4,069 matches
-
mult mai în vârstă. Și totuși, același copil tresărea în mine atunci când, din distracție sau din curiozitate, cineva mă întreba: „Dar unde v-ați născut? Cu ce se ocupă părinții dumneavoastră?“. De multă vreme învățasem să răspund prin minciună, prin evadare, prin surzenie. Asta nu schimba nimic. Fiorul copilăresc aluneca precum o lamă printre piesele prost îmbinate ale unei armuri. Numai că, adolescent fiind, mi-era frică să nu se descopere adevărul, pe când acum, în frica și în rușinea asta se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rândul ei, evocă la modul pozitiv, purificarea prin albeața sa, iar la modul negativ furia și mânia («a spumega»). Plaja este în legătură cu nisipul (vezi acest cuvânt), dar și cu noțiunile de destindere și vacanță. În vis, ea indică nevoia de evadare a subiectului. Piscină Spațiul închis al piscinei nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Tabletă de poet din Țara de Sus de Eugen Simion, Timișoara, 1996; Poem bucovinean, Cernăuți, 1998; Poezia populară românească din spațiul carpato-nistrean, Iași, 1998; Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (în colaborare cu Lora Bostan), Cernăuți, 2000; O evadare în Eterna - 1, Cernăuți, 2001; Cronograme în piatră, Cernăuți, 2003. Culegeri: Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Adrian Țion, Lacrima Bucovinei, TR, 1995, 46-47; Rachieru, Poeți Bucovina, 63-71; Rusu, Membrii Academiei, 52; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
anul următor, lui B.-G., a cărui tinerețe fusese chinuită, nervii îi cedează; scriitorul trăiește încă trei ani în lumea fantasmelor. A debutat ca poet, în „Jurnalul” (1895), cu versuri simboliste (Cântec de toamnă) aflate sub zodia citadinismului și a evadării. Aglomerarea citadină îl neurastenizează pe poet, care vede, „prin ceață”, „copaci goi” luminați de felinare anemice. Câte o fată veștejită cântă la clavir, iar poetul o admiră cum stă așezată pe o bancă într-un parc. Percepe lumea impresionist, culorile
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
neavând nume. Despărțirea unui foarte tânăr cuplu nu este văzută ca un efect al geloziei, romanul punând accentul pe frământările sufletului adolescentin, pe senzațiile, capriciile, interogările, culpabilizările, exuberanțele și decepțiile specifice vârstei. În Dincolo de dragoste, substanța epică reflectă tentațiile de evadare din ambianța cuplului de care sunt încercați succesiv bărbatul și femeia, pictorul Remus și actrița Ana. Tribulațiile celor doi, cu rememorări ale pasiunilor anterioare sunt filtrate prin reflecția meditativ-eseistică asupra condiției iubirii, punctul de vedere fiind preponderent feminin. Schițele și
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
dreapta, nu mai poate să apară în presă până în 1956, când revine în „Scrisul bănățean”. Versuri din ultimii ani intră în volumul postum Cântecele mele (1980). Raliat tradiționalismului gândirist, B. a văzut în autohtonism un criteriu al valorii literare, recomandând „evadarea în autohton”, în acele straturi arhaice ce s-au întruchipat și se relevă prin miturile populare. Prizonier al dihotomiilor simpliste, reducea, însă, complexitatea sufletului colectiv la „structura” lui creștină și la un energetism căruia balada Iovan Iorgovan, adevărat „mit dacic
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Vacanță în Olimp (1981) este un roman plasat în contemporaneitate, la malul Mării Negre, în stațiunea Olimp. Personajele, oameni din felurite medii sociale, se încadrează într-o atmosferă de vacanță, asumându-și mentalitatea ludicului. Ambiguitatea din titlu sugerează dorința lor de evadare într-un vis de fericire, iar dacă zeii inconsistenți nu le împlinesc visul, marea are darul miraculos de a le deschide inimile spre afectivitate. Cu o mișcare narativă naturală și alertă, scriitoarea își urmărește alternativ eroii, intersectându-le poveștile într-
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
