3,858 matches
-
Gheorghe Săsărman, în Timpul este umbra noastră, îngr. Cornel Robu, Cluj-Napoca, 1991, 216-220; Popa, Ist. lit., II, 1016; Nicolae Bârna, O carte rară, ALA, 2002, 635; Popa, Ist. lit., II, 1016; Dicț. scriit. rom., IV, 179-182; Dicț. analitic, IV, 535-538; Manolescu, Enciclopedia, 614; Opriță, Anticipația, 272-282. M. I.
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
în limba ucraineană, 1980), precum și lucrări didactice pentru școlile cu limba de predare română din Ucraina, consacrate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Costache Negruzzi, Dimitrie Cantemir sau poveștilor populare românești. De asemenea, a tipărit în reviste, în volume colective și enciclopedii generale și literare sau ca prefețe și postfețe la traduceri numeroase articole consacrate unor scriitori români, între care Grigore Ureche, Miron Costin, Petru Movilă (de care se ocupă în mai multe rânduri, lăsând în manuscris o monografie), B. P. Hasdeu
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
impact, anterior uriașe. Va fi preponderent o „revistă de sinteză”, cu o miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997), Fotbal (4-7/1998), Loc-locuire-poluare (1-3/1999), Europele din Europa (1-3/2000), Nietzsche (1-6/2001), Filmul (10-12
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Epopeea lui Ghilgameș, introd. Al. Dima, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1966 (în colaborare cu Al. Dima); Epopeea lui Ghilgameș. Repovestire în proză, pref. Al. Dima, București, 1969; Fernand Baldensperger, Literatura. Creație, succes, durată, pref. Al. Dima, București, 1974; Enciclopedia franceză sau Dicționarul rațional al științelor, artelor și meseriilor (Texte alese), pref. Paul Cornea, București, 1976; Jacques Chabannes, Crinoline și otravă, București, 1979; André Maurois, Olympio sau Viața lui Victor Hugo, București, 1983. Repere bibliografice: Emil Manu, „Dacia Felix”, TTR
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
Din „lupta cu Baal”, RL, 2002, 14; Mircea Coloșenco, Ziaristul total, „Unu”, 2002, 4-6; Cornelia Ștefănescu, Fără eufemisme, RL, 2002, 42; Cornelia Ștefănescu, Secțiuni în dramele unei epoci, RL, 2002, 43; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 315-316; Manolescu, Enciclopedia, 644-653. I. D.
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Simion, Mercuțio, 88-91; George Bădărău, Estetică lui Pius Servien, CL, 1998, 8; Popa, Ist. lit., I, 1201-1202; Solomon Marcus, Centenar Pius Servien, RL, 2002, 33; Ion Marcos, Pius Servien, în Dicț. scriit. rom., IV, 217-221; Firan, Profiluri, ÎI, 234-235; Manolescu, Enciclopedia, 617-619. D. G.
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
Simian, „Limite”, (Paris), 1979, 28-29; Eugen Ionescu, Miră Simian, „Mele “, 1979, 44; Horia Stamatu, Poezie românească de dincolo de mari, „Revista scriitorilor români”, 1980, 17; Românii, 336-337; Ștefan Baciu, Miră, Honolulu, 1979; ed. București, 1998; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 262; Manolescu, Enciclopedia, 623-624. M.P.-C.
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Mă obosesc pe mine însumi” (interviu cu Mircea Săndulescu), „Dilema”, 1994, 61; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 231-274; Ghițulescu, Istoria, 459-460; Popa, Ist. lit., II, 858; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 259-262; Dicț. scriit. rom., IV, 172-175; Manolescu, Enciclopedia, 614. M.P.-C.
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
prin efort individual. Aceste procedee contribuie la realizarea dezideratului fundamental al educației, acela de a-l învăța pe elev cum să învețe. Principalele direcții de acțiune în acest sens sunt: a. inițierea copiilor în utilizarea unor instrumente auxiliare precum dicționare, enciclopedii, crestomații, mass-media, etc. b. îndrumarea elevilor la întocmirea unor planuri de idei și rezumate ale lucrărilor citite c. învățare de către elevi a unor metode eficinte de citire, precum citirea cu voce tare sau în gând,. citirea expresivă, citirea dialogată d.
