11,414 matches
-
se pune în boluri. Drob cu icre, lapți și pește: Se toacă pește crud, se amestecă cu icre și lapți cruzi, în mărime naturală, ouă, verdeață, pâine înmuiată în apă. Se dă la cuptor. Federația Comunităților Evreiești din România: ciorbă evreiască cu crap, chifteluțe din ciuperci și crap, pește umplut a la Ierusalim, challah „pâine tradițională evreiască”, dulciuri tradiționale evreiești: humentash „desert de Purim”, huggel „budincă evreiască”. Firma „La Medeleni” din București comercializează pastramă de crap argintiu dezosat și sardeluță marinată
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
cu icre și lapți cruzi, în mărime naturală, ouă, verdeață, pâine înmuiată în apă. Se dă la cuptor. Federația Comunităților Evreiești din România: ciorbă evreiască cu crap, chifteluțe din ciuperci și crap, pește umplut a la Ierusalim, challah „pâine tradițională evreiască”, dulciuri tradiționale evreiești: humentash „desert de Purim”, huggel „budincă evreiască”. Firma „La Medeleni” din București comercializează pastramă de crap argintiu dezosat și sardeluță marinată în ulei picant. După degustarea făcută de specialiști, toate produsele culinare prezentate la expoziție, gustoase și
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
lapți cruzi, în mărime naturală, ouă, verdeață, pâine înmuiată în apă. Se dă la cuptor. Federația Comunităților Evreiești din România: ciorbă evreiască cu crap, chifteluțe din ciuperci și crap, pește umplut a la Ierusalim, challah „pâine tradițională evreiască”, dulciuri tradiționale evreiești: humentash „desert de Purim”, huggel „budincă evreiască”. Firma „La Medeleni” din București comercializează pastramă de crap argintiu dezosat și sardeluță marinată în ulei picant. După degustarea făcută de specialiști, toate produsele culinare prezentate la expoziție, gustoase și apetisante, gătite ca
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
pâine înmuiată în apă. Se dă la cuptor. Federația Comunităților Evreiești din România: ciorbă evreiască cu crap, chifteluțe din ciuperci și crap, pește umplut a la Ierusalim, challah „pâine tradițională evreiască”, dulciuri tradiționale evreiești: humentash „desert de Purim”, huggel „budincă evreiască”. Firma „La Medeleni” din București comercializează pastramă de crap argintiu dezosat și sardeluță marinată în ulei picant. După degustarea făcută de specialiști, toate produsele culinare prezentate la expoziție, gustoase și apetisante, gătite ca la mama acasă, au fost oferite gratis
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
așa cum se întâmplă cu toate capodoperele, interzis, fiind considerat prea senzual, aproape că nici nu ne mai miră, însă un înțelept, marele rabin Akiva trăitor prin secolul al II-lea după Hristos îi redă locul și rolul în cultura tradițională evreiască raportându-l la celelalte cărți din grupa Haghiografelor (a III-a grupă din Biblia ebraică Ketuvim) și chiar considerându-l mai presus decât acestea prin frumusețea lui literară și profunzimea cugetărilor. Prin urmare, în urma căutărilor, am aflat suficient de mult
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
fascinant însă și un foarte bun cunoscător al celor două limbi: ebraică (patru volume editate) și română (opt volume editate dintre care și o lucrare specială intitulată: „Sărbătorile noastre israeliene, tradiții și povestiri”). Fiind deci foarte interesat de studiul tradițiilor evreiești era și normal să ajungă la această capodoperă, „Cântarea Cântărilor”, la care a muncit mai bine de cincisprezece ani, spre bucuria noastră a celor care acum putem avea acces la o lucrare științifică lipsită de influențe religioase prea puternice sau
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
și coruri religioase pentru copii și tineret, Ed. Banatica, Reșița - Caransebeș, 1997, 145 pp (în colaborare); Școala Teologică din Caransebeș, Ed. Banatica, Reșița-Caransebeș, 1998, 32 pp. (în colaborare); Parohia Timișoara Iosefin - scurt istoric, Ed. Marineasa, Timișoara, 2002, 14 pp.; Comunitățile evreiești din Banat, sec. XVIII - XIX. Specific și integrare, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2007, 282 pp.; Ecouri perene de lumină și credință din Țara Sfântă, Ed. Învierea, Timișoara, 2009, 172 pp.; Patriarhul Miron Cristea, ierarh providențial al națiunii române. Cuvântări, Ed.
