1,687 matches
-
a închis templele tradiționale, politicile sale au fost destul de toleranțe până la un moment dat, probabil, un eveniment special, inