4,165 matches
-
care se gândește pe sine ca știință, dar nu poate accepta să se gândească și ca discurs, afirmând că nu crede în discursul științific 275. Poate și din pricina acestei poziții, în întreaga sa operă nu vom găsi o modalitate conceptuală evolutivă aplicată termenului de écriture, ci doar spirale de sens, reveniri și precizări, căi noi ale înțelesului. Gradul zero al scriiturii se prezintă ca una dintre primele încercări elaborate de a teoretiza o serie de teme care, de acum înainte, vor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații. Altfel spus, transnaționalitatea este un atribut al intensității expansiunii internaționale, și nu o stare evolutivă diferită față de niște etape de devenire anterioare (cum ar fi, spre exemplu, starea de firmă națională, urmată de starea de firmă internațională
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații. Altfel spus, transnaționalitatea este un atribut al intensității expansiunii internaționale, și nu o stare evolutivă diferită față de niște etape de devenire anterioare (cum ar fi, spre exemplu, starea de firmă națională, urmată de starea de firmă internațională, apoi cea de firmă multinațională) sau viitoare (starea de firmă globală). În sensul imposibilității obținerii unor Încadrări și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și țările dezvoltate și 6% Între țările În tranziție. Totodată, au fost adoptate 67 de noi acorduri pentru evitarea dublei impuneri fiscale, eliminând astfel un real impediment În calea investițiilor străine . Expansiunea În străinătate a CTN-urilor a avut loc evolutiv parcurgînd următoarele etape: a) Înainte de 1945: au loc primele extinderi internaționale (companiile americane realizează investiții directe În afara granițelor naționale); b) Perioada anilor 1945-1959: perioada dominației economiei mondiale de către companiile americane (pătrunderea masivă a firmelor americane În Europa la sfârșitul anului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
barierelor comerciale sau modificarea prețurilor energiei; tulburări sociale; atitudine negativă față de firmele străine. Unii din acești factori sunt de natură economică, alții de natură politică. Pentru fiecare țară, evenimentele neașteptate, atît inteme cît și externe, stau la baza modificării tendințelor evolutive. De aceea, comportamentul percepției riscului de țară este similar celui al burselor, care se modifică brusc sub impactul noutăților, dar prezintă și cicluri pe termen lung. Din aceste motive, modificarea percepțiilor riscului de țară depinde, inevitabil, de conjunctura economică și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și autoritatea în fața nestăvilitei creșteri a influenței piețelor fin anc iare, a fluxurilor internațio nale de capital, care creează o rețea globală d e c onexiuni financiare. Rețe lele astfel formate se întrepătrund și interacț ion ează, definind o structură evolutivă care impune atât constrângeri, cât și pu tere, în această privință, globalizarea fiind similară unui proces de stru ctu rare, prin aceea că este un pr sau le aprovizionează cu credite și împrumutur i) și asupra indivizilor care lucrează pentru
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
eră la integrarea economiilor lumii, datorită cre șterii fără precedent a fluxurilor financiare și comerciale internațion ale . Globalizarea reflectă apariția rețelelor și a sistemelor de interacțiune și de schimb interregionale. Aceste rețele care se întrepătrund și interacționează definesc o structură evolutivă car e impune constrângeri și, în același timp, conferă putere comunităților, statelor și forțelor soci ale. Globalizarea nu numai că a deve nit unul dintre cele mai la modă cu vinte pentru politicieni, oameni de afaceri sau ec onomiști, ci
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și parteneriatul dintre Australia și Noua Zeelandă este un exemp lu de cooperare economică și de comerț, constituind, așadar, o relație d e i nterdependență. Toate aceste interdependențe reprezintă o parte a g obalismului contemporan, contribuind la acest p roc es evolutiv. Mulți cercetători au încercat să definească globalizarea din propria perspectivă. În consecință, există aproape o mi e d e definiții ale globalizării - unele simple și altele elaborate. Având în vede re interesul ridicat cu privire la evoluția și sensul acestui fenomen, nu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu sens unic, construită pentru a răspândi valo ril e și interesele americane în toată lumea. Statele Unite ale Americii au bene fic iat foarte mult de pe urma globalizării, dar nu sunt singurele care au avu t d e câștigat de pe urma acestui proces evolutiv. ății; proliferarea mesajelor universale; * apariția și proliferarea produselor mondiale, cu generarea următoarelor efecte: amortizarea mai rapidă a c ost ului tehnologiei, al cercetării - dezvoltării și al investițiilor; apariția întreprinderilor cu vocație mondială; internaționalizarea componentelor și a echipame nte lor; internaționalizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a condus la in tensificarea fluxurilor de capital inter țări, sporind, astfel, procesul de inte grare financiară, iar caracterul progresiv al a ces tui proces a condus, în final, la atingerea unei trepte mai înalte, respectiv la un amplu și evolutiv proces de globalizare financiară. 2.4. Perspectiva istorică a globalizării financ iar e Asemenea dezvoltării tehnologice sau creșterii economice pe termen lung, evoluția integrării financiare globale nu a fost „un record al mereu funcționa bilelor piețe ce înregistrează costuri to
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale politicii monetare naționale. Până în anii ̕70, majoritatea țărilor aflate în dezvoltare au optat pentru menținerea con trolului asupra cursului de schimb și limitarea ci rculației capitalurilor. Pornind de la observația corectă că globalizarea financiar ă e ste un proces evolutiv, unii autori consideră că „mișc ări le internaționale de capi taluri există de secole“<footnote id=”107”>Albert, M., Capitalism contra capitali sm, Editura Humanitas, București, 1994, p. 135</fo otn ote>. Considerăm că asemenea opinii nu sunt pe de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
loc pe piețele emergente; evidențierea cauzelor ce stau la baza apa riției și declanșării crizelor; analiza elementelor comune, dar și a dife rențelor crizelor din piețele emergente; definirea cadrului general al apariției cri zei financiare în anul 2007; analiza procesului evolutiv al declanșării crizei creditelor subprime; identificarea principalelor etape ale crizei declanșate în S.U.A. și ale evoluției fluxu rilor de capital ce au avut loc în cadrul fie cărei etape; identificarea principalelor lecții pe care actuala criză financiară globală le poate oferi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
termen scurt sunt volatile și au un puternic caracter ind, astfel, cea mai mare criză a tuturor timpu ril or, din cauza pierde rilor antrenate, dar, mai ales, a numărului de țăr i ce au fost afectate. Descrierea amplă a procesului evolutiv al decla nșă rii actualei crize ne ajută să înțelegem care au fost mecanismele, dar și factorii care au determinat apariția acesteia, să înțelegem cauzele pentru care a devenit o criză globală cu efecte negative asupra tuturor țărilor. În momentul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de a convinge că un text care nu există ar fi mult mai eficient decît o practică care există și care, în plus, funcționează. Dezbaterea reamintește în egală măsură opoziția clasică între adepții sistemului suplu de "common law", nescris și evolutiv, și adepții unei constituții formale, stabile și fixe. Unele argumente avansate împotriva constituționalizării provin din obiecțiile pe care le formulau acum două secole, în numele istoriei și al sensului comun, Edmund Burke sau Jeremy Bentham în fața declarațiilor franceze ale drepturilor omului
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
a celei mai spectaculoase “explozii” spațial teritoriale din istoria ecumenei umane. Prin amploare, dimensiune spațio-temporală de desfășurare și consecințe istorico-socio culturale, “ciclul” arab din secolele VII-XIII constituie una dintre marile epopei ale umanității și un important episod în devenirea sa evolutivă. Nicio altă grandioasă aventură umană similară nu s-a mai desfășurat la parametrii odiseii arabe. Extensiunile fără prercedent în epocă ale imperiilor roman, macedonean, bizantin ori mongol, deși au angrenat energii socio-umane impresionante, nu au avut durata și durabilitatea celei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
pp. 306-307) Autorul desemna prin conceptul de tradiționaliști personalitățile și orientările din țara noastră, care aspirau spre menținerea sau continuitatea legatului transmis de înaintași. Cu acest termen se exprimau atât "latențele permanente", cât și "factorul cenzurativ absolut necesar al procesului evolutiv". Ornea prelua propunerea lui Ion Pillat (1891-1945) din anul 1927, de a distinge "tradiția vie" de "tradiția mortifiantă" ("obstinantă"), adesea identificată cu "tradiționalismul" negativ. Așa că "în planul sociologic și filosofic sau mai bine în cel socio-politic-economic și filosofic, tradiționalismul s-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1927, de a distinge "tradiția vie" de "tradiția mortifiantă" ("obstinantă"), adesea identificată cu "tradiționalismul" negativ. Așa că "în planul sociologic și filosofic sau mai bine în cel socio-politic-economic și filosofic, tradiționalismul s-a distins ca o orientare hotărât potrivnică oricăror acte evolutive, optând decis pentru menținerea structurilor existente, condamnând efortul industrial, blamând democratismul de tip parlamentar și extaziind iraționalismul". (13 b, pp. 26-27) Publicațiile cu scriitorii-suporteri și publicul cititor au fost și ele privite în raport cu tradiționaliștii cam așa: de orientare tradiționalistă fermă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
