1,763 matches
-
substanță istorică de secol XVI. Între 1884-1888 i se adaugă pridvorul și turnul-clopotniță. Corpul vechii biserici, de plan dreptunghiular, cu naos și pronaos, este marcat pe fațadă de cornișa în dinți de fierăstrău și de o porțiune a brâului median. Etnografie
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
clădiri de o reală însemnătate pentru viața culturală a orașului precum Casa Teleki, Casa Bányai, Casa Köpeczi sau Casa cu Arcade. Tradiția, cultura și istoria orașului poate fi cunoscută vizitând muzeele orașului situate în zona centrală a orașului: Muzeul de Etnografie și Arta Populară, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie care alcătuiesc împreună Muzeul Județean Mureș. Multiculturalismul și-a lăsat amprenta asupra istoriei orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Douăsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (mijlocul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); (secolul al XIX-lea); (secolul al XIX-lea); (1808); (1852); (1852), astăzi muzeu de istorie și etnografie; (secolul al XIX-lea); (sfârșitul secolului al XIX-lea), astăzi bibliotecă orășenească; actualul (circa 1900); (circa 1900); (sfârșitul secolului al XIX-lea); și (1918), astăzi club sportiv. Monumentul eroilor vânători de munte din Primul Război Mondial (ridicat în 1939) este
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
inaugurat la data de 26 septembrie 1998; • Muzeul Aripi Românești situate în strada C.Olănescu, la numărul 9, mai degrabă o expoziție de machete diplome ale cercului de aeromodele de la Clubul Copiilor, dar unde sunt și avioane adevărate; • Muzeul de Etnografie aflat pe strada Primăverii, la numărul 1, o foarte atractivă și inedită radiografie a istoriei stațiunii Pucioasa de la atestare și până în zilele noastre; Parcul Independenței care datează încă din secolul al XIX-lea și se află amplasat undeva în apropierea
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
cu 15 săli și celelalte două corpuri sunt rezervate sălii de sport și atelierelor școlare. Cele 15 săli sunt împărțite în trei segmente: săli de cursuri laboratoare (de informatică, de fizică, de chimie, de biologie) plus un minim muzeu de etnografie cabinete (de limbă și literatura română, de psihologie) În 1979 Mircea Radu Iacoban scria într-o publicație referitor la Liceul Teoretic Zimnicea urmatorele: Liceul Teoretic din Zimnicea e ca să-i spunem așa, o adevărată bijuterie, o construcție ușoară, supla, care
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
sursă proprie de apă curentă etc. În anul 1979 s-a încercat amenajarea aici a unui muzeu de istorie, dar abia în 1982 s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial "Al. I. Cuza" cu o secție de istorie și una de etnografie. Parterul palatului conține exponate care reconstituie viața și activitatea domnitorului Al. I. Cuza. Muzeografii au încercat să amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la înfățișarea din vremea lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epocă, cărți de epocă, tacâmuri
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
fost în spatele glumei amoroase. La fel precum Flaubert și Rimbaud înaintea lui, Gumiliov a fost fascinat de Africa și a călătorit pe acest continent aproape în fiecare an. A vânt lei în Etiopia și a adus Muzeului de antropologie și etnografie din Sankt Peterburg o importantă colecție de artefacte africane. Seria de poezii "Cortul" (1921) adună cele mai bune creații pe teme africane. În 1910, Gumiliov a fost vrăjit de poetul simbolist și filozoful Viaceslav Ivanov și și-a însușit vederile
Nikolai Gumiliov () [Corola-website/Science/300262_a_301591]
-
au îmbogățit cu piese valoroase. O parte din acestea au fost depozitate în Biserica Mizericordienilor, dezafectată serviciului religios. Până în 1 ianaurie 2006 Muzeul Banatului Timișoara cuprindea următoarele secții: Secția de Istorie, Secția de Științele Naturii, Secția de Artă, Secția de Etnografie, precum și Laboratorul Zonal de Restaurare , constituind o instituție culturală de referință a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Secția de Artă devine instituție de sine stătătoare cu numele de "Muzeul de Artă Timișoara". Din iulie 2006 Secția de Etnografie a fost
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
Secția de Etnografie, precum și Laboratorul Zonal de Restaurare , constituind o instituție culturală de referință a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Secția de Artă devine instituție de sine stătătoare cu numele de "Muzeul de Artă Timișoara". Din iulie 2006 Secția de Etnografie a fost transferată în cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara. Muzeul de Istorie a fost constituit pe lângă Societatea de Istorie și Arheologie (datată în 1872). De-a lungul anilor a funcționat în diferite sedii, din anul 1947 aflându-se în Castelul Huniazilor
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
Subbass, Pedalkoppel (ultimele două acționează asupra pedalierului), Octav Principal, Sedecima, Quint, Flöt Minor, Viola, Tremulant. Din anul 1990, organistul bisericii este Remus Henning, responsabil și pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie. Vis-à-vis de biserica evanghelică se află Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Aici se pot vedea piese de textile, ceramică și lemn create de către populația săsească din sudul Transilvaniei. La intrarea dinspre nord-vest în localitate se situează cimitirul satului. Aici puteti admira Turul Virtual al Cetatii Cisnădioara in
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
sunt: „La Balastieră” și „La porcărie” , în fostul hotar al „Butineiului” unde s-a înființat „Intreprinderea de selecționare, creștere și îngrășare a porcilor” (I.S.C.I.P.). [[Fișier:Racovita (Sibiu) - Chindeu traditional (7).jpg|Chindeu „oacheș” din [[Racovița, Sibiu|Racovița]]|thumb|right|250px]] [[Etnografie|Etnografia]] din Racovița se încadrează în tipologia specifică [[Țara Oltului|Țării Oltului]], din regiunea [[Avrig]]ului, având puține elemente de interferență cu [[Mărginimea Sibiului]] aflată în imediata apropiere. Așezarea prezintă o dispunere „de-a lungul văii”, cu o structură „îngrămădită
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
La Balastieră” și „La porcărie” , în fostul hotar al „Butineiului” unde s-a înființat „Intreprinderea de selecționare, creștere și îngrășare a porcilor” (I.S.C.I.P.). [[Fișier:Racovita (Sibiu) - Chindeu traditional (7).jpg|Chindeu „oacheș” din [[Racovița, Sibiu|Racovița]]|thumb|right|250px]] [[Etnografie|Etnografia]] din Racovița se încadrează în tipologia specifică [[Țara Oltului|Țării Oltului]], din regiunea [[Avrig]]ului, având puține elemente de interferență cu [[Mărginimea Sibiului]] aflată în imediata apropiere. Așezarea prezintă o dispunere „de-a lungul văii”, cu o structură „îngrămădită” a
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
află la 5 km de centrul de comună, Pișcolt. Satul a fost întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este alcătuit din două clădiri, una găzduind expoziția de istorie, iar cealaltă expoziția de etnografie. Colecția etnografică a muzeului cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine. Casa în care se află muzeul etnografic, construită de săteni în deceniul patru al secolului trecut cuprinde șase încăperi. Expoziția de istorie prezintă
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
expuse copii ale fotografiilor de epocă, ce ilustrează trecutul comunei. Printre proiectele de viitor se află și înființarea unei expoziții etnografice în aer bliber, în curtea clădirii (skanzen). Responsabil pentru îngrijirea camerei memoriale este Mihály Papp, iar a subsecției de etnografie, Endre Szentmiklósi Laczkó. Poarta secuiască de la intrare, a fost cioplită și ornamentată de sculptorul remetean Dezső Czikó. În comuna Remetea sunt circa 40 de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
dansurilor populare. Cu această organizație a cutreierat satele din împrejur la mai multe întâlniri cu caracter patriotic. În anul 1936, Handrea, din însărcinarea Despărțământului Astrei, a condus echipa de călușeri a comunei Șacalul de Câmpie la un mare congres de etnografie, desfășurat la Hamburg. După Dictatul de la Viena din 1940 vitregirea învățământului românesc din Transilvania a atins și localitățile de pe Valea Mureșului, situația fiind asemănătoare în mai toate satele de pe suprafață Ardealului. Conform unor statistici, până la 30 august 1940, în nord-estul
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Biserică Româno - Catolică Periș Biserică Româno - Catolică din Periș este în prezent filia Iară de Mureș, poartă hramul Sfanțului Anton de Padova. Din punct de vedere etnografic, localitatea studiată aparține zonei valea Mureșului Superior. Cele mai vechi date referitoare la etnografia localității se pot culege de la oamenii mai în vârstă al localității care încă mai păstrează vechile tradiții ale satului. Localitatea se încadrează din punct de vedere tipologic între satele răsfirate. Gospodăriile au o organizare liniară. Cu construcții înșirate în lungul
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Golești, s-au găsit fragmente de lemn carbonizat, ceramică Gumelnița (ce datează de pește 2500 de ani), precum și fragmente de sticlă și ceramică dacica și romanica. În prezent, exemplare din aceste descoperiri se găsesc în satul Golești, la Muzeul de Etnografie și Istorie, colecția Profesor Dan Dimulescu. În sat nu există biserică, dar locuitorii merg la bisericile din satele vecine. Majoritatea populației este ortodoxă.
