2,597 matches
-
de măsură sau de cont, și anume caracterul său instabil. Din acest considerent, nominalismul monetar poate fi o ipoteză absurdă, chiar periculoasă în anumite situații, deoarece creșterea de prețuri poate să antreneze o creștere iluzorie a rezultatului, care conduce la exagerarea impozitului pe profit și la distribuirea de beneficii fictive. În plan teoretic s-au făcut numeroase eforturi în căutarea unei unități de măsură care să fie realmente stabilă și care să se poată substitui etalonului monetar. Din nefericire nu s-
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Ceea ce este surprinzător constă în aceea că persistă această situație ca și când concluziile și ipotezele au fost declarate definitiv valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai degrabă putem vorbi despre un ridicat grad de convenționalism care explică faptul că piața este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
determinanții proceselor și a capacității umane de a decide în favoarea tendinței pozitive. Se poate vorbi, din această perspectivă, despre adevărata desprindere a teoriei economice de metafizică, un fel de modernitate trăită mai târziu decât alte științe. Poate nu este o exagerare să se susțină faptul că nașterea Economiei se produce doar în a doua modernitate, când se vor fi împlinit acțiunile de reconstrucție conceptuală sugerate de a doua mare provocare de care aminteam mai sus. Teoria economică se află sub imperiul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
drept vorbind, piața în sine, ca mecanism de reglementare, nu are nicio funcție demnă de luat în seamă pentru măsurarea profitului realizat pe arealul drogurilor, traficului de arme, comerțului cu ființe vii, inclusiv cu oameni. Și nu este chiar o exagerare să spunem că partea nevăzută a aisbergului avuției în lumea de azi nu este legitimată de mecanismul raționalității care este piața concurențială. Și nici ceea ce rămâne la suprafață nu poartă în totalitate însemnul pieței concurențiale, după câte am văzut mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a performanței), piața, a fost compromisă pentru că a dat dovadă de propensiune spre moderație, când a fost forțată să lucreze (intensiv și, mai ales, extensiv) în atelierele câștigului nelimitat. Ce s-a dorit este străveziu: salvarea ideologiilor și ideologilor unor exagerări în privința forțării sistemelor să funcționeze spre limita extremă, ca și când natura ar putea să facă salturi pentru atingerea iluziilor din ideologii. Fixarea în material Un aspect particular ține de faptul că economia are tentația de a impune ca formulă de testare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
captat de reducerea la absurd în probleme de calcul formal și care se întruchipează în Economie în parcimonia lui ceteris paribus, destinată să justifice performanța prin excludere de costuri. Randamentul economic, ca expresie a puterii extinse a efectelor, este o exagerare sub forma omisiunii altor costuri, dar și a unor efecte care nu pot fi neapărat interpretate ca un calcul de cost. Sugestiile mai vechi ale filosofilor de a se instrumentaliza fericirea, demnitatea sau îndreptățirile naturale ca ființe umane și-ar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
priceperea, expertiza, interesul, emoțiile lor unui mecanism. Concluzia nu este doar absurdă, ci este o formulă de dezumanizare, de aneantizare a naturii umane. Nimeni dintre cei care acceptă noul concept de piață nu susține posibilitatea eșecului epistemic și empiric prin exagerare de tipul intervenționismului totalitar. Ceea ce ferește însă economiile care aproximează tiparul globalizării - cum este economia integrativă europeană - de excese este noua arhitectură a dependențelor umane și instituțional organizaționale pe orizontală și în baza unor principii care luminează virtuțile explicative ale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru inventarea suportului pe care să se testeze inovarea ca o componentă a localizării și a efectivizării presupuse de glocalizare. Diversitatea este amenințată de șapirografierea identității, adică se exersează algoritmii preglobalizării pentru a falsifica ciclul globalizării. În plus, este o exagerare a fixării în fragmentarismul ultraspecializării în care nu mai este nevoie de perspectivă, de coerența ansamblului și de urgența soluțiilor pentru schimbarea radicală a formei. În timp ce devine tot mai evidentă nevoia de înțelegere a perspectivei globale, translatarea în protocolul cercetării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelurile de energie crescute; mobilitatea/optimism cu lipsa simptomelor fizice; nivelul de energie cu simptomele fizice; angajamentul organizațional crescut implică o scădere a nivelului de încredere personal și inducerea unei stări de îngrijorare față de exagerarea implicării/consumului de resurse personale; presiunea