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Timișoara, nr. 24/15 decembrie 2002, p.4; Synagogues and Jewish Schools in Banat in the 18th and 19 th Centuries, în "Studia Judaica", XI - XII, Ed. Efes, Cluj - Napoca, 2004, pp. 98 - 123; Relațiile religioase și culturale între comunitățile evreiești și confesiunile creștine din Banat, în rev. "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 1 - 3/2005, pp. 98 - 120; Contribuția Mitropolitului Academician Nicolae Corneanu la dezvoltarea studiilor patristice românești și la promovarea ecumenismului, în vol. Viața academică din Banat, 1866 - 2006, Ed.
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
au zelulînsomnoratului, ce ești, cu mult fior-La ține mi- am uitat penelul.Era o noapte, ca de piatră-... XIV. DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2048 din 09 august 2016. XXXI Spitalul e evreiesc, vechi, Are pe podele steaua lui David și a lui Solomon, Astăzi am imaculat un pansament Cât m-am gandit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate, Dacă îmi vedea ochii și chipul Intrăm în salon de rușine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
închisă precum o biblie veche, uitată pe pervaz nu cerul avea posibilități de recuperare a sufletelor ci eu, meditativ, adunăm, printre gânduri, florile albe pe care le-a ruinat bărbatul care și-a văzut femeia ... Citește mai mult XXXISpitalul e evreiesc, vechi,Are pe podele steaua lui David și a lui Solomon,Astăzi am imaculat un pansamentCât m-am gandit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate,Dacă îmi vedea ochii și chipulIntram în salon de rușine.Ce pofta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Sub aripa neagră a războiului”, apărută la Maple Red Publishing House, decembrie, 2016, ni se prezintă o tema despre care s-au scris nenumărate tomuri, dar niciodată îndeajuns. E concepută ca o reconstrucție autobiografică, o confesiune despre orizontul destinului neamului evreiesc. Efortul de a reconstitui din amintiri acele vremuri ne amintește cu prisosință dictonul că din ruine recompunem imaginar vastitatea cetăților. Unii poate vor pune întrebarea: de ce trebuie să mai răscolim aceste adevăruri dureroase? N-ar fi fost mai bine dacă
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
pacea și buna înțelegere în toată țara. După ce am intrat în alianța cu Germania, țara noastră a trăit un capitol întunecat din istoria ei. Având la bază motive politice ori propagandistice, s-au născut multe suferințe cetățenilor români de etnie evreiască. Perioada aceasta a înregistrat însă și fluctuații datorită personalității lui Ion Antonescu și a conjuncturii externe și e remarcabil faptul că autorul a surprins această etapă în toată complexitatea ei, printr-o documentare riguroasă și remarcabila sa notă de obiectivitate
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
să fie deposedați de radiouri și telefoane, au fost obligați să efectueze munci forțate, denumite munci în interes obștesc. Eliminarea evreilor din societatea civilă se punea în practică prin diferite mijloace: interdicția exercitării profesiilor, exproprierea și naționalizarea proprietăților și bunurilor evreiești. Elevii și profesorii au fost eliminați din școli, fiind nevoiți să formeze un sistem de învățământ particular. Au fost evacuați din localitățile mai mici și adunați în centre mai mari, pentru familia lor, în Bacău. Cutremurător a fost “trenul morții
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
seara cu Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Joi. În cadrul acestei slujbe a fost citită Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca capitolul 22, vs. 1-39. Despre acestea patru momente sinaxarul Deniei din Sfânta și Marea Joi ne spune: "Paștile evreiesc avea să se serbeze Vineri; era deci potrivit ca adevărul să urmeze preînchipuirii, adică atunci să Se jertfească și Paștile nostru, Iisus Hristos. După cum spun dumnezeieștii Părinți, Domnul a luat-o înainte și a sărbătorit Paștile iudaic împreună cu ucenicii Săi
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
situația de a alege între uniții cu Roma și evrei pentru a coopera credibil, cât de cât cu occidentul. Proiectul de modernizare a țării, legătură cu vestul sub egida curentului cultural filo-occidental, favorizat de moldo-valahi, s-a dovedit insuficient, cel evreiesc a avut succes dar de scura durată, cel al uniților cu Roma, cel mai ambițios, n-a trecut încă Carpații. În următoarea perioadă de timp se vor limpezi apele și fiecare din experimentele de mai sus va fi reevaluat și
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
