3,476 matches
-
veți da seama că există o senzație „de fundal” de ușoară căldură, furnicături sau chiar de adiere rece, atunci cînd vă treceți mîinile peste chakrele majore. Totuși, În anumite zone veți simți altceva, acestea fiind cele cu Byosen. Cu cît exersați mai mult, cu atît vă va fi mai ușor să identificați diferențele subtile, Însă fiți atenți la schimbările de temperatură, la furnicături sau la oricare dintre senzațiile amintite anterior. 4. CÎnd apare un Hibiki (senzația corespunzătoare zonelor cu Byosen), țineți
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
și lăsați energia să curgă pînă cînd zona respectivă este reechilibrată. CÎnd simțiți că Reiki s-a oprit, veți fi ghidați către următorul loc corespunzător pînă cînd toate părțile corpului care au nevoie de Reiki vor fi echilibrate. Cu cît exersați mai mult această tehnică, cu atît vă veți da seama că Reiki vă indică automat ce trebuie să tratați și pentru cît timp, iar această intuiție se poate manifesta fie cinestezic (prin impresii sau senzații), fie mintal (prin gînduri, imagini
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
dobîndiți suficient exercițiu și să cîștigați destulă experiență tratîndu-vă familia și prietenii, pentru că virtualii clienți se așteaptă să știți bine ceea ce faceți și, dacă vă veți simți nesiguri pe dumneavoastră, la fel vor face și ei. În plus, cu cît exersați mai mult, cu atît veți fi mai capabil să Înțelegeți și să detectați energiile subtile și să-i oferiți fiecărui client ceea ce Îi este necesar. Cu toate că puteți deveni Practicant Reiki după Gradului Întîi, este, evident, mai indicat și mai avantajos
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Aceste cursuri de scurtă durată conțin, de obicei, doar instrucțiuni sumare (dar nici un fel de practică) În legătură cu felul În care trebuie predate cele trei niveluri Reiki. Alți Maeștri oferă cursuri mai lungi, dintre care unele vă dau ocazia de a exersa abilitățile care vă sînt necesare. Alții lărgesc cunoștințele studenților la alte tipuri de Reiki (la nivelul de Maestru), pe lîngă Reiki Usui și Reiki Tibetan la care ne-am referit anterior, cum ar fi Tera Mai®, Sekhem, Karuna Reiki® și
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
individual și colectiv. Considerând că e „bine” ceea ce conduce la un plus de umanitate și e „rău” ceea ce ne face să regresăm către barbarie și animalitate, ne fondăm activitățile de asistență socială pe asigurarea „binelui aproapelui”. În același timp, ne exersăm puterea de a „judeca” și „condamna”. Ce înseamnă violență instituțională ? Problematica este complexă: cum să determini cetățenii să respecte legile; legile în vigoare sunt de respectat? Sunt ele „juste”? libertatea individului este compatibilă cu supunerea la imperativele colectivității? putem, fără
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Stănciulescu, 2002, p. 202). La această reuniune a fost adoptată Charta Orașului Educativ, care face referire la responsabilitățile ce revin comunităților locale în domeniul educativ al copiilor și tinerilor. Această cartă precizează: „Orașul va fi educativ atunci când va recunoaște, va exersa și va dezvolta în afara funcțiilor sale tradiționale (economice, sociale, politice și de prestări servicii), o funcție educativă, în sensul că își va asuma o intenționalitate și o responsabilitate vis-a-vis de formarea, promovarea și dezvoltarea tuturor locuitorilor săi, începând cu copiii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
eseistul propune un scurt istoric al conceptului și al problematicii; reperează, după modelul lui Constantin Noica, stilurile și maladiile ironiei; imaginează și argumentează o tipologie; disociază între spiritul ironic și spiritul dogmatic, între ironie și umor, între ironie și paradox; exersează câteva „palimpseste de citire ironică”. Asocierea, adversitatea și disjuncția sunt considerate (și practicate) ca operații tipic ironice ale gândirii, ironia fiind nu numai o figură de retorică, ci „și o figură a spiritului”, dialectic opusă dogmatismului. În bibliografia românească a
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
lume măruntă, mahalaua, negustorii, avocații chilipirgii. Aici, ca și în alte scrieri (Zapciu, 1881, Bătăușii, 1894), comediograful atestă daruri de bun observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din Florian, Boccaccio, Paul de Kock, unele apărute în foileton în „Vestitorul românesc” (1853) și „Anunțătorul român” (1858). Romanul Mistere din București, publicat în două volume în 1862, este
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
