3,855 matches
-
cel considerat optim , asupra vascularizației pulmonare . Cu toate acestea nu s- a stabilit profilul de siguranță al administrării dozelor mai mari la copii . Nu există experiență privind utilizarea la copiii cu vârsta sub 3 ani . Scleroza sistemică cu ulcere digitale evolutive : Nu există date referitoare la siguranță și eficacitate pentru pacienții cu vârsta sub 18 ani . Experiența referitoare la administrarea la pacienții cu greutate sub 40 kg este limitată . 4. 3 Contraindicații • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
fost efectuate două studii randomizate , în regim dublu- orb , multicentrice , controlate cu placebo , la 122 ( studiul AC- 052- 401 , RAPIDS- 1 ) și 190 ( studiul AC- 052- 331 , RAPIDS- 2 ) pacienți adulți cu scleroză sistemică și ulcere digitale ( fie ulcere digitale evolutive , fie antecedente de ulcere digitale în decursul ultimului an ) . În cadrul studiului AC- 052- 331 , pacienți trebuia să fi avut cel puțin un ulcer digital de dată recentă , iar în mod global , în cele două studii , 85 % dintre pacienți au prezentat
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
Eisenmenger . S- au demonstrat unele ameliorări și la pacienții HAP cu clasa funcțională II OMS ( vezi pct . 5. 1 ) . Tracleer este , de asemenea , indicat pentru reducerea numărului de ulcere digitale nou apărute la pacienții cu scleroză sistemică și ulcere digitale evolutive ( vezi pct . 5. 1 ) . 4. 2 Doze și mod de administrare Tratamentul trebuie început și monitorizat doar de către un medic cu experiență în tratamentul hipertensiunii arteriale pulmonare . Tratamentul cu Tracleer trebuie început cu o doză de 62, 5 mg , de
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
250 mg , de două ori pe zi . Trebuie efectuată o evaluare atentă a raportului risc/ beneficiu , luând în considerare că toxicitatea hepatică este dependentă de doza administrată ( vezi pct . 4. 4 și 5. 1 ) . 22 Scleroza sistemică cu ulcere digitale evolutive Tratamentul trebuie inițiat și monitorizat numai de către un medic cu experiență în tratarea sclerozei sistemice . Tratamentul cu Tracleer trebuie inițiat la o doză de 62, 5 mg de două ori pe zi timp de 4 săptămâni , apoi crescut la o
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
cel considerat optim , asupra vascularizației pulmonare . Cu toate acestea nu s- a stabilit profilul de siguranță al administrării dozelor mai mari la copii . Nu există experiență privind utilizarea la copiii cu vârsta sub 3 ani . Scleroza sistemică cu ulcere digitale evolutive : Nu există date referitoare la siguranță și eficacitate pentru pacienții cu vârsta sub 18 ani . Experiența referitoare la administrarea la pacienții cu greutate sub 40 kg este limitată . 4. 3 Contraindicații • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
fost efectuate două studii randomizate , în regim dublu- orb , multicentrice , controlate cu placebo , la 122 ( studiul AC- 052- 401 , RAPIDS- 1 ) și 190 ( studiul AC- 052- 331 , RAPIDS- 2 ) pacienți adulți cu scleroză sistemică și ulcere digitale ( fie ulcere digitale evolutive , fie antecedente de ulcere digitale în decursul ultimului an ) . În cadrul studiului AC- 052- 331 , pacienți trebuia să fi avut cel puțin un ulcer digital de dată recentă , iar în mod global , în cele două studii , 85 % dintre pacienți au prezentat
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
de supraveghere pentru a colecta informații referitoare la datele demografice , datele de siguranță și rezultatele obținute la pacienții cărora li s- a prescris Tracleer în scopul reducerii numărului de ulcere digitale noi la pacienții cu scleroză sistemică și ulcere digitale evolutive . Datele care vor fi colectate vor fi puse în acord cu CHMP . Detaliile programului de supraveghere trebuie să fie convenite împreună cu autoritățile naționale competente din fiecare Stat Membru . că Tracleer este teratogen la animale Utilizarea la femeile gravide este contraindicată
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
în primele 4 luni Trimestrial , după aceea Administrarea Tracleer concomitent cu ciclosporină este contraindicată Faptul că baza de date privind siguranța în utilizarea Tracleer pentru a reduce numărul de ulcere digitale noi la pacienții cu scleroză sistemică și ulcere digitale evolutive este limitată , iar medicii sunt încurajați să recruteze pacienți pentru programul de supraveghere , pentru a mări volumul cunoștințelor despre medicament . Programul de supraveghere trebuie să încurajeze medicii să raporteze reacțiile adverse . Faptul că Tracleer este teratogen la animale Faptul că