începând cu cei din Rai ; Și-A venit printr-o Fecioară, neam din David și Isai ! Osana-ntru Cei de Sus, Binecuvântat Să Fie, Cel ce e trimis de TATĂL, pentru-o Nouă-Împărăție ! Ei doreau să-L pună Rege peste neamul evreiesc... Neștiind că EL e Rege, dar e Veșnic și Ceresc ! Văzând cum ei ÎL aclamă, mai presus ca pe-Împărat, IISUS ce are preștiința, cu durere-A lăcrimat... Știind că "poporu ' ales", are schimbătoare firea Peste numai 4 zile ÎI
DE FLORII ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374546_a_375875]
-
Într-adevăr, nu peste mulți ani, aveam să întâlnesc pe adevăratul Spinoza, în anul al doilea al Facultății de Istorie - Filozofie, de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, când aveam să cunosc detalii semnificative ale cugetului filosofului olandez de origine evreiască Baruch Spinoza, continuatorul lui Descartes, pe linia raționalismului, dar nu și al dualismului cartezian (res cogitans rex extensa). Cu a sa Substanța causa sui, filosoful modern reîntrona ontologia ființei unice: Deus sive natura, înzestrată cu două atribute infinite: întinderea (spațialitatea
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
este în relație cu zi-yom și se consideră că versetul s-ar referi la ziua finală (ibidem) Atunci ar însemna că Dumnezeu nu îi arată lui Moise doar în mod fizic Pământul Promis, ci el are acces și la istoria evreiască până în zilele pe urmă când Mesia se va ridica din morți. În Cabala numele lui Moise se exprimă prin men; mem shin: mem shi hei , așa cum s-a mai precizat anterior, iar valoarea numerică atribuită este 345. Importantă este suma
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
Moise se exprimă prin men; mem shin: mem shi hei , așa cum s-a mai precizat anterior, iar valoarea numerică atribuită este 345. Importantă este suma 3 + 4 = 7, pentru că Moise s-a născut în luna Adar, luna șaptea în calendarul evreiesc vechi și a murit tot în acestă lună. Apariția și dispariția din lume a lui Moise este legată de această lună a șaptea, iar el se va întoarce ca Mesia tot în luna respectivă (Mircea Eliade, Istoria ideeilor și credințelor
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
său). Maimonide a scris importante tratate de exegeză (de menționat fiind Comentariile la Mișna și Mishneh Torah), precum și vestita lucrare, redactată în arabă și denumită Călauza rătăciților. Gândirea sa este marcată de o dihotomie: pe de o parte principiile legaliste evreiești din halakha și pe de altă parte metafizica din Călăuza Rătăciților, al cărei izvor de inspirație este Aristotel. În accepția sa Aristotel este prințul filosofilor, care poate fi pus alături de profeții biblici (ibidem). Moise ocupă un loc important în teoria
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
de jandarmi cu doi soldați îi legase butuc pe balaoacheș și pe soție și-i arestase, încărcaseră copiii într-o mașină să-i ducă la orfelinat, iar Fridei i-au spus: -Mâine pleci cu primul tren la București! O organizație evreiască internațională s-a interesat de soarta ta și te-a dat în custodie unei rude din Cluj. Se strânsese tot satul pe ei. Lumea vorbea că Ioniță povestise prin sat întâmplarea cu bijuteriile și, după declarația dată de el la
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Facultății de Filologie a Universității din București. Din aprilie 1960 până în 2007 a fost secretar literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. A fost membru al Uniunii Scritorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei „Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Adevărul”, „Realitatea evreiască” etc. În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate. În 1998
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
din București. Din aprilie 1960 până în 2007 a fost secretar literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. A fost membru al Uniunii Scritorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei „Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Adevărul”, „Realitatea evreiască” etc. În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate. În 1998 i s-a conferit Premiul
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
Uniunii Scritorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei „Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Adevărul”, „Realitatea evreiască” etc. În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate. În 1998 i s-a conferit Premiul „Constantin Tanase” (Israel, Tel Aviv), apoi Diploma de excelență - pentru contribuția adusă la afirmarea teatrului Fantasio - Constanța, 1996 sau „Omul anului
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]