7,679 matches
-
concluzie, în cazul prezentei sesizări, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile poate fi activat, atât timp cât legiuitorul a instituit anumite condiții de admisibilitate, restrictive și cumulative, și toate acestea sunt îndeplinite, în sensul celor enunțate anterior. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 104. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă asimilarea grupei a II-a de muncă în condiții speciale produce efecte și sub aspectul
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii. “ ... 122. Interpretarea tuturor acestor dispoziții legale permite concluzia conform căreia modificările și completările aduse Legii nr. 263/2010, în sensul celor anterior enunțate, au avut drept scop o recunoaștere legală, ca fiind desfășurate în condiții speciale de muncă, a activităților de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
de modificare și forma finală a acestei legi, maniera în care s-a intervenit legislativ succesiv, pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010, în realizarea aceluiași scop, inițial prin Legea nr. 197/2021, iar ulterior prin Legea nr. 74/2022, conform celor enunțate anterior. ... 127. Urmărind expunerea de motive care a fundamentat adoptarea Legii nr. 74/2022, cea prin care s-a realizat asimilarea, ca stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă, a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariații
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
qui remporte un prix, gagne l'enjeu". [298] De observat că și aici realul (germenul etern al vieții) se identifică cu raționalul (înțelegerea în cei cu înțelegere) la fel ca în HEGEL, care în a sa Filozofie a Dreptului va enunța renumita formulă "Ceea ce este real este rațional, ceea ce este rațional este real"; cf. L. PELLOUX, Hegel, la vita e le opere, "La Scuola" Editrice, 1943, p. 38. [299] Ad litteram "ce respectă legea și datoria". [300] "Descinzînd din Bharata". [301
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Din corespondența pașoptiștilor se desprinde violența și deriziunea identitară. După ce au crezut atît de mult în națiunea ce stătea gata să se nască și după ce au promovat atîtea schimbări utopice, ei gîndesc că e absurd să aplice principatelor programul pașoptist enunțat în februarie de revoluționarii francezi. Dar poate că în această autodenigrare e o cochetărie, o nevoie de a se ridica la nivelul prietenilor și interlocutorilor din Europa occidentală, minimalizînd atașamentul la specificul național. De fapt, teama de provincialism a condus
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Țării Românești în 1774, realizează un proiect de reformă pentru imperiu înainte să asigure conducerea valahilor). Frontiera Orient-Occident este înlăturata. Reformismul se bazează pe un credo progresist și pe convingerea necesității difuzării culturii. Documentul principelui fanariot Ion Theodot Calimach (1758-1761) enunță următoarele precepte: "Cultura este o fîntînă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorice cu aserțiunile lui Nicolae Ceaușescu pentru a sublinia voința națională de independență și unitate a poporului român... Această separare, această cvasi-nonarticulare între două perspective una globalizantă, care subliniază mizele externe ale participanților locali, alta redusă la un gest comunitar enunțat ca epopee specifică nu sînt nici forțate, nici caricaturale. Pentru a depăși această falie și pentru ca ireductibilul specificului local să întîlnească curente și linii de forță balcanice și europene, este important să ținem seama că nașterea României moderne ca națiune
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din Austria, în 1907, prin noul angajament din 1905 al Partidului Național Român în activitatea politică a Dietei și prin reafirmarea unui asimilaționism maghiar pe care îl exprimă legile Apponyi din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cere Bisericii să se alăture industrializării și colectivizării, să urmeze și să promoveze politica sa externă. Biserica acceptă să îndeplinească acest rol. Mai multe texte stabilesc normele relațiilor între aceste două puteri și reglementează funcționarea instituției religioase. Constituția din 1948 enunță ca principii generale: libertatea de conștiință pentru fiecare cetățean și dreptul Bisericii de a se administra în funcție de tradițiile sale proprii și după lege. Textul asupra cultelor este promulgat de Marea Adunare Națională, pe 4 august 1948. Statul confirmă numirile în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nouă politică de contacte cu Vestul, dar și într-o perfectă loialitate față de Moscova, care acceptă, în 1961, ca Biserica Ortodoxă Rusă să se reunească cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română, care