1,985 matches
-
originea "moștenirii culturale" (se battre contre les moulins à vent, l'œuf de Christophe Colomb etc.)23. Totodată, ignorând creativitatea construcțiilor respective, profesorul de la Nisa sancționează așa-zisele "false interpretări" contemporane ale locuțiunilor, care sunt amenințate "să basculeze în false etimologii", aidoma "etimologiilor populare". Pentru el, asemenea "false motivații" se împart în trei categorii: "pseudo-motivații" bazate pe "confuzii omonimice" între "sensul vechi" și "sensul modern" al cuvântului; "încrucișări de forme" (etimologii populare propriu-zise) sau "contaminări de sens" rezultate din evoluția limbii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturale" (se battre contre les moulins à vent, l'œuf de Christophe Colomb etc.)23. Totodată, ignorând creativitatea construcțiilor respective, profesorul de la Nisa sancționează așa-zisele "false interpretări" contemporane ale locuțiunilor, care sunt amenințate "să basculeze în false etimologii", aidoma "etimologiilor populare". Pentru el, asemenea "false motivații" se împart în trei categorii: "pseudo-motivații" bazate pe "confuzii omonimice" între "sensul vechi" și "sensul modern" al cuvântului; "încrucișări de forme" (etimologii populare propriu-zise) sau "contaminări de sens" rezultate din evoluția limbii 24. Or
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parțială de la această tradiție o constituie lucrările lui Th. Hristea 156, care a abordat unitățile frazeologice dintr-o perspectivă lexico- semantică. Totuși, demersul profesorului bucureștean s-a desfășurat pe un spațiu destul de limitat, care a vizat în principal tipologia și etimologia unităților frazeologice, dar a ignorat, de cele mai multe ori, dimensiunea lor creativă în plan textual-discursiv. Din aceste motive, mai interesante în raport cu obiectul volumului sunt cercetările școlii lingvistice bucureștene dedicate proverbelor. Astfel, în afara studiului de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu l-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
concludente privind investigarea din unghi integralist a textemelor au oferit și reprezentanții "Școlii din Cluj-Napoca". De altfel, încă din perioada interbelică Universitatea Daciei Superioare avea o solidă direcție de cercetare a acestor unități, inițiată din unghiul semanticii comparate 171, al etimologiei 172 și, nu în ultimul rând, al antropologiei și al filozofiei culturii 173. Cu alte cuvinte, demersul Școlii clujene s-a înscris de la bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând limbajul din punct de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau al aliterației) sau după "profilul conținutului" (în cazul cuvintelor cu "formare transparentă", precum it. pipistrello, en. bat, fr. chauvesouris, germ. Fladermaus, lat. vespertilio, dan. flagermus etc.). Majoritatea exemplelor din această ultimă categorie țin de atât de condamnatul procedeu al "etimologiei populare", care, în viziunea coșeriană, ar merita o reabilitare: "Limba funcționează prin și pentru vorbitori, nu pentru lingviști. De aceea, tot ce pentru vorbitori are o semnificație, toate relațiile care, în viziunea vorbitorilor, se pot stabili între diferite elemente ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul public românesc actual, textemul caragialian beneficiază de o largă întrebuințare, căreia i se pot găsi două explicații. Pe de o parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a te bucura de o bogăție interioară, de un flux neîntrerupt și spontan de imagini. Dar spontaneitatea nu însemnă doar invenție arbitrară. Etimologic, "imaginație" este solidar cu imago, "reprezentare, imitare" și cu imitor, "a imita, a reproduce". De data aceasta etimologia trimite atât la realități psihologice, cât și la adevărul spiritual. Imaginile imită modele exemplare (...) A avea imaginație însemnă a vedea lumea în totalitatea ei; căci puterea și menirea imaginilor constau în faptul că arată tot ce rămâne refractar conceptului"5
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la diferite dimensiuni (de la două cuvinte Ț de regulă, în titluri Ț la două versuri, până la pasaje întregi în proză); - autorul (naratorul) nu mai are o atitudine de neimplicare; dimpotrivă, el recurge la hiperbolă, ironie, exagerări; etc. DIALOGUL (!!) Atenție la etimologia cuvântului „logos” Ț știință, cuvânt; dar „dia” nu înseamnă „doi” ci „peste”, „prin”, „între”, „cu”, deci „dia” nu intră în antonimie cu „mono” de la „monolog”. - este un mod de expunere, alături denarațiune, descriere, monolog; - constă în vorbirea între două / mai