într-un sens general. Ceea ce conferă originalitate himerelor paciuriene este fluiditatea lor, sau mai precis, senzația că exprimă ceva increat, neterminat. Sculptorul intenționează să surprindă nu imperfecțiunea sau nedesăvârșirea acestor creaturi mitologice, nici monstruosul lor, ci, mai degrabă, o dinamică evolutivă, procesul prin care ele prind formă. Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este transformată în aurul spagiric al artei sau, altfel spus, prin care artistul iese din existența profană pentru a oficia, prin vocația sa artistică, într-un templu al artei. După Serafina Bruckner 468 se pot decela trei etape cu sens evolutiv în ce privește performanța artistică a Ceciliei Cuțescu-Storck: o primă etapă de glorificare a naturii, a doua intitulată "epopeea țiganilor" și o a treia filozofico-socială, fiind și etapa de maturitate a pictoriței, sau etapa de cristalizare a ideilor sale filozofice și sociale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nivelul acestor organisme se propagă la nivelul demelor și al speciilor. Dacă la nivelul de bază aceste variații de caractere au adesea o valoare adaptativă, nu același lucru se poate spune despre efectele propagării lor la alte niveluri. Multe schimbări evolutive induse prin acțiunea selecției naturale, care se propagă la alte niveluri ale organizării biologice, nu posedă aici o funcție adaptativă. Este sensul în care nu toate efectele acțiunii selecției naturale sunt efecte adaptative, cum crezuse Darwin. Revizuirile în cea de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
posedă aici o funcție adaptativă. Este sensul în care nu toate efectele acțiunii selecției naturale sunt efecte adaptative, cum crezuse Darwin. Revizuirile în cea de a doua direcție vizează evidențierea rolului unei diversități de constrângeri, ca factori care canalizează schimbările evolutive. Modificările adaptative nu pot avea loc decât în anumite direcții care sunt impuse de planul de organizare al organismelor. Direcțiile posibile ale schimbărilor evolutive sunt determinate „din interior“. Noi cerințe funcționale pot fi satisfăcute doar pe acele linii care sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de a doua direcție vizează evidențierea rolului unei diversități de constrângeri, ca factori care canalizează schimbările evolutive. Modificările adaptative nu pot avea loc decât în anumite direcții care sunt impuse de planul de organizare al organismelor. Direcțiile posibile ale schimbărilor evolutive sunt determinate „din interior“. Noi cerințe funcționale pot fi satisfăcute doar pe acele linii care sunt predeterminate de constrângeri structurale. Gould sublinia că în cadrul acelui mod de gândire funcțional și adaptaționist pe care l-a promovat Darwin nu au fost
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
predeterminate de constrângeri structurale. Gould sublinia că în cadrul acelui mod de gândire funcțional și adaptaționist pe care l-a promovat Darwin nu au fost apreciate îndeajuns „căile sinuoase“, pe care pot fi satisfăcute cerințe ale adaptării datorită constrângerilor impuse schimbărilor evolutive de către caracteristicile structurale ale organismelor. Caracteristici structurale proprii diferitelor tipuri de organisme pot atât limita, cât și facilita schimbări ale trăsăturilor organismelor care răspund presiunii exercitate de ambianță. Pe această linie, o înțelegere mai bună a relației complexe dintre factorii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
proprii diferitelor tipuri de organisme pot atât limita, cât și facilita schimbări ale trăsăturilor organismelor care răspund presiunii exercitate de ambianță. Pe această linie, o înțelegere mai bună a relației complexe dintre factorii interni și cei externi în producerea schimbărilor evolutive introduce o „componentă structurală“ în logica funcțională a explicației darwiniene. Atenția acordată planului de organizare, tipului de structură specific diferitelor grupuri de organisme, îndreaptă atenția de asemenea asupra rolului pe care îl are în evoluție „cooptarea“ unor structuri care au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în discuție cei din urmă este punctul de vedere după care selecția este singura cauză a evoluției. Pledoaria unor cercetători ca Eldrege, Gould sau Lewontin este pentru o teorie mai cuprinzătoare a evoluției, care să dea socoteală de toate schimbările evolutive, nu numai de cele care pot fi explicate prin selecție naturală. Într-un articol publicat în The New York Review of Books în noiembrie 1992, Gould a exprimat această poziție astfel: „Darwin s-a luptat cu strălucire cu problema adaptării și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]