condamnă ecumenismul în chiar termenii condamnării enunțate de patriarhul de Moscova și adresate secretarului general al Consiliului Ecumenic, pe l august 1948, și care aderă la ecumenism în 1961, se află în acord cu ortodoxia rusă. În ansamblu, relația ortodoxiei cu puterea comunistă este caracterizată de o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conform articolului 32, dreptul de a se asocia și organiza, dar scopurile urmărite trebuie să nu fie îndreptate împotriva ordinii democratice stabilite prin Constituție. În 1948, proprietatea privată asupra pămîntului, asupra stabilimentelor industriale și comerciale este recunoscută, dar articolul 11 enunță posibilitatea naționalizării în funcție de interesul general. Or, pe 11 iunie 1948, Marea Adunare Națională adoptă legea naționalizării industriei, băncilor și asigurărilor, minelor și întreprinderilor de transport. Gheorghiu-Dej afirmă: potențialul industrial al țării, din acest moment, formează un tot. Coerența sistemului se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
patria, o patrie ideală de construit pentru unii în spiritul a ceea ce propunea de Gaulle, o patrie socialistă pentru alții care sînt legați de realizările ultimului deceniu. În august 1968, Ceaușescu creează un reflex de mobilizare defensivă și confirmă principiile enunțate de partid în aprilie 1964. El se izbește de o poziție sovietică divergentă și se repliază fără a mai aduce vorba despre aderare. Ambasadorul sovietic la Washington îl asigură pe secretarul de stat Dean Rusk, pe 31 august, că "zvonurile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu regularitate. Au loc numeroase programe de reciclare. Elanul este înlocuit de minuția organizatorică. Controlul asupra opiniei nu mai evidențiază eliminarea directă sau încarcerarea opozanților considerați inamici ca în anii '50, ci menținerea ordinii și disciplinei. În 1971, Ceaușescu a enunțat dogma; în anii ce urmează, conducerea partidului se străduie să normalizeze discursurile și conduitele. Stilul care se conturează nu este unul al moderației, ci acela al unei violențe diluate, fățarnice, omniprezente, care interzice orice deviație și impune alienarea resemnată sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fascismului: frustrarea diferitelor categorii de cetățeni de drepturile lor elementare". Interpretarea oficială a fenomenului Helsinki de către România reține o formulă: aceea a corelației dintre respectul independenței fiecărui stat și edificarea securității europene. Concluziile ce decurg din acest principiu vor fi enunțate oficial de România: "Se-nțelege de la sine că imixtiunile nu pot decît să frîneze procesul de realizare a securității europene și că ele nu au nimic în comun cu ușurarea destinderii. Amestecul în afacerile interne ale altor state poate doar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Receptarea protocronismului este extrem de ambiguă: mișcarea îi satisface pe tradiționaliștii antiliberali, antiburghezi, și pe comuniștii exasperați de pretențiile occidentale de amestec în treburile interne, pe patrioții care sînt convinși de adevărata autonomie a națiunii susținute de Ceaușescu împotriva limitelor suveranității enunțate de sovietici. Protocronismul este un antidefetism și creează o imagine identitară în opoziție cu mizeriile subliniate de observatorii comitetului Helsinki ai Ligii Drepturilor Omului... În timp ce disidenții explică de ce se pleacă din România, protocroniștii înscenează o Românie luminoasă. Protocronismul este un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de căutat atât în rândurile lui V. Lucaciu cât în extensiunea curentului blăjan apărut în urma cărții lui Al. Grama care, am văzut, a cuprins și alți clerici sătmăreni (Vasile Patcașiu). 1) Este un ideal pe care V. Lucaciu l-a enunțat cu putere: "...Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa, pentru națiunea sa. Pentru aceea mi-am pus de ideal vieții mele deviza
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este deosebit de important că în raportul prezentat se fac o seamă de aprecieri cu privire la unele greșeli care s-au făcut în trecutul nu prea îndepărtat, de către organele securității statului nostru. Consider că s-a făcut foarte bine că s-au enunțat în esență aceste greșeli pentru a se putea trage toate învățămintele necesare în vederea îmbunătățirii activității acestui sector în viitor. Eu aș vrea să subliniez în legătură cu aprecierile care s-au făcut în raportul prezentat, că în activitatea pe care noi o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Dijk 1977; Lanser 1981; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977; Searle 1969, 1975, 1976. act ilocuționar. Vezi ACT ILOCUTORIU. act ilocutoriu [illocutionary act]. Un act îndeplinit în gestul de a spune ceva pentru a atinge un scop oarecare: prin aceea că enunț "Promit să fiu acolo mîine", de exemplu, execut actul ilocutoriu de a promite. Împreună cu un ACT LOCUTORIU și (poate) un ACT PERLOCUTORIU, un act ilocutoriu este implicat în executarea unui ACT DE VORBIRE. În cazul așa-numitelor acte de vorbire