nu se termine / te chem de-atâtea ori noaptea cu buze arse de sete / din cortul bătut de vânturi. / Și ziua merg mai departe...” În anii ’60, când B. reîncepe să se caute pe sine, ajunge și la teme precum evadarea din timp prin trăirea intensă a clipei, asumarea întrebărilor grave ale existenței, imposibilitatea de a dobândi certitudini dincolo de senzații: „Era foarte târziu când ne-am născut. / Totul fusese înainte. / Timpul se făcuse bătrân și rău, / era un golem de lut
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
să mă eliberez de sub imperiul acesteia. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că, indiferent de formele sale sau de situațiile În care apare, chinul este forma limitativă absolută care Închide complet existența umană, fără nici o posibilitate de evadare. Este condamnarea la suferința perpetuă. Viața chinuită este o viață condamnată, lipsită de sens, iar cel care este obligat să o suporte nu se gândește decât la felul În care ar putea ieși din această situație, fără Însă a reuși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului anticipativ, reformator, care demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nălucă din flăcări și zăpezi moarte”, ochiul descoperă doar „o nălucă de floare”. Și totuși, ca și la alți poeți ardeleni, o anume forță - asprime, înverșunare, îndârjire - vine când să susțină scepticismul, când să-l înlăture. Efectului de distanțare, de evadare fantezistă i se opun consistența, incandescența materiei. B. privilegiază metaforele în care domină trimiterile spre ardere, văpaie și sânge. Dacă toamna este văzută simbolist, ca un anotimp cu „palori de prețios metal muribund”, mult mai frecvent natura apare incendiată de
BALAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
realmente înhățat de fiica popii și de mama acesteia, procesul de fericită scufundare în cotidian fiind înregistrat ca alienant de soție), de raporturile de dominație în cuplu (femeia va deveni proprietatea unui potentat local, care îi asigură existența), de imposibilitatea evadării într-o nouă dragoste, din pricina lașității partenerului și a intervenției violente a proprietarului. Recviem pentru nebuni și bestii (1999), în care temele autenticității și alienării sunt proiectate în mediul mult mai brutal deschis al concurenței instaurate după 1990 în societatea
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
clovn de circ și „tragedian”, personaj interlop, încarnează parcă „demonul rău și blând” al acestei lumi în care măștile și chipurile se confundă în jocul iluziei. Nu lipsesc elementele spectaculos-romantice: gelozia criminală, răpirile, tâlharii generoși, decorul gotic al castelului părăsit, evadările, travestiul. Dar ceea ce face posibilă unitatea romanului este percepția acută, bogată în senzații și sugestii, care pune lucrurile și personajele să vibreze împreună, creând porți secrete de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
ceea ce a avut aceasta mai caracteristic în prima ei fază, autorul era de pe atunci un uitat. C. compune o poezie epigonică; a imitat, după Macedonski și Mircea Demetriade, imagistica intens colorată - la el de o somptuozitate prețioasă -, căuta demonismul, magia, evadarea în paradisul artificial al visului (Demon negru, Diamant negru, În largul mărei). Recuzita simbolismului era folosită din plin pentru o lume „din flori, din vise și parfume, din armonii”. Primitivismul, pe care i-l aprecia Macedonski, nu este lipsit de
CANTILLI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
de a se copilări, incursiunea în lumea basmului și a făpturilor mărunte sunt trăsăturile care individualizează culegerile O fantastică pădure (1995), Poezii din lumea basmelor (1997) și Animale combinate adunate într-o carte (1998). Notele de călătorie adunate sub titlul Evadarea din vis (1997) au caracterul unor crochiuri, care consemnează lapidar imagini și impresii din spațiul european. SCRIERI: Hipodromul cailor de mare, Pitești, 1993; Victoria cotidiană, Pitești, 1994; O fantastică pădure, Călărași, 1995; Noi, sudiștii (în colaborare cu Marin Lupșanu), pref.