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și fapta creștină. Rațiunea nu poate pătrunde în intimitatea obiectului religios și nici nu îl poate cuprinde în totalitatea lui. Erezia nu e, în fond, decât o afirmație rațională unilaterală, așezată în locul Adevărului absolut, cu pretenții de adevăr absolut. Chiar etimologia cuvântului, airesis presupune alegere, aplecare spre ceva, deci unilateralitate. De aceea, erezia este unilaterală, chiar când natura ei mistică este indeniabilă, căci la originea ei stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nunumai În cele care durează. Astfel, pe pământ românesc ea se simte deci mai bine decât oriunde.― (Cantacuzino 1939: 30) Deosebit deinteresantă este rigoarea sa În gândire, G.M. Cantacuzino se exprimă caun mare spirit orientat spre cunoaștere, este atent la etimologie și la sensul cuvintelor, folosește corect termeni și Înțelege profund semnificațiile temelor pe care le aduce În discuție. În ceea ce privește ca r ac t er is t ice v ieț i i moder n e , În cele ce urmează, sunt amintite
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
diferite determinative - cazul numeroaselor denumiri de Slobozia, din România, la care s-au adăugat precizări,de regulă, după numele proprietarilor: Slobozia Cantemir (lângă Iași), SloboziaVentura (în fostul ținut Covurlui), Slobozia- Conachi, Slobozia Milului, de la confluența Tazlăului cu Trotușul (devenită, prin etimologie populară, Slobozia Mielului) etc. Situația opusă este aceea a pluridenominării - acordarea a două sau a mai multor nume pentru unul și același obiect geografic. În cazul unor forme de relief, pluridenominarea se datorează, printre altele, punctului de vedere diferit, originii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
de lexicologie și de semantică atât sincronică cât și diacronică. Dacă vrea să înțeleagă corect sensul multor cuvinte mai vechi, cercetătorul poeziei engleze timpurii nu se va putea lipsi de Oxford English Dictionary.* El va avea nevoie chiar și de etimologie ca să înțeleagă vocabularul latinizat al lui Milton sau cuvintele compuse foamete după tiparul germanic folosite de Hopkins. (c) Importanța studiului lingvistic nu este, desigur, limitată la înțelegerea" unor cuvinte sau expresii izolate. Literatura este legată de toate aspectele limbii. <nota
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau "moarte". *26 Trebuie să facem o distincție între metafora ca "principiu omniprezent al limbii" (Richards) și metafora specific poetică. George Campbell susține că de prima se ocupă lingvistul, iar de cea de a doua, stilistul. Lingvistul judecă cuvintele după etimologie ; stilistul caută să vadă dacă ele au "efectul metaforei asupra ascultătorului". Wundt refuză să considere drept metafore "transpozițiile" lingvistice de tipul "piciorul" mesei sau "brațul" fluviului, susținând că trăsătura metaforei adevărate este efortul chibzuit, intenționat al celui care o folosește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a dovedit un precursor al geografiei lingvistice), distincția între "amestecul primar" (în termenii lui Ascoli: influență substratului) și cel "secundar" (adstrat, superstrat), locul toponimiei și antroponimiei în sistemul lingvistic, specificul limbii poetice sau artistice și, în fine, locul și specificul etimologiei, ca ramură importantă a lingvisticii (fără a accepta extinderea prea mare pe care i-o atribuia Hașdeu) fac din Principiele de linguistica o carte mereu actuala a științei românești, scrisă într-un limbaj viu, atrăgător, ce nu și-a pierdut
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și pe cea ulterioară, a lui Heerdegen (datând din 1875), care s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vers. orig.; n.m. C.M.], semnificația cuvintelor care poate fi lămurita doar prin contextul sintactic (cf. ibidem: 4), reluate apoi prin prisma metaforicii stilistice, ținând deci mai degrabă tot de analiză sintactica decât de cercetarea sensurilor particulare ale cuvintelor sau de etimologia lor. De aici rezultă la Șăineanu și prima delimitare a obiectului semasiologiei în "cuvânt izolat" și "cuvânt în propozițiune"" (ibid., p. 230). Aici se impune o îndreptare: referirea la studiul lui M. Bréal, cel despre reprezentările/ideile latențe, nu-i
