2,256 matches
-
un sfîrșit, ajunge Ionescu și la analiza pe text. Piesa de rezistență, clintită de pe soclu, e Duhovnicească. Limbajul - numeroși sînt cei cărora, la urma urmei, Arghezi nu le-a spus mare lucru - e mai puțin spumos decât în perdaful tras exegeților. Două sînt capetele de acuzare: supralicitarea calității de inovator al limbajului a lui Arghezi, și banalizarea prin retorică. Abia, spune Eugen Ionescu, cu Florile de mucigai Arghezi scapă, verlainian, de elocvență, sucin-du-i gîtul. Îl vede, însă, tezist, și apărător al
Statui? by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7256_a_8581]
-
de poet - cel de la începuturi, și nicicând întrerupt!" Afirmația lui Ilie Constantin din Scurta istorie a poeziei române (Editura Albatros, 2005) poate fi luată ca un adevărat laitmotiv al criticii, atunci când vine vorba de poezia lui Gheorghe Grigurcu. Aproape toți exegeții de ieri și de azi căinează statutul de defavorizat al poetului Gheorghe Grigurcu, în raport cu - se presupune - mult mai cunoscutul și apreciatul critic omonim. O idee, pe cât de generalizată, pe atât de falsă. Dovada? Faptul că poetul Gheorghe Grigurcu se poate
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului și criticului literar Mircea Iorgulescu (1943-2011) suscită interesul cercetătorilor din generațiile cele mai tinere, spre a-i putea stabili, cu rigoare, itinerariul creator și, evident, fizic al celui mai exigent exeget al operei lui Panait Istrati. O relectură atentă și fără prejudecăți a operei sale de critic și istoric literar relevă o excelentă capacitate de a intui și de a detecta valorile estetice ale operei literare. Impresionează prin dăruire, pasiune, lectură
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
Florin Iaru, Daniel Bănulescu, Radu Aldulescu, Dan-Silviu Boerescu, Horia Gârbea. Optzeciștii, de care C. Regman s-a ocupat cu mult mai pe larg decît s-au ocupat aceștia de producția sa, și l-ar putea trece fără sfială pe regretatul exeget în genealogia lor, de care, în bună conștiință literară, au nevoie. Datorită răsucirii mai mult ori mai puțin persiflatoare a frazei, elementul factologic devine, sub pana lui Cornel Regman, atractiv, derizoriul scos la iveală într-un fel agreabil devine comestibil
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
prezent pomenitul Husserl, lipsesc în schimb Jaspers și Heidegger, ultimii meritînd a figura tot atît de îndreptățit ca și Virgil Mazilescu sau Radu G. Țeposu, ambii tencuiți în text cu căpețele de vers sau cu formule oarecare servind ca ingrediente". Exegetul vîrstnic nu le rămîne dator nici optzeciștilor luați în grup, care-l vor fi amuzat neîndoios și asupra cărora se pronunță astfel, cu o jovialitate acrișoară: Descoperirea lor e, ca să zicem așa, naturalismul ludic, o contradicție în termeni pentru gravii
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
apropierea se impune". Era normal, precizează Nicolae Balotă, ca o astfel de producție să-și afle aproape instantaneu "o aură scripturară, să-și aibă sectarii săi": Într-un alt secol, n-ar fi fost rînd care să nu-și găsească exegeții în sensul unui simbolism cultic. Cît de perfect s-ar fi supus unei interpretări alegorice toate acele imagini animaliere care abundă în Cînturi!". André Gide aparține aceleiași spețe de profeți fără angajament, profeți șomeri: În versurile pe care - drept închinare
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
trecutul anului 1964 este calea de intrare către prezent". Din păcate, astfel de abordări panoramate nu sunt foarte numeroase. De cele mai multe ori autorii se situează la nivelul imaginarului autorilor diverselor produse politice și culturale din perioada comunistă. Ironia este evidentă, exegetul fixându-și obiectivul exact la înălțimea gândirii activiștilor de partid. Autorul fragmentului care urmează, reprezentativ pentru stilul întregului volum, este tot Ioan Stanomir: "Schimbarea la față a României se produce, în anii de după 1980, prin intervenția oportună a buldozerelor și
Autopsia propagandei comuniste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7826_a_9151]
-
Astfel încît în acest spațiu geografic s-ar cuprinde Slovacia (dar nu și Cehia), Ungaria, România, fosta Iugoslavie, Albania, Bulgaria, Grecia și Turcia europeană. În acest fel zona Europei de Sud-Est e atotcuprinzătoare, Balcanii fiind, aici, numai o subregiune. Dar exegeții germani deși includ Ungaria în Europa de Sud-Est, o omit din Balcani, deși, uneori, e însoțită de calificative care o fixează aici. Alți geografi propun ca în Balcani să fie considerate a fi numai trei țări: Albania, Bulgaria, Iugoslavia, excluzînd
