cu încărcătură mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia străină (polonă, rusă), ce instruiesc în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția artistică pare absentă. Inventivitatea epică, redusă, reclamată de însuși
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Printre hotare”, „Revista nouă”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Romania”, „Unirea”, „Universul”, „Vieața nouă” ș.a. Este autor împreună cu Ovid Densusianu al unui Dicționar etimologic al limbii române. Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de inedit a consemnărilor odată cu apropierea de prezent. Structura cărții, scrupulul „științific”, ispita informației enciclopedice fac manifestă influența lui D. Cantemir (văzută ca un repertoriu „prețios” de date, Istoria... avea să-i sugereze lui N. Iorga o replică, târzie și valahă, la Descriptio Moldaviae), după cum umanismul stolnicului Cantacuzino rodește în discursul ce reface pertinent, concis
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
CARMEN SYLVA, publicație care a apărut la București, bilunar, între 1 iunie 1909 și august 1910, având subtitlul „Revistă românească enciclopedică. Litere, artă, științe, sport, distracții”. Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu, Scarlat C. Moscu
CARMEN SYLVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
Ion Cantuniari, inginer. A absolvit Liceul „Matei Basarab” din București (1962), după care a urmat cursurile Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția spaniolă, din cadrul Universității bucureștene (1962-1967). Corector la Editura Meridiane, redactor la Editura Academiei și la Editura Enciclopedică Română, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat, redactor la Uniunea Artiștilor Plastici, între 1977 și 1983 a devenit cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. A colaborat la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri în 1972, la „România literară”, „Steaua”, „Tomis
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
al. (1981), Kinetoterapia preși postoperatorie, Editura Sport-Turism, București. Barcan-Țicaliuc, Eugenia (1976), Exerciții și jocuri pentru preșcolari, Editura Sport-Turism, București. Bălteanu, V. (1997), Îndrumar practic de kinetoterapie, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Bârsănescu, Șt. (1969), Dicționar de pedagogie contemporană, Editura Enciclopedică Română, București. Becker, Erna (1978), La méthode von Niederhöffer, Maloine - Prodim, Paris. Berger, K. (1986), The Developing Person Through Childhood and Adolescence, Worth Publishers, New York. Bergès, J., Lézine, I. (1972), Test d’imitation de gestes, Masson, Paris. Borundel, C. (1978
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Person Through Childhood and Adolescence, Worth Publishers, New York. Bergès, J., Lézine, I. (1972), Test d’imitation de gestes, Masson, Paris. Borundel, C. (1978), Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, București. Breban, V. (1980), Dicționar al limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Brouchon-Schweitzer, M.-L. (1990), Une psychologie du corps, PUF, Paris. Buican, D. (2001), Dicționar de biologie (Larousse), Editura Univers Enciclopedic, București. Buzdugan, T. (2007), Psihologia pe înțelesul tuturor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (2002), Sisteme de instruire
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
C. (1978), Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, București. Breban, V. (1980), Dicționar al limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Brouchon-Schweitzer, M.-L. (1990), Une psychologie du corps, PUF, Paris. Buican, D. (2001), Dicționar de biologie (Larousse), Editura Univers Enciclopedic, București. Buzdugan, T. (2007), Psihologia pe înțelesul tuturor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (2002), Sisteme de instruire alternative și complementare, Editura Aramis, București. Ciofu, Carmen (1998), Interacțiunea părinți-copii, Editura Amaltea, București. Claparède, E. (1975), Psihologia copilului și pedagogia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Hope, R.A., Longmore, J.M., Hodgetts, T.S., Ramrakha, P.S. (1995), Oxford - Manual de medicină clinică, ed. a III-a, Editura Medicală, București. Hunder, G.G. (2000), Clinica Mayo: despre arterită, Editura ALL Educational, București. Ifrim, M. (1986), Antropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionel, C. (1982), Compendiu de neurologie, Editura Medicală, București. Ionescu, A. (1994), Gimnastică medicală, Editura ALL, București. Ivan, S. (1983), Presopunctura, Editura Medicală, București. Jinga, I., Istrate, E. (2001), Manual de pedagogie, Editura ALL Educational, București. Joubrel, H., Bertrand
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
handicapurilor neuromotorii, Editura Fundației Humanitas, București. Mozes, C. (1994), Tehnica îngrijirii bolnavului, vol. I-II, Editura Medicală, București. Mușu, I., Taflan, A. (1997), Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București. Neculau, A. (coord.) (1987), Comportament și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Nica, A.S. (1998), Compendiu de medicină fizică și recuperare, Editura Universității „C. Davila”, București. Nica, A.S. (2000), Compendiu de ortezare, Editura Universității „C. Davila”, București. Papalia, D.E., Sally, W.O. (1990), A Chirld’s World, McGraw-Hill, New York. Pascu, I.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
D.E., Sally, W.O. (1990), A Chirld’s World, McGraw-Hill, New York. Pascu, I. (1993), „Bolile degenerative ale sistemului nervos”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Pavelcu, V. (1970), Invitație la cunoașterea de sine, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Păun, R. (coord.) (1983), Tratat de medicină internă, vol. I, Editura Medicală, București. Păunescu, C., Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Pease, A. (2002), Limbajul trupului, Editura Polimark, București. Pendefunda, Gh., Nemțeanu, E.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
of Infants and Children, The C.V. Mosby Company St. Louis, Washington D.C. - Toronto. Wleichnann, J. (1991), „Les handicaps”, Cahiers de médecine préventive et sociale, fasc. 3, Maloine, Paris. Zapan, Gh. (1984), Cunoașterea și aprecierea obiectivă a personalității, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zapan, Gh., Popescu-Neveanu, P. (1963), „Deprinderile”, în Al. Roșca (coord.), Tratat de psihologie experimentală, Editura Academiei, București. Zazzo, R. (1973), „La genèse de la conscience de soi, la reconnaissance de soi dans le miroir”, Psychologie de la connaissance de soi, PUF
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]