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Așadar, lui Hașdeu termenul i se părea foarte potrivit (și, probabil, chiar așa și era pentru știința pe care o avea el în vedere atunci). G. Ivănescu, la distanță de un secol de activitatea de pionerat a savantului, după ce oferă etimologia cuvântului în cauză, crede că, dimpotrivă, termenul laletică nu s-a impus tocmai deoarece "este format de la un cuvant grecesc care nu trebuia să fie luat ca bază, dat fiind sensul sau" (Ivănescu, 1984, p. X). În orice caz, dintr-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în revistă), Philippide consideră că, încă de la început, ba chiar și la 1882, acesta avea "cunoștințe neîndestulătoare" cu privire la fiziologia sunetelor. În plus, el îl atacă pe Hașdeu pentru incosecvență, în sensul că "își pune niște reguli de procedare în cercetarea etimologiilor și este cel dintâi care nu ține de dânsele" (Philippide, 1894/1984, p. 217). Chiar și elevul lui Philippide, G. Ivănescu observa atitudinea "aproape ostilă" a profesorului sau față de Hașdeu, insă îi dă dreptate întru totul, fiind și el de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a ne lumină, adesea ne rătăcește. Calea cealaltă șanț limbile moderne" (Hașdeu, 1881/1984, pp. 84-85). Pentru o metaforă similară, vezi Robins, 2003, pp. 265-266. [2] Hașdeu era foarte atent la termenii utilizați; vezi, de pildă, locul unde discuta despre etimologie (Hașdeu, 1881/1984, p. 92). [3] Chiar și cei care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Berejan, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. Hașdeu 1988, I & ÎI = B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. I și ÎI, Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1988. Hristea 1987 = Theodor Hristea, Din problemele etimologiei frazeologice românești, în "Limba română" (XXXVI), 1987, nr. 2, pp. 123-135. Iordan & Robu = Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1978. Ivănescu 1984 = G. Ivănescu, Alexandru Philippide teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
23; vezi și Coseriu, 2000a). 13 Hașdeu o spune răspicat, încă de la început: "Nemic mai social că limba, nodul cel mai puternic, daca nu chiar temelia societății" (Hașdeu, 1881/1984, p. 8). 14 Cu privire la concepția largă a lui Hașdeu despre etimologie, vezi, totuși, opiniile (de mai tarziu) ale unor lingviști precum Th. Hristea (1987, pp. 123-125) și St. Dumistrăcel (2001, p. 20) care, cel puțin pentru domeniul frazeologiei (vorbind, așadar, de o etimologie frazeologica), acceptă această viziune extinsă. 15 În "România
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
14 Cu privire la concepția largă a lui Hașdeu despre etimologie, vezi, totuși, opiniile (de mai tarziu) ale unor lingviști precum Th. Hristea (1987, pp. 123-125) și St. Dumistrăcel (2001, p. 20) care, cel puțin pentru domeniul frazeologiei (vorbind, așadar, de o etimologie frazeologica), acceptă această viziune extinsă. 15 În "România literară", nr. 2 din 9. I. 1969, p. 1 și 12 (Despre reconsiderarea trecutului cultural) și în "Limba română", anul XVIII, 1969, nr. 3, pp. 285-291. 16 Pentru o prezentare mai detaliată
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială, încă de la început, si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura). 39 După Liviu Groza, lat. phraseologia (atestat prima dată în 1558, în latină Renașterii) a avut, încă de la început, o accepție înrudită cu cea încetățenita astăzi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
folosit acasă în efectuarea temelor, de o mare importanță este Dicționarul explicativ al limbii române. Acest dicționar, odată cu explicarea cuvintelor, face referiri la pronunția lor, clasa gramaticală, definiție, folosirea lor în propoziții, sinonimele lor, expresiile specifice și chiar și la etimologia lor. De asemenea, la unele cuvinte explicațiile pun în lumină sensurile secundare, mai puțin obișnuite ale acestora. Elevul care consultă acest dicționar va fi mai stăpân pe mijloacele de exprimare, va avea o exprimare variată și nuanțată, sporindu-și în
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]