Ro_1068 () [Corola-website/Science/291827_a_293156]
-
4. 4 ) . • Insuficiență hepatică Experiența terapeutică la pacienții cu insuficiență hepatică moderată , care pot avea diateză hemoragică , este limitată ( vezi pct . 4. 4 ) . 4. 3 Contraindicații • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți . • Insuficiență hepatică severă . • Leziune hemoragică evolutivă , cum sunt ulcerul gastro- duodenal sau hemoragia intracraniană . 4. 4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Datorită riscului de sângerare și de reacții adverse hematologice , trebuie determinat numărul elementelor figurate sanguine și/ sau trebuie efectuate alte teste adecvate , ori de câte ori apar
Ro_794 () [Corola-website/Science/291553_a_292882]
-
4. 4 ) . • Insuficiență hepatică Experiența terapeutică la pacienții cu insuficiență hepatică moderată , care pot avea diateză hemoragică , este limitată ( vezi pct . 4. 4 ) . 4. 3 Contraindicații • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți . • Insuficiență hepatică severă . • Leziune hemoragică evolutivă , cum sunt ulcerul gastro- duodenal sau hemoragia intracraniană . 4. 4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare Datorită riscului de sângerare și de reacții adverse hematologice , trebuie determinat numărul elementelor figurate sanguine și/ sau trebuie efectuate alte teste adecvate , ori de câte ori apar
Ro_794 () [Corola-website/Science/291553_a_292882]
-
bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cu climat temperat sau periglaciar, unde evacuarea aluviunilor se face în mod obișnuit până la ocean. Când nivelul de bază este relativ închis, ca de pildă Depresiunea Brașovului, atunci pot apărea piemonturi și în asemenea climate; ex piemontul Timis-Sacele. Prima fază evolutivă este aceea a dezvoltării unor mari conuri acumulative. Ele ar putea fi numite și conuri piemontane, pentru a le putea deosebi de cele obișnuite care nu evoluează spre piemont. Râurile mari dau conuri extinse și plate, iar cele mici, conuri
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Parodontita sau boala parodontală reprezintă inflamația țesuturilor de susținere a dinților și este o leziune ireversibilă, care în timp duce la pierderea dinților de pe arcadele dentare. Parodontita este faza evolutivă și/sau complicația gingivitei. Înaintea termenului de parodontită se folosea termenul "parodontoză", denumire considerată greșită in prezent datorită descoperirilor recente . Termenul "parodontoză" definea în trecut boala ca fiind o leziune degenerativă.Termenul de "parodontoză" nu mai este acceptat actual în
Parodontită () [Corola-website/Science/313675_a_315004]
-
ce puteau fi observate direct. Această abordare, cunoscută sub denumirea de behaviorism, a revoluționat știința psihologiei și a rămas curentul dominant pentru următorii 50 de ani. La începutul secolului XX o serie de psihologi, nemulțumiți de lipsa caracterului practic și evolutiv al științei psihologice europene, au inițiat în America reacții critice la adresa psihologiei tradiționale. Primele critici au venit din partea filozofilor, în special James și Dewey, care susțineau că nu este adevărat ceea ce corespunde realității, căci gândirea nu reflectă realitatea, ci doar
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
a Uniunii, permițând lansarea integrării politice: instituie cetățenia europeană, generalizează principiul subsidiarității și al proporționalității, ca principii funcționale ale Uniunii Europene, rolul Parlamentului este consolidat, tot în plan instituțional Tratatul ridică Curtea de Conturi la rang de instituție. În procesul evolutiv al integrării europene, adoptarea Tratatului de la Amsterdam (1997) se înscrie ca un moment important, care aduce elemente semnificative în reforma instituțiilor comunitare în adâncirea integrării, în perspectiva extinderii comunităților prin primirea de noi state, în special din centrul și estul
Istoria Uniunii Europene () [Corola-website/Science/303023_a_304352]
-
și-au găsit aplicație la speciile de porumb din America de Sud, în cadrul mecanismelor de reglare genetică. Descoperirile sale au contribuit la înțelegerea mecanismelor geneticii și au explicat (printre altele) cum bacteria poate dezvolta rezistență la antibiotice și cum speciile fac salturi evolutive și nu pași. În 1971 i s-a decernat Național Medal of Science de către președintele Richard Nixon.
Barbara McClintock () [Corola-website/Science/333546_a_334875]
-
multiplice până la șase. Lungimea corpului (strobilul) diferă, în funcție de specie, de la câțiva milimetri până la 12 metri. Proglotele nu se formează întotdeauna în regiunea gâtului, unde zona de creștere poate lipsi; ele se pot forma și prin diviziunea secundară a proglotelor. Ciclul evolutiv are în cele mai dese cazuri au trei gazde, una definitivă și două intermediare; rareori au trei gazde intermediare și foarte rar au o singură gazdă intermediară. Prima gazdă intermediară este un crustaceu, iar a doua este un vertebrat, cel
Pseudofilide () [Corola-website/Science/333623_a_334952]
-
Benito. Identificarea copilului supradotat trimite întotdeauna la unul sau mai multe modele ce se completează reciproc fără să se excludă. Studiile realizate recent în domeniul psihologiei sociale evidențiază rolul învățării creative și influențele sociale. Influențele favorabile sau nefavorabile ale socializării evolutive asupra supradotării au fost studiate mai ales în mediul social reprezentat de familie, școală, timp liber și ariile profesionale (Gruber și Davis, 1988; Csikszentmihalyi, 1988, 1993; Alonso, 1995a-apud Yolanda Benito, 2003, pg.37). Mönks (1992) consideră că dezvoltarea psihologică a
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
modificărilor macroevolutive. La fel ca și în cazul microevoluției, transformările macroevolutive se acumulează prin aceleași procese: selecție naturală, mutații, drift genetic, migrație. Macroevoluția reprezintă acumularea de modificări, pe parcursul a numeroase episoade minore de speciație, care în final duc la transformări evolutive majore. Teoria darwinistă poate fi extinsă pentru a explica transformările morfologice majore. În majoritatea cazurilor, structurile complexe au evoluat din versiuni mai simple care îndeplineau aceeași funcție. De exemplu, ochiul uman, este un organ complex, format din numeroase părți componente
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
acționa decât atunci când o anumită structură funcțională este deja prezentă, este numai parțial adevărată. O structură deja existentă poate, printr-o schimbare de comportament să-și asume o funcție suplimentară, funcție care, în final, transformă structura originală într-o noutate evolutivă. Apariția noutăților evolutive poate avea loc pe două căi: intensificarea funcției sau adoptarea unor funcții complet noi. Intensificarea funcției. În evoluția treptată, majoritatea taxonilor descendenți se deosebesc de strămoșii lor numai cantitativ. Ei pot fi mai mari, cu locomoție mai
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
o anumită structură funcțională este deja prezentă, este numai parțial adevărată. O structură deja existentă poate, printr-o schimbare de comportament să-și asume o funcție suplimentară, funcție care, în final, transformă structura originală într-o noutate evolutivă. Apariția noutăților evolutive poate avea loc pe două căi: intensificarea funcției sau adoptarea unor funcții complet noi. Intensificarea funcției. În evoluția treptată, majoritatea taxonilor descendenți se deosebesc de strămoșii lor numai cantitativ. Ei pot fi mai mari, cu locomoție mai rapidă, mai colorați
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
sau adoptarea unor funcții complet noi. Intensificarea funcției. În evoluția treptată, majoritatea taxonilor descendenți se deosebesc de strămoșii lor numai cantitativ. Ei pot fi mai mari, cu locomoție mai rapidă, mai colorați etc. Cu toate acestea, etapa finală a schimbării evolutive treptate este adesea foarte diferită de primii ancestori, încât reprezintă un salt evolutiv important. Exemplul cel mai spectaculos de intensificare a funcției este reprezentat tocmai de ochi. Cel mai primitiv stadiu este o pată pe epidermă, sensibilă la lumină. De la
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
descendenți se deosebesc de strămoșii lor numai cantitativ. Ei pot fi mai mari, cu locomoție mai rapidă, mai colorați etc. Cu toate acestea, etapa finală a schimbării evolutive treptate este adesea foarte diferită de primii ancestori, încât reprezintă un salt evolutiv important. Exemplul cel mai spectaculos de intensificare a funcției este reprezentat tocmai de ochi. Cel mai primitiv stadiu este o pată pe epidermă, sensibilă la lumină. De la început, o asemenea pată conferă un avantaj selectiv și orice modificare a fenotipului
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
ancestorii ce aveau celule fotoreceptoare. Cele mai multe organe fotosensibile de la nevertebrate nu au perfecțiunea ochilor vertebratelor, cefalopodelor și insectelor, dar apariția și evoluția lor ulterioară a fost determinată de selecția naturală, care a favorizat orice mic avantaj. În decursul istoriei sale evolutive, ochiul și-a păstrat însă funcția de bază, respectiv văzul. Schimbarea funcției. Dobândirea de noi organe se poate face nu numai prin intensificarea funcției, ci și prin schimbarea funcției unei structuri deja existente. O astfel de schimbare impune ca structura
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]