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a pregătit psihic ore întregi, încă de ieri", analepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Analepsele de completare, sau REVENIRILE, umplu golurile lăsate de ELIPSE în cursul narațiunii. Analepsele de repetare, sau REMEMORĂRILE, enunță din nou evenimente trecute, deja menționate. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ORDINE, PROLEPSĂ. analiza structurală a narațiunii [structural analysis of narrative]. Analiza narațiunii în funcție de STRUCTURA ei. Explicînd o narațiune (dată), analiza structurală acordă prioritate relațiilor (sintactico-semantice) (în opoziție cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poveste", DEICTICILE "eu" și "acum" sînt semne ale enunțului. 2. Actul (și dimensiunile lui contextuale) care generează un discurs. ¶Benveniste 1971 [2000a], 1974 [2000b]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas, Courtés 1976, 1982; Hutcheon 1985; Kerbrat-Orecchioni 1980; Lejeune 1975 [2000], 1982. enunțat [enunciatee]. Un DESTINATAR. Dacă cineva îmi spune o povestire, eu sînt enunțatul ei. Dacă spune aceeași povestire altuia, acel altcineva este enunțatul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. enunțător [enunciator]. Un DESTINATOR. Dacă-i spun cuiva o poveste, sînt enunțătorul ei, și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o importanță deosebită, iar Dunărea devenise o cale de comunicație predominant austriacă. În cadrul general al intereselor ei în Orient erau înglobate și Principatele Române, asupra cărora Austria își avea de multă vreme îndreptată atenția. Din motive pe care doar le enunțăm, ea și-a manifestat în felurite chipuri tendința de a le acapara. Pentru industria austriacă, care pășise pe calea revoluționării sale, Principatele Române constituiau o sursă de materii prime indispensabile. În aceeași măsură era apreciată importanța țărilor noastre ca piață
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
idei, Principatele Române nu se constituie într-o derogare. Istoricului de profesie îi stau la îndemână o multitudine de cazuri similare. Obiectul studiului nostru ne obligă însă la expunerea situației Principatelor Române într-un singur an: 1859. Motivele le-am enunțat și ținem, în dorința limpezirii chestiunii, să repetăm: Unirea unei părți din România, transferată din imperiul ideilor în viață și practică politică, se particularizează prin suport istoric, statut juridico-politic propriu și împrejurări internaționale înțelese, abil asumate și cultivate de responsabilii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pregătește reuniunile acestuia și unui Comitet Parlamentar de Asociere, format din membri ai PE și ai Parlamentului statului asociat, care face recomandări Consiliului. Acordul social = semnat în decembrie 1991 de către 11 State Membre (Marea Britanie a semnat în 1997). Acest acord enunță, pe de o parte, obiectivele politicii sociale (promovarea muncii, ameliorarea condițiilor de muncă, o protecție socială adecvată, dialogul social, formarea resurselor umane, lupta împotriva excluziunii sociale), iar pe de altă parte prevede procedura de adoptare a măsurilor în domeniul social
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
activitatea creativă; * Încurajează spiritul competitiv; * Asigură solidaritatea de grup; 60 * Permite abordarea mai multor aspecte într-un timp limitat; * Angajează elevii în evaluare. 3.3.3. Metoda 6-3-5 Metoda se numește 6-3-5 pentru că grupele sunt compuse din șase membri, se enunță trei idei care sunt îmbunătățite de ceilalți cinci elevi. După formularea subiectului pentru care se cer soluții, clasa este împărțită în grupe de șase elevi. Se distribuie foi pe care s-a realizat un tabel cu trei coloane. Fiecare elev
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
aceste opinii?”; trebuie evitate întrebările care presupun răspunsuri de tipul „da” sau „nu”); în funcție de opțiunea scriitorului pentru un dialog pregătit sau, dimpotrivă, unul spontan, întrebările vor fi formulate, în primul caz, în scris, iar în al doilea, ele vor fi enunțate pe baza unui punctaj tematic pregătit de voi (de ex. debut, cea mai importantă scriere etc.); într-un interviu spontan este foarte important să puteți continua dialogul pornind de la răspunsul dat anterior de interlocutor; * stabilirea modului în care se va
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]