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ca într-un proces psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă un interval de timp pînă cînd cunoștințele asimilate să poată fi adunate sub lupa lămuritoare a unei înțelegeri globale. Ca instrument de lucru menit uzului viitorilor exegeți, Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica are trei trăsături principale: este introductiv, cvasi-obiectiv și exhaustiv. Profilul introductiv al dicționarului ține de intenția pe care au avut-o Florica și Marin Diaconu atunci cînd au pornit la elaborarea lui
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
termeni filosofici ai lui Constantin Noica are trei trăsături principale: este introductiv, cvasi-obiectiv și exhaustiv. Profilul introductiv al dicționarului ține de intenția pe care au avut-o Florica și Marin Diaconu atunci cînd au pornit la elaborarea lui: să ofere exegeților setul principal de concepte pe care le folosește Noica în terminologia sa. E vorba așadar de jargonul de bază pe seama căreia opera lui Noica poate fi interpretată, de cărămizile de bază ale gîndirii lui. Aceste cărămizi sînt tocmai conceptele pentru
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
pomenească măcar un titlu din opera lui. Un asemenea om ar avea acum, sintetizată în paginile unui singur volum, imaginea completă a cărților ignorate. Și deși nu este o lucrare ad usum delphini, ci un instrument de lucru destinat eventualilor exegeți, autorii știu să-și poarte cititorul treptat, pas cu pas, în labirintul gîndirii noiciene. "Autoprezentarea" și "Fișa clinică" de la începutul dicționarului (două texte în care Noica își înfățișează singur firul ideatic al operei și drumul vieții sale) - alături de sumarul cărților
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
a limbajului artistic. Bacovia a apelat la mai multe convenții pentru simplul motiv că niciuna nu îl mulțumea deplin". Posteritatea lui Creangă (1990) e o carte despre istoria receptării operei lui Creangă, cu analize corecte și comentarii echilibrate despre principalii exegeți ai humuleșteanului. Unele rezerve sunt exprimate în legătură cu studiile lui Streinu, în timp ce paginile critice ale lui Vianu sunt ignorate. Contribuția cea mai relevantă a lui Mircea Scarlat este, cum observă N. Manolescu, „observația cu privire la viitorul exegezei marelui povestitor. În fond, Mircea
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
critica istorică". întrucît oricît l-am raporta pe Eminescu la stările sociale ale timpului său, ne vom alege doar cu o sporire a cunoașterii celor din urmă, "poeziile lui nedeschizîndu-ne prin aceasta rezerva lor de frumusețe inanalizabilă". La fel de circumspect rămîne exegetul față de critica psihologică, prea laxă, a cărei cutumă a devenit folosirea unor mărci aplicabile în devălmășie unor autori ce altminteri se deosebesc mult: "sensibilitate rănită", "melancolie profundă", "pesimism amar" ș.a.m.d. S-au ivit chiar studii care, înfăptuite cu
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
și să te pocăiești pentru îndrăzneala de a fi luptat împotriva lui, drama pe care o trăiești e uriașă. Și atunci cum să nu spui că Ťistoria face pipiť pe tine, cum spunea Noica?" Însă ne mai separăm o dată de exeget cînd acesta afirmă: "Cei care îl învinuiesc pe Noica de colaboraționism pe linia naționalismului de inspirație comunistă uită că Noica își căpătase ideile naționaliste înainte ca România să devină comunistă și să se înființeze Securitatea. De aceea, nu securiștii trebuiau
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
deplin plăcerea întâlnirii mele în celălalt. - Sunt mai empatice, mai generoase, reevaluările postdecembriste ale creațiilor dvs.? Pentru că înainte de Revoluție m-am retras la țară, atunci când m-am întors în București se produsese deja un gol în jurul meu, o distanțare între exegeții operei mele - care, cei mai mulți, se refugiaseră în ziaristică - și operă. Nu pot să vorbesc despre o îmbrățișare mai generoasă a scrierilor mele după 1990, deși sunt câțiva - Mihai Dragolea, Ion Buzera, Ion Bogdan Lefter, Virgil Podoabă - care s-au apropiat
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
cărții, cordiale felicitări, în privința celui dintâi se cuvin aduse, totuși, câteva amendamente de principiu. Problema "pregnanței", spre exemplu, denotă o dublă inadecvare. O dată, la viziunea radical inovatoare profesată chiar de Negrea în interpretarea lui Caragiale. Cum se poate ca un exeget atât de avansat sub raportul tehnicilor de investigație (lui îi datorăm remarcabila analiză disociativă a lecturilor acestor personaje) să apeleze nonșalant la un asemenea concept, din punct de vedere paradigmatic, vetust? A doua oară, la egalitarismul democratic pe care autorul
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
Așa cel putin au văzut lucrurile Radu Albala, cât și Alexandru George, ăn tentativele lor de a duce la bun sfârșit ultimul episod. Ceea ce, desigur, implică ideea că românul a rămas neterminat, precum de altminteri s-au și pronunțat majoritatea exegeților mateini, cu excepția notabilă a lui Nicolae Manolescu: "an ce mă privește, Sub pecetea tainei nu mi se pare nicidecum o operă neterminata an sensul neducerii firului epic până la capăt. Cel mult, ea nu a fost finisata estetic cu aceeași șansă