recunoașterii meritelor managerului scade nivelul de energie perceput; interesant de remarcat este corelația pozitivă între responsabilitățile personale și satisfacția organizațională (cu cât presiunea din partea responsabilităților personale este mai mare, cu atât crește satisfacția față de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de mecanismele comunitare invocate, ci de capacitatea instituției de a menține costurile scăzute, de a oferi împrumuturi atractive calibrate la potențialul de economisire-investiție al clienților și de a pune presiune asupra acestora din urmă pentru a returna împrumuturile. Sunt probabil exagerări - după cum au recunoscut chiar unii dintre cei care le-au formulat -, dar apărute ca un răspuns la discursul reprezentanților instituțiilor de microfinanțare ce insistau că „cei mai săraci dintre săraci sunt clienții, că orice împrumut este de unul de succes
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
costuri pentru cercetători, costuri de oportunitate pentru capacitatea de cercetare ce ar putea fi mai bine utilizată, «rezultate» eronate [...] și durata care aproape întotdeauna o depășește pe cea planificată”. La fel de neproductivă ar fi justificarea succesului sau eșecului unui proiect prin exagerarea rolului jucat de un stoc anume de capital - social, uman, economic sau politic. Așa cum afirma și D. Sandu (2005), „atitudini de tipul «satul nu are capital social» sau «aici nu sunt oameni calificați pentru acest proiect» sunt riscante, întrucât ignoră
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lungă, de timp. Conflictul este, după cum arată V. Pavelcu, „o formă, interioară de frustrație, întrucât satisfacerea unei tendințe se face în detrimentul alteia, prin privațiunea alteia”. A proceda, însă, la identificarea fenomnelor respective pe baza acestui raport ,,ni se pare o exagerare. J. Brown și L.F. Farber nu fac, de exemplu, nici o distincție între conflict și frustrație: „Frustrația este consecința sau a activării simultane a tendințelor excitatorii competitive, sau a prezenței unei singure tendințe excitatorii plus o tendință, opusă inhibitoare”. K. Lawson
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este neglijat întregul în mod intenționat. În mod deosebit, trebuie înlăturat simplismul ipotezei S-R („Stimul-Reacție”), al punctului de vedere „behaviorist”, și a celui „biologist” în explicarea „frustrației”, care duce la simplificarea cercetării, la sărăcirea conținutului psihologic al acesteia; de exagerările asemeni, nu putem să nu condamnăm și exagerările înțelesului psihanalitic de „complex” („complex al frustrației”), adică de factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre instanțe („Sine” și „Eu”, „Eu” și „Supra-Eu”), sau dintre forțele pulsionale ostile („Libido” și „Thanatos”). Antrenând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
deosebit, trebuie înlăturat simplismul ipotezei S-R („Stimul-Reacție”), al punctului de vedere „behaviorist”, și a celui „biologist” în explicarea „frustrației”, care duce la simplificarea cercetării, la sărăcirea conținutului psihologic al acesteia; de exagerările asemeni, nu putem să nu condamnăm și exagerările înțelesului psihanalitic de „complex” („complex al frustrației”), adică de factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre instanțe („Sine” și „Eu”, „Eu” și „Supra-Eu”), sau dintre forțele pulsionale ostile („Libido” și „Thanatos”). Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cea al lui A. Adler a încurajat dezvoltarea unei „mișcări psihanalitice” în cadrul căreia, discipoli, revizioniști și reformiști au promovat, treptat, opinii noi, de pe urma cărora „psihanaliza” a ieșit „revitalizată”, cu noi valențe. Chiar dacă n-au putut sesiza cele mai grave din „exagerările” concepției lui S. Freud și ale discipolilor săi cei mai apropiați, - dintre care menționăm: concepția „pansexualistă”, caracterizată prin „schematism” biologic și „reducționism” genetico-biologic; teza rolului determinant al copilăriei, cu cunoscutele ei faze libidinale, - „revizioniștii”, mai întâi (ex. H. Hartmann, A
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numai să-și „amâne” reacțiile dar chiar să-și creeze „piedici” de moment (care reprezintă condiții pentru obținerea unor noi „libertăți”, pentru perfecționarea continuă a vieții). Numeroși alți autori, români și străini, relevă și ei o serie de „lipsuri” sau „exagerări” ale doctrinei psihanalitice. Astfel, J.C. Brown critică iraționalismul doctrinei despre „inconștient”, tezele despre determinismul inconștient „compulsiv”, înțeles ca o zonă dinamică în care fenomenele de conflict și frustrație se produc cu necesitate, determinând „soluții de compromis”. De asemeni, critică orientarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
colectiv; este metoda prin care se evidențiază cel mai bine manifestarea principiului lui Peter, potrivit căruia oamenii tind să urce pe scara ierarhică până ating nivelul lor de incompetență; activitatea Îndelungată a candidatului În cadrul organizației poate determina apariția favoritismului, prin exagerarea rolului experienței (confundată uneori cu vechimea) În defavoarea competenței profesionale, situații În care pot apărea conflicte În variate forme, generate de modul diferit de percepție a faptelor care au stat la baza promovării; lipsa materializării speranțelor de promovare ale unor angajați
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
erori de ~ sau judecată 61 scală de ~ generală 36 scală de ~ specială 36 scale de ~ 36 scopul ~ 42 Evaluator 43, 62 Evidențe operaționale 31, 34 Examen medical 54 Executant 28 Experiență 15, 21, 23, 40, 56, 61, 63 ~ educațională 58 exagerarea rolului ~ 48 Expert grup de ~ 21 F Favoritism 48, 62 Fidelitate 61 Finanțare surse externe de ~ 137 Firmă 11, 16, 20, 29, 43, 45, 57, 63, 67, 68, 70, 71, 73, 74, 86, 88, 104, 137, 142, 153 ~ americane 43
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
au recurs la măsuri de intimidare. SSI raporta la 7 mai 1947 că: „În cercurile clericale se spune că un număr de 300 de preoți din Moldova au fost arestați și aduși la București. Lipsesc precizări”. Era cu siguranță o exagerare, dar nu putem exclude reținerea de către Poliție a mai multor preoți, adepți ai mitropolitului 14. Acest val de arestări, care i-a vizat și pe clerici, era reflectat și de nota de protest a guvernului britanic, Înaintată guvernului român la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu efecte comensurabile și abateri matematice reduse. Rolul analizei economico-financiare a fost și rămâne incontestabil. Cunoașterea tehnicilor, metodelor și instrumentelor de analiză economică și financiară, Înțelegerea cât mai profundă a corelațiilor economice dintre procese și/sau fenomene constituie, fără nicio exagerare, trambulina de lansare spre construirea viitorului economic, indiferent cum va arăta acesta. Extrapolând, se poate conchide că nu există În Univers domeniu al cunoașterii, care să nu utilizeze analiza În demersurile de Înțelegere a realității și cauzalității fenomenelor. Sunt doar
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
au poziții corporale relaxate și mișcări largi. Relația dintre interlocutori poate fi competitivă, ostilă, conflictuală sau cooperantă, prietenoasă, consensuală. Conflictul apare atunci când interactanții percep scopuri incompatibile, contrare. Se manifestă prin strategii interacționale ale diferențierii și distanțării interlocutorilor, ale negării și exagerării afectelor negative, ale afirmării propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii, apelative injurioase, invective; limbaj excesiv formal sau excesiv informal; repetiții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
propriei identități prin negarea identității celuilalt. Apar frecvent acte de vorbire precum acuzație, reproș, amenințare, ironizare; negații frecvente și cuantificatori universali (niciodată, deloc, toată lumea, mereu); injurii, apelative injurioase, invective; limbaj excesiv formal sau excesiv informal; repetiții, reveniri la subiect, șabloane, exagerări. 3.5. Situația de comunicare Indivizii interacționează cu semenii lor în diverse situații de comunicare. Acestea ar putea fi reduse la patru prototipuri fundamentale: situație „ideologică”, situație „socială”, situație „de stres”, situație „interculturală”. În situația „ideologică” de comunicare, conținutul, forma
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of the world, William Darton, 1790 Construirea stereotipurilor este un proces bazat pe simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fiica risipitoare a civilizației europene? În ultimă instanță, Statele Unite n-au făcut decât să radicalizeze elemente existente deja în Europa, duse acolo de emigranți: comedia muzicală și prăjiturile stropite cu cremă, opereta vieneză și patiseria de la cafenelele Sacher și Mozart. Exagerarea rolului tehnicii venea din Anglia și Germania. Vulgaritatea claselor mijlocii se trăgea din Bouvard și Pécuchet, multiplicați la scară continentală. Și nu e lipsit de importanță faptul că revolta muncitorească de 1 Mai de la Chicago nu face decât să continue
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a pricepe și asimila imediat ce au făcut bun alții (Ralea, 1924/1977, p. 76). Pornită din complexul unei culturi mici, dar și din curiozitate și deschidere la progres, dorința de sincronizare a fost adeseori „formă fără fond” (Titu Maiorescu) sau exagerare: De multe ori Bucureștiul întrece Parisul. Dacă se poartă pantalonii largi acolo, la noi devin enorm de largi. Orice modă devine „șarjată” aici. Curentele de idei care își au rostul lor acolo, deși gratuite, la noi devin și mai febrile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]