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
resurse decât manualul tradițional, dar ceea ce este mai important, ele permit noi tipuri de activități ale elevului, mult mai stimulative și mai productive. Tehnologiile informatice și comunicaționale permit pe de o parte, accesul la mai multe date, (baze de date,enciclopedii, manuale, culegeri de exerciții ) și pe de altă parte accesul la diferite programe educaționale. Utilizatorilor li se oferă posibilitatea de a comunica, de a coopera, de a participa la proiecte comune, de a face parte dintr-un grup constituit după
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
diferite ale situațiilor de învățare -niveluri diferite de competențe, număr de elevi în clasă, ritmuri diferite de învățare, învățare independentă. Tehnologiile informatice și comunicaționale permit pe de o parte accesul la mai multe date (baze de date, bănci de date, enciclopedii, manuale, culegeri de exerciții) iar pe de altă parte, accesul la diferite programe educaționale. Elevilor li se oferă posibiltatea de a comunica, de a participa la proiecte comune, de a face parte dintr-un grup constituit după un anumit criteriu
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
-și planifice munca la domiciliu: nu în salturi, ci distribuită în funcție de importanță de-a lungul întregii săptămâni; să lucreze corect cu instrumentele personale de lucru (texte, clasoare, să-și țină corect, îngrijit caietul); să lucreze corect cu unelte informative (dicționare, enciclopedii, fișiere, cataloage, manuale, anuare, planuri, ... ); să evalueze rezultatele muncii sale în raport cu criteriile determinate în prealabil; să se informeze: anchetă, utilizarea Centrului de Documentare și Informare, să caute o informație în unelte informative; să vorbească, să asculte, să citească, să comunice
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
D. Gusti, T. devine, cu ajutorul generalului N.M. Condiescu, inspector regional al Fundațiilor Regale (1937-1945), cu atribuții în acțiunea de culturalizare a satelor. E redactor al periodicului „Vatra” și organizează în 1943 „Săptămâna Olteniei”, prilej cu care editează volumul Oltenia, o enciclopedie sui-generis a regiunii. Promovată de antecesori și contemporani iluștri, credința privitoare la cultura trebuitoare poporului într-un anume moment istoric este asumată de timpuriu de T. Redactând articolul-program al revistei „Ramuri”, el îi precizează „rostul și atitudinea” în a seconda
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
și cusăturilor populare (Despre costumele naționale românești, 1877, Idei fugitive de industria de casă și de industria mică, 1877, Portul național la poporul nostru românesc, 1889). T. a publicat numeroase materiale ce interesau Muzeul Astrei, a reflectat preocupările legate de Enciclopedia română, care începuse să apară sub auspiciile societății. Acțiunile Societății pentru Fond de Teatru Român sunt, de asemenea, popularizate. Profilul revistei este, astfel, cel de cronică a activității Astrei și de publicație având un caracter enciclopedic. Apar articole de economie
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
C. Costiescu. O rubrică de varietăți include, între altele, știri despre scriitori străini, anecdote istorice, informații culturale. Un spațiu însemnat este dedicat comentariilor privitoare la viața și ideile filosofilor greci și latini. În U. au apărut și articole traduse din enciclopedii străine, despre pictură, sculptură, despre școlile și bibliotecile europene importante, precum și informații cu caracter bibliografic. În 1848 gazeta a fost imprimată cu litere latine. R. Z.
UNIVERSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290360_a_291689]
-
România dream, „22”, 2002, 654; Nicolae Oprea, Proza onirică, „Ziua literară”, 2002, 4 noiembrie; Marian Victor Buciu, „Maramureș”, sfârșit de trilogie, VR, 2002, 10-11; Negrici, Lit. rom., 219-220; Laura Pavel, Între text și imagine-spirala lumii ficționale, APF, 2003, 5; Manolescu, Enciclopedia, 680-686; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 270-284, 312-319. N. Br.