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
șantaj mâna viitoarei soții - el ași asigura venituri ascunse prin trafic de timbre rare. Crimă ăndelung pregătită, răzbunare la rece, târzie, ca an Năpasta. Tur de forță, desigur, ansa un dublet la textul matein, cu străpungerea tainei. Sarcina celor doi exegeți mateini - Radu Albala și Alexandru George - continuatori ai ultimului episod din Sub pecetea tainei, a fost, la alegere, mai ușoară sau mai grea. Vom opta pentru cea de-a doua ipoteză, iată de ce: aparent, acestui din urmă episod, al primejduirii
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
de o credibilitate înnăscută. Așa s-a întâmplat, dacă stăm să urmărim, cu memorialistul tenebros Sașa Pană ori cu domolitul intervievat Geo Bogza. Avangarda, așa cum o știm astăzi, e în mai mare măsură produsul unor carismatici agenți infiltrați decât al exegeților cuprinși de morbul teritoriilor neexplorate. Inexistentă în afara unei mitologii a gesturilor extreme - mă gândesc la manifestele futuriste, la improvizațiile Dada, la închisorile scandalosului autor al Poemului invectivă, la sinuciderea incredibil ratată a lui Pană, la geamănul pulmonar al lui Claude
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
CREANG| (născut la 21 septembrie 1978, profesor la Colegiul Economic "Partenie Cosma" din Oradea, colaborator al revistei Familia), intitulat Proza scurtă a scriitorilor târgovișteni, reprezintă un fragment din teza de doctorat în curs de finalizare Proza scurtă postmodernă românească. Tânărul exeget, deși ia în serios postmodernismul românesc ca și cum ar fi existat cu adevărat (și nu ar fi fost doar un joc literar studențesc invizibil din perspectivă istorică), se remarcă, în cursul analizelor, prin finețea observațiilor și printr-un subtil umor de
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
Caietele Echinox etc.). În volumul Competiția ficțiunilor, tânăra doctorandă este prezentă cu studiul Structuri teatrale în nuvelele fantastice ale lui Mircea Eliade, în care face observații de o surprinzătoare noutate asupra unor texte analizate anterior de zeci, poate sute, de exegeți: "Ca autentice exerciții de inițiere în structura teatrală a existenței, textele fantastice ale lui Mircea Eliade aduc în prim-plan și personaje-actori. Datorită statutului său ontologic ambiguu, actorul are posibilitatea de a mistifica prezentul și de a se insinua prin intermediul
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
dovada unui caracter atît de complex, încît nici opera nu poate fi scutită de inerente denivelări. Și fragmentări. Pînă acolo încît Paul Cornea - un admirator în fond - constată pe bună dreptate că "Heliade nu a lăsat opere, ci scrieri". Numeroși exegeți, printre care D. Popovici, Ov. Densusianu sau G. Oprescu, au cheltuit ani buni de studiu căutînd în devălmășia pătimașă a inspirației heliadiene "mărgăritarele". Nici unul nu s-a întors din temerara expediție axiologică fără un crîmpei din cu temei bănuita comoară
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
ferm, că el tocmai publicase biografia unui scriitor. O jună și seducătoare vedetă a publicisticii culturale m-a gratulat, zâmbitor, pentru lista de propuneri, pe jumătate serioasă, pe jumătate bășcălioasă, a biografiilor propuse de mine spre scriere noii generații de exegeți: "Mișto idee! Păcat că banii pe care i-aș primi nu mi-ar ajunge nici pentru un drum la coafor!" În fine, câțiva critici din generațiile mature au încuviințat solemn din cap, continuând să-și vadă de coteriile și angaralele
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
ce-și împrumută gingășia și sagacitatea de la Cameron Diaz - îl preferă suzeranului ridicol pe căpcăunul drăgălaș, care-și recapătă încrederea în sine și-și va afla fericirea în brațele dragoniței îmblînzite prin iubire. Deviațiile de la morfologia bătută-n cuie de exegeții genului sînt de tot hazul, făcînd memorabilă această călătorie pe aripile fanteziei. Una dintre virtuțile ascunse ale fermecatei brățări, arheologică relicvă, care constituie mobilul confruntărilor de forțe scenarizate și regizate de același Stephen Sommers este călătoria virtuală, deocamdată frustrant de
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
de autorul lui Mathesis la Berlin în1943: Die innere Spannung der kleinen Kulturen. - Tensiunile interioare ale culturilor mici. De ce s-a așezat Noica la Păltiniș, iată o întrebare la care au răspuns sau au încercat să răspundă cititorii, învățăceii sau exegeții filozofului. Răspunsul cel mai simplu este că locul era ofertant: ideea de retragere se putea conjuga cu ideea de spațiu sacru, în care spațiul montan putea proteja dialoguri cu discipolii. Faptul că Păltinișul se afla la doi pași de locuri
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]