12,343 matches
-
și care, în mod evident, nu prevede astfel de comisii pentru judecătorii ÎCCJ. ... 264. De asemenea, Curtea observă că nicio dispoziție constituțională nu prevede condițiile în care judecătorii promovează la ÎCCJ, astfel că legiuitorul este liber să le reglementeze. Singura exigență pe care o impune Constituția cu privire la promovarea judecătorilor este ca aceasta să fie dispusă de CSM [a se vedea, în acest sens, art. 125 alin. (2) din Constituție și Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
nu prevede condițiile în care judecătorii/procurorii promovează în diverse funcții de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel sau la parchetul de pe lângă curtea de apel/tribunal/tribunal specializat/judecătorie, astfel că legiuitorul este liber să le reglementeze. Singura exigență pe care o impune Constituția este cea cu privire la promovarea judecătorilor, și anume să fie dispusă de CSM. Or, promovarea judecătorilor în funcțiile de conducere menționate la art. 150 alin. (2) din legea criticată se dispune, conform alin. (3
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
promovarea judecătorilor, și anume să fie dispusă de CSM. Or, promovarea judecătorilor în funcțiile de conducere menționate la art. 150 alin. (2) din legea criticată se dispune, conform alin. (3), de Secția pentru judecători a CSM, ceea ce înseamnă că exigența prevăzută de art. 125 alin. (2) din Constituție este îndeplinită; în rest, stabilirea condițiilor pe care judecătorii trebuie să le îndeplinească pentru a fi numiți în respectivele funcții este de competența legiuitorului, care are o marjă de apreciere în acest
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
asemenea, deschide calea judecătorilor/procurorilor de a se implica în sfera de competență a altor puteri ale statului, încălcând, astfel, separația puterilor în stat [art. 1 alin. (4) din Constituție]; mai mult, acest text este, în același timp, și contradictoriu, contrar exigențelor de calitate a legilor prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție (din moment ce afirmă că un act esențialmente politic nu este politic sau un domeniu de legiferare poate sau nu să fie de interes public). De altfel, și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în textul menționat, se circumscriu conceptului de „independență“ -, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei „se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 2/2012). Noua soluție legislativă consacră o relativizare a caracterului obligatoriu/general obligatoriu al deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din cuprinsul normei menționate contravine art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât creează premisa interpretării și aplicării arbitrare a acestui text legal. În acest context, se menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la exigența de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. ... 9. Se afirmă că între Colegiul Medicilor Veterinari și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau instituțiile din subordinea
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a observat că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 15. În acest context, Curtea a reținut că situația creată prin pasivitatea legiuitorului în urma
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
în care entitățile prevăzute la alin. (1) furnizează servicii în calitate de expert contabil sau contabil autorizat în state terțe se asigură că respectă prevederile legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului cel puțin la nivelul de exigență prevăzut în prezentele norme sectoriale pentru activitățile prestate în mod direct în state terțe, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru. Articolul 3 Termeni și expresii (1) Dacă nu sunt definiți în mod expres în cuprinsul prezentelor
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
de procedură penală și, de asemenea, nicio directivă nu s-a referit la acest aspect, astfel încât „apare total nejustificată modificarea operată asupra acestui articol prin ordonanță de urgență, în condițiile în care procedeul legislativ utilizat trebuie ales cu respectarea exigențelor referitoare la condițiile de constituționalitate extrinsecă ale actului normativ adoptat“. Proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
deoarece judecătorul de cameră preliminară se pronunță doar asupra legalității administrării probatoriului, nu și asupra temeiniciei și suficienței administrării probatoriului. Arată că înainte de anul 1965, în sistemul juridic românesc a existat o instituție similară denumită „ședința pregătitoare“, care întrunea exigențele prevederilor constituționale anterior menționate. Totodată, susține că în alte sisteme juridice, în timpul procedurii de cameră preliminară, judecătorul poate și trebuie să se pronunțe și asupra temeiniciei și suficienței administrării probatoriului, nu numai asupra legalității administrării probelor. ... 6. Apreciază că
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
cadrul procesului penal, judecătorul de cameră preliminară, judecătorul de drepturi și libertăți și instanțele de fond stabilite de lege au deplină legitimitate, potrivit competenței atribuite de lege, să se pronunțe asupra dezlegării tuturor pricinilor date în competența lor. Respectând deci exigența mai sus enunțată, împrejurarea că, în anumite proceduri, cum ar fi procedura de cameră preliminară, apel, căi extraordinare de atac, legiuitorul a instituit anumite limite [cum ar fi obiectul procedurii în camera preliminară prevăzut de art. 342 din Codul de
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
atunci când acestea contravin dispozițiilor Legii fundamentale. ... 23. Însă competența Curții Constituționale este, de asemenea, angajată atunci când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea a constatat că este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 24. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al unei reglementări o anumită interpretare
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
măsuri minimale de consolidare; Refuncționalizare/ reutilizare adaptivă - procesul de conversie/ reconversie funcțională a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală pentru adaptarea acestora la utilizări contemporane; limitele intervenției sunt date de evaluarea valorică a clădirii care va urmări compatibilitatea funcțională, rezolvarea exigențele de utilizare prin intervenții non invazive sau cu grad redus de invazivitate; Întreținere/ mentenanță - planificarea periodică a verificării stării de conservare a clădirii, cu realizarea reparațiilor de reparații astfel încât să se prelungească durata de viață a intervenției; Desfacere/ Desființare/
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
Pentru realizarea studiului se vor efectua încercări pe materialele din care este construită clădirea în vederea determinării valorilor reale ale permeabilității la vapori și a conductivității termice. Studiul va fundamenta elaborarea proiectului din punct de vedere higrotermic pentru îndeplinirea unor exigențe de performanță și a criteriilor asociate pentru: ● confortul termic, respectiv optimizarea omogenității și constanța parametrilor definitorii pentru ambianță - temperatură, viteza aerului, umiditate; ● consumul de energie în utilizarea clădirilor la care criteriile de performanță: coeficientul global de izolare termică, rezistență termică
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
asigurând o constantă a temperaturii interioare. Aceste caracteristici tipologice sunt importante pentru alegerea și amplasarea unui sistem de iluminat artificial, acesta fiind pot aduce o serie de optimizări calității spațiilor interioare și exterioare pentru a răspunde unor categorii diferite de exigențe. Din punct de vedere al performanței energetice, este important ca acestea să nu suprasolicite sau să reducă vizibilitatea, prin asigurarea unui grad de iluminare optim. Astfel se va urmări alegerea unui spectrul de culori și tonuri adaptate tipologiei și funcțiunilor
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
arhitecturală a clădirii. Astfel, pentru optimizarea iluminatului artificial și utilizarea unor elemente non-invazive, se va urmări: ● analiza și identificarea sistemului de iluminat existent, raportat la orientarea clădirii și tipologia fațadelor, inclusiv prin evaluarea critică a soluției originale în raport cu exigențele de eficiență energetică; ● selectarea unui sistem de iluminat care permite un nivel înalt de performanță vizuală, fără a crea disconfort pentru utilizatori. Calitatea iluminatului nu este direct măsurabilă, dar este determinată prin relația dintre mediu, spațiu și persoane; ● utilizarea de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de sisteme alternative reprezintă o provocare în asigurarea durabilității patrimoniului istoric, prin urmare acest demers va lua în considerare atât factori de tip economic, cât și de funcțiune și program de utilizare astfel ca soluția să răspundă cât mai eficient exigențelor clădirii. Pentru instalarea unor sisteme de producere a energiei regenerabile pentru o clădire cu valoare istorică și arhitecturală, sunt vizate următoarele activități: ● selectarea celei mai potrivite variante pentru specificul clădirii cu valoare istorică și arhitecturală, în acord cu auditul energetic
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
mult redusă față de materialele istorice, structurile de beton pot reprezenta resurse de identitate a căror reutilizare va servi atât ca măsură de reducere a consumului de materiale, cât și ca motor de dezvoltare post-industrială. Din punct de vedere al exigențelor energetice, structurile de beton solicită gestiunea unor volume mari de aer. Prin urmare, acestea necesită soluții tehnice eficiente la nivel de consum, respectiv programe care să-i asigure dezvoltarea durabilă. Evaluarea bilanțul energetic în decizia de păstrare a unei structuri
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
de investiție la nivelul autorităților publice, însă acest proces necesar va trebui gestionat corespunzător pentru a fi evitate riscurile cauzate de alegere materialelor ieftine și inflamabile. Acest demers trebuie realizat coerent, și corespunzător, în acord cu cerințele de calitate și exigențele de utilizare contemporane. Nu în ultimul rând, necesită o evaluare a aspectului urban pe care îl imprimă orașelor. În contextul orașelor istorice, structurile de beton, respectiv terasele acestora, se pot utiliza pentru rezolvarea problemelor de supraîncălzire a teraselor prin crearea
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
realizează în conformitate cu prevederile normativelor P 118/2 și NP127. (3) Pentru proiectarea, executarea, punerea în funcțiune și exploatarea instalațiilor de detectare, semnalizare și alarmare a incendiilor din construcții, în scopul îndeplinirii cerinței esențiale a construcțiilor și de satisfacere a exigențelor de siguranță a utilizatorilor se aplică prevederile normativelor P 118/3 și NP 127. ... 4.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător (1) Prevederile din acest paragraf se referă la parcările amenajate în clădiri sau la sol. Fac excepție prevederile de la 4.3.1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
1) din Codul penal sunt încă în vigoare, sintagma „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe“ - în lipsa „cazurilor și situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale“ - este imprecisă, neclară și susceptibilă de interpretări arbitrare, situație incompatibilă cu exigențele de calitate și claritate impuse normelor penale și cu imperativul respectării securității juridice. Susțin că exigența de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice se impune atât pentru persoana asupra căreia se răsfrânge norma respectivă, cât și pentru organele judiciare
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
în lipsa „cazurilor și situațiilor în care poate interveni întreruperea prescripției răspunderii penale“ - este imprecisă, neclară și susceptibilă de interpretări arbitrare, situație incompatibilă cu exigențele de calitate și claritate impuse normelor penale și cu imperativul respectării securității juridice. Susțin că exigența de claritate, precizie și previzibilitate a normei juridice se impune atât pentru persoana asupra căreia se răsfrânge norma respectivă, cât și pentru organele judiciare chemate să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. Achiesează la opinia instanței supreme potrivit
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a reținut că termenele de prescripție generală reglementate de dispozițiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curții Constituționale. ... 20. În acest condiții, Curtea a constatat că situația creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate, marja de apreciere a legiuitorului nefiind absolută, ci limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din data de 8 iulie 2016, paragraful 66). Așa fiind, instanța de contencios constituțional a statuat
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]