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
de unii critici drept „scandaloasă”, în sensul că e dominată covârșitor de explorarea erotismului explicit, dezinhibat și necenzurat, urmărit ca un principiu fondator al vieții (și, prin alegorie, al artei, al literaturii). Așadar, la nivelul denotației, cartea constituie o adevărată enciclopedie erotică, un fel de „tabel al lui Mendeleev” al erotismului carnal. Oricum, viziunea și obiectivul de ansamblu al autorului par să fi fost foarte ambițioase. Regresiunea totală (a naratorului) în regnul animal, în biologicul elementar, în naturalul inanimat, ca un
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
analizat, cu aceeași pornire polemică aspră, tăioasă, dar puțin credibilă din cauza recursului la teoria conspirației, modul în care scriitorii și literatura română postbelică au fost loviți. O culegere de texte despre literatura din epoca dogmatică consolidează această perspectivă. Se adaugă Enciclopedia valorilor reprimate (I-II, 2000, în colaborare), care ilustrează printr-o serie de cazuri elocvente maniera agresivă de abordare a valorilor spirituale românești în anii postbelici, ani de ocupație și de dictatură. Amintirea mentorilor (2002) propune o privire inedită asupra
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
și Kominternul, Galați, 1994; „Adio, domnule Maiorescu!” (Evoluția criticii socialiste. 1880-1980), București, 1995; Vlad Țepeș Drăculea, București, 1995; Despre Ion Creangă, Craiova, 1996; Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996; Un război civil regizat?, București, 1997; Holocaustul culturii române, București, 1999; Enciclopedia valorilor reprimate. Război împotriva culturii române. 1944-1989 (în colaborare), I-II, București, 2000; Amintirea mentorilor, București, 2002; Balansoarele istoriei literare, București, 2003. Ediții, antologii: G. Ibrăileanu, Spre roman, postfața edit., București, 1972; Marin Preda interpretat de..., pref. edit., București, 1976
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
Prin definiție, acest gen de literatură include o finalitate educativă, dar aici „lecția” e ținută cu subtilitate. Ultima poveste e aventura unor copii în timpul celui de-al doilea război mondial, O lume întreagă depozitează în visele unui copil o veritabilă enciclopedie. În romanul Al treilea pol al pământului miraculosul e plasat în realitatea obiectivă, într-o combinație de basm și SF. Naratorul e un globe-trotter care, trăgând la un han, descoperă în jur tot felul de duhuri malefice. Sinistrele personaje se
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
câteva poezii răzlețe dedicate celor apropiați: bunicii, părinții, soția. V.-P. a mai publicat un dialog cu regizorul de operă Bob Massini (Epopeea blestemată..., 2000), o culegere de epigrame (Amvonul politic, 2001, în colaborare cu Petru Demetru Popescu), a coordonat Enciclopedia marilor personalități (I-V, 1999-2003) și Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (2000). A editat (singur sau în colaborare) scrieri de Honoré de Balzac, Émile Zola, Anita Loos ș.a. SCRIERI: Steaua lui Horn, București, 1966; Vis cosmic, București
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
părinții, soția. V.-P. a mai publicat un dialog cu regizorul de operă Bob Massini (Epopeea blestemată..., 2000), o culegere de epigrame (Amvonul politic, 2001, în colaborare cu Petru Demetru Popescu), a coordonat Enciclopedia marilor personalități (I-V, 1999-2003) și Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (2000). A editat (singur sau în colaborare) scrieri de Honoré de Balzac, Émile Zola, Anita Loos ș.a. SCRIERI: Steaua lui Horn, București, 1966; Vis cosmic, București, 1968; Eroi de epopee, București, 1977; Zări
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul politic (în colaborare cu Petru Demetru Popescu), cu grafică de Adelaida Mateescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Țugui, „Eroi de epopee
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul politic (în colaborare cu Petru Demetru Popescu), cu grafică de Adelaida Mateescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Țugui, „Eroi de epopee”, RMB, 1978, 10 384; Dan C. Mihăilescu, Grandilocvența
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]