Poienița, Argeș () [Corola-website/Science/300639_a_301968]
-
Științifice „Stroești - Argeș”. A fost inaugurat în ziua de 29 iulie 2000 cu prilejul împlinirii a 500 de ani de existență documentară a satului Stroești - Argeș. Funcționează în clădirea fostului Palat Administrativ al localității și este organizat pe trei secții: etnografie, istorie și istoria Societății Cultural - Științifice „Stroești - Argeș”. Clubul „Tineri Stroeșteni” Clubul „Tineri Stroeșteni” al copiilor din Stroești - Argeș, a fost înființat la 17 octombrie 2006. Scopul acestui club este de a contribui la: stimularea creativității, aptitudinilor, îmbogățirea cunoștințelor, educarea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din România cea mare; autentici patrioți care, cu adevărat, și-au iubit țara". A făcut școala elementară și liceul în satul natal ([Boteni], [Muscel]) și, respectiv, la Brașov. A absolvit Universitatea din Cluj (1929-1934) și și-a luat licența în etnografie (Doctor în Etnografie) tot la [Universitatea din Cluj]. Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, jud.Muscel și absolvent al Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
mare; autentici patrioți care, cu adevărat, și-au iubit țara". A făcut școala elementară și liceul în satul natal ([Boteni], [Muscel]) și, respectiv, la Brașov. A absolvit Universitatea din Cluj (1929-1934) și și-a luat licența în etnografie (Doctor în Etnografie) tot la [Universitatea din Cluj]. Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, jud.Muscel și absolvent al Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie și sociologie în
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
etnografie (Doctor în Etnografie) tot la [Universitatea din Cluj]. Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, jud.Muscel și absolvent al Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie și sociologie în anul 1939 - ion Chelcea își va manifesta apoi din plin calităîile de cercetător,dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt"un document istoric de preț".Aici va pune bazele unor originale cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.Iată trei puncte de reper, poate cele mai importante, din viața acestui mare etnograf român. 1.Ion Chelcea, conferențial de etnografie la Universitatea din Iași Prin„decretul-lege relativ la organizarea învățământului superior” din 23 mai 1942 ia ființă la
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.Iată trei puncte de reper, poate cele mai importante, din viața acestui mare etnograf român. 1.Ion Chelcea, conferențial de etnografie la Universitatea din Iași Prin„decretul-lege relativ la organizarea învățământului superior” din 23 mai 1942 ia ființă la facultatea de științe a universității iesene, conferința de etnografie, pe lângă catedra de Geografie generală umană a acestei facultați.nu trebuie uitat faptul că
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
cele mai importante, din viața acestui mare etnograf român. 1.Ion Chelcea, conferențial de etnografie la Universitatea din Iași Prin„decretul-lege relativ la organizarea învățământului superior” din 23 mai 1942 ia ființă la facultatea de științe a universității iesene, conferința de etnografie, pe lângă catedra de Geografie generală umană a acestei facultați.nu trebuie uitat faptul că este pentru prima dată când se înființează o astfel de conferință la o facultate de științe din România. În timpul celui de-al doilea război mondial, rector
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
științe din România. În timpul celui de-al doilea război mondial, rector la Universitatea din Iași era geograful dr. M David(1886-1954), care în acord cu eruditul profesor Gh.I.Nastase, au propus încă de la începutul anului 1942 înființarea unei conferințe de etnografie aici,Iași fiind -pe atunci- singurul centru universitar al țării lipsit de predare unei asemenea discipline. În data de 12 ianuarie 1943, consiliul profesoral al facultății de Științe din Iași, ia notă de hotărârea comisiei.Stabilindu-se aceasta,rectorul Universității
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]