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
caracterul unor crochiuri, care consemnează lapidar imagini și impresii din spațiul european. SCRIERI: Hipodromul cailor de mare, Pitești, 1993; Victoria cotidiană, Pitești, 1994; O fantastică pădure, Călărași, 1995; Noi, sudiștii (în colaborare cu Marin Lupșanu), pref. Dan Cristea, Pitești, 1995; Evadarea din vis, Călărași, 1997; Poezii din lumea basmelor, Călărași, 1997; Animale combinate adunate într-o carte, Călărași, 1998; Mesaje pe robot, pref. Dan Cristea, București, 1999; Parodii optzeciste, Pitești, 2000; Noi parodii optzeciste, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Cine
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
de dezvoltare mult mai primitive. O lega de formele de viață inferioare. Se gândea la cum Își depune matca ouăle. Se gândea la cățeaua collie din vecini, care-și săpase o groapă În curtea din spate În primăvara trecută. Singura evadare era radioul. Stătea cu căștile pe urechi În pat, pe canapea, În cada de baie. Pe timpul verii Își ducea aparatul Aeriola Jr. afară și stătea sub cireș. Umplându-și mintea cu muzică, reușea să evadeze din trup. Într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
putea interpreta. ...Și acum mă tem că trebuie să pătrund În mintea părintelui Mike. Mă simt atras acolo și nu pot să opun rezistență. În straturile superioare ale minții sale e o Învălmășeală de teamă, lăcomie și gânduri disperate de evadare. Toate firești, de altfel. Dar, intrând mai adânc, descopăr În el niște lucruri pe care nu le-am știut niciodată. Nu-i nici o seninătate, de exemplu, de nici un fel. Nici o apropiere de Dumnezeu. Blândețea părintelui Mike, tăcerea lui zâmbitoare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
său la scurt timp Înainte ca acesta să moară de emfizem. El era băiatul bogat, iar ea femeiușca aceea care se descria ca având „un suflet bogat și plin de amaruri“. Ea fusese limanul lui secret, undeva Între alinare și evadare. Când Împlinise douăzeci de ani, plecase Într-o călătorie cu mașina spre Southwest. Îi trimisese vederi, dar ea nu avea cum să Îi răspundă, iar când s-a Întors, a aflat că se mutase. S-a simțit jenat de această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
evadez din ceea ce alții numesc viață. Dar nu!... Cum pot să fiu atât de uituc? Acum îmi aduc aminte ca prin vis. El e Filip, noul meu gardian. Bine hrănit, plătit și antrenat anume ca să-mi zădărnicească orice încercare de evadare... Se uită într-una la mine, dar într-un mod bizar, ca și cum privirea nu s-ar opri pe chipul meu, ci ar trece mai departe ca printr-o perdea de aburi.. Se uită oare, sau doarme cu ochii deschiși? într-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
privilegiat ale acestuia. în plus, problemele sale existențiale nu numai că nu sunt rezolvate, dar sunt dublate de cele ale pușcăriașului. Gardianul începe prin a-l disprețui și termină prin a-l invidia. Singura lui șansă rămâne să-i înlesnească evadarea doar pentru a-l vedea și pe el cum se chinuiește în lume, cum își prostituează trupul și mintea pentru o bucată de pâine și un spectacol de circ, cum își caută adăpost nocturn sub un pod, zgribulit de frig
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva ani de tăiat la sare, un ocnaș bătrân, și el vietaș, îl puse pe Zlota în legătură cu gardianul Patruțâțe, care contra unei sume uriașe de galbeni îți putea înlesni evadarea. Aur avea Zlota, chiar în trupul lui, dar pentru a obține cantitatea necesară îi trebuia timp de care iarăși nu ducea lipsă și singurătate. Refuză să muncească, motiv pentru care fu băgat într-o carceră fără lumină, în care băltea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dezinvolturii. Povestirea curge realmente ușor, fără crispare, într-o plăcere auctorială de a așterne fapte și personaje pe o canava bine articulată. Nici atunci cînd se ambiționează să descîlcească umorul tragic al politicii ori administrației de dinainte ori de după Marea Evadare în jungla democrației de la 89. E drept că uneori, din cauza profesiei și nu din motive de inabilitate stilistică apare o dioptrie involuntară la ochelarii prin care își filtrează textul. Gheorghe Bălăceanu este un povestitor. Deloc sofisticat și nărăvit la păcatele
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
textură narativă s-ar putea dilata la nesfârșit. În Ioana nici peisajul aspru-vîrtos al Cavarnei, nici perspectiva infinit schimbătoare a mării nu modifică imaginea unui spațiu închis, în care personajele s-au claustrat cu bună știință, încercînd apoi, inutil, o evadare (de care sunt tot mai mult convinși că nu este posibilă, încît definitorie pentru psihologia eroilor va fi nu voința de a evada, ci mimarea ei). Care este conflictul din Ioana? "Doi oameni care nu pot trăi unul fără celălalt
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]