jurnal” al stării de iubire, caracterizată prin evanescență și în același timp de o plasticitate violentă. Senzații, crâmpeie, străfulgerări de vis interferează impresionist într-o puzderie de notații lirice ingenioase. Cum autorul se definește în mod esențial ca virtuoz, va exersa posibilitățile metaforei, contururile căutate, prețioase ale desenului, tiparele dificile ale liedului și sonetului. Toate sunt convocate să stabilizeze fluxul capricios al intimismului, să-i dea consistență („dantele de sticlă belgiană, cristaline și reci”, sună caracterizarea lui Emil Isac). Veșmântul râvnit
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
umor și o anume „frondă” feminină, țin de lirismul reflexiv, modern, chiar dacă inspirația e circumscrisă sferei tradiționale; o manieră evocând, pe-alocuri, gestul ironic sau autopersiflant, prin care mai adesea își asumă sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul, preferințele, afinitățile, într-o deplină acceptare a obsesiilor spirituale. Un număr însemnat de tălmăciri din Baudelaire rămase de la C. Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
Național din Cluj-Napoca, este o parabolă privitoare la condiția dictatorului, în care ce s-a întâmplat în Roma antică a lui Nero sugerează străveziu aberantele măsuri preconizate, într-o exaltare paranoică, de dictatorul contemporan de la București. După 1989, C. se exersează și în domeniul „revistei” teatrale (Turda, 1992), continuând să scrie și povestiri, schițe. Volumele de proză scurtă (O dimineață de luni, 1985, Sfatul medicului, 1990, Jocul, 1991, Și Caragiale e cu noi!, 1991, Drumul spre Europa, 1996, Înmormântare via F.M.I.
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
neamului românesc, la care lucrase unsprezece ani, nu i-au apărut, din cauza morții premature, decât unele fragmente, în periodice. Lirica lui A. atestă, prin diversitatea ei (elegii, ode, poeme, cântece în stil popular, pasteluri cu tentă sămănătoristă), un poet prolific, exersat în arta versificației, dar fără un timbru propriu, dominat de surse livrești. A lăsat, în presă, și câteva traduceri din Hugo, Verlaine și Tagore. SCRIERI: Visuri și dureri, Huși, 1919; Volbura, București, 1921; Luminișurile anilor mei, București, 1937. Repere bibliografice
ASIMINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
mai ales atunci când povestitorul, acum părinte, se percepe pe sine împingându-și odrasla spre realizări înalte, exact în maniera în care părinții lui o făceau pentru el: Îmi aduc aminte de tata cum mă trezea la 6.00 dimineața ca să exersez solfegiile, era îngrozitor de stresant, plângeam și uram toată chestia asta. Astăzi sunt multe lucruri pe care le aplic copiilor mei (în antrenamentul lor sportiv)... Sunt clar afectat de genul ăsta de abordare a lucrurilor (Earnst). Un număr mai mic de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la orice situație (de pildă, la stilul părinților) atâta vreme cât denotă un act de judecată sau de evaluare din partea vorbitorului. Afirmațiile de acest tip reflectă gândirea critică și, astfel, poate fi clasificată ca gândire responsabilă. Ele sunt responsabile în măsura în care vorbitorul își exersează o capacitate de a evalua evenimentele în mod independent mai degrabă decât pasiv, acceptându-le ca valori nominale. Exprimarea opiniilor critice, mai ales când acestea se referă la figuri de autoritate (cum ar fi părinții, profesorii), presupune a fi indicatorul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
presupune, printre multe altele, un adânc respect pentru cuvântul scris și o morală pe măsură. Ar fi o naivitate de neiertat să lași articolele tale pe seama întâmplării sau a inspirației de moment. Scrisul corect și responsabil se poate deprinde și exersa în deplină cunoștință de cauză. În această meserie, niciodată nu poți spune că știi destul. Gazetăria se învață toată viața. Iată de ce, fără a fi un manual în adevăratul sens al cuvântului, cartea de față se adresează deopotrivă începătorilor și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a dreptul interzise mai toate categoriile estetice: bizarul, ciudatul, straniul, macabrul, grotescul etc. Dimpotrivă, scriitorul se poate juca în text după pofta inimii: inventează situații și personaje, schimbă vocile narative, le suprapune, își marchează apăsat prezența, mizează pe coparticiparea cititorului, exersează noi modalități de exprimare, caută insolitul în toate formele lui etc. Cum spuneam și în capitolul anterior, din punct de vedere pragmatic, textul jurnalistic este un discurs marcat de condițiile concrete de comunicare. Putem lua ca punct de plecare faptul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
propășirea economiei românești”. Folosiți un stil direct, fără fraze lungi și căutate. Evitați ironiile. Eventual, plasați-le inteligent la finalul textului. 6.2.2. Conferința de presă. Tinerii ziariști găsesc în conferința de presă un bun prilej de a-și exersa condeiul, de a se acomoda cu rigorile și ritmul meseriei. Graba și nepriceperea contribuie din plin la spectacolul dezagreabil pe care îl oferă conferințele: întrebări stupide, insistențe puerile și țâfnoase etc. Deși plicticoase, conferințele de presă cer ziaristului multă vigilență
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și negeneros cu debutanții. Un ziar local te absoarbe într-o mediocritate mlăștinoasă, plină de concesii și servituți mărunte. Ca și chirurgii la început de drum, jurnalistul trebuie să aibă ocazia să scrie, să i se ofere posibilitatea de a exersa diferite genuri publicistice - anchetă, reportaj, opinie. Abia apoi, câștigând în experiență, jurnalistul poate emite pretenții, bătând la ușa marilor publicații. În jurnalism, celebritatea este o recompensă, și nu un scop în sine. Ea nu poate fi premeditată, ci, în cel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
utilizării. Principiul transparenței conține următoarele subprincipii: Claritatea scopurilor Suportul curricular indică în mod clar obiectivele învățării. Cu alte cuvinte, utilizatorului i se dă ocazia să stabilească dacă suportul curricular se potrivește cu nevoile lui. Mai mult, abilitățile ce vor fi exersate și nivelul de performanță până la care elevul trebuie să ajungă sunt specificate în mod clar. Claritatea formulării rezultatelor pe care le va obține elevul Suportul curricular îl ajută pe elev să devină conștient de achizițiile pe care le realizează, de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
considerate de el ca fiind ilustrative pentru ceea ce face sau gândește. Mai mult decât atât, aceste piese pot fi introduse și expuse printr-un program de prezentare (de pildă, Power Point), el însuși devenind ilustrativ pentru competențele elevului. Astfel, va exersa rolul de critic al propriei activități, reglându-și conduita didactică în conformitate cu noi exigențe. Elevul va fi în stare să opereze o selecție, să gradeze o prezentare, să adapteze publicului o serie de piese care îl avantajează, să decripteze reacțiile publicului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
călcâiele în afară; ridicări și lăsări pe vârfuri până la limita echilibrului, eventul se permite o mână pusă pe perete pentru stabilitate. Variante: toate variantele cu desprindere (săritură), săritul corzii în toate variantele. Exercițiul nr. 8 Poziția de plecare: cel ce exersează stă în șezând, cu picioarele întinse și este ținut de vârfuri de un partener; din această poziție trage de vârfuri spre tibie și peroneu iar partenerul opune rezistență astfel încât vârfurile picioarelor să se poată îndoi din gleznă; apoi întind vârfurile
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
tibie și peroneu iar partenerul opune rezistență astfel încât vârfurile picioarelor să se poată îndoi din gleznă; apoi întind vârfurile și se repetă exercițiul. Variante: bandă elastică de fixare la vârfuri în loc de partener. Exercițiul nr. 9 Poziția de plecare: cel ce exersează stă culcat ventral, cel mai bine astfel încât piciorul liber să atârne liber pe lângă bancă (sau ladă de gimnastică) și să stabilizeze șoldul; partenerul apucă călcâiul piciorului de lucrat și opune rezistență ușor crescândă la mișcarea lentă a executantului de a
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
serii de câte 5 sărituri. Variantă: sărituri în zigzag fără elan din brațe, palmele pe șolduri. Exercițiul nr. 29 Descriere: 4-6 mingi medicinale se așează în cerc (raza de cca. 3 m); o minge se află în centru; cel ce exersează pleacă de la mingea din centru, aleargă la o minge de pe cerc și o atinge cu șezuta, revine apoi în centru, apoi aleargă la următoarea minge de pe cerc pe care o atinge cu șezuta, etc. până ce încheie cercul trecând pe la toate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mișcărilor (a sarcinilor motrice), se învață matricea lor de bază și se stochează în memoria motrică. Această matrice stocată intervine întotdeauna atunci când apar solicitări legare de efectuarea unor mișcări asemănătoare. Ideea de bază a antrenamentului pentru coordonare este: a se exersa și încerca, respectiv a testa atât cât este nevoie până în momentul în care se obține o îmbunătățire a executării mișcărilor (efectul de învățare). Pentru aceasta însă, este necesară o foarte clară formulare și înțelegere a mișcărilor care trebuie efectuate, practic
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
cu instrumente de precizie, este să reconstituie „îndărătul operei” fizionomia autorului și atitudinea lui în fața vieții. Îl interesează mai degrabă să lămurească (și să se transpună în) interioritatea acestui scriitor decât să cântărească și să proclame valoarea unui text. Își exersează deci perspicacitatea pentru a surprinde „substratul sufletesc și etic” al unor scrieri, ceea ce îl face reticent față de estetica așa-zicând decadentă. Descriptiv prin formație didactică, cu exagerată grijă pentru conexiuni, raportează mai totdeauna o creație sau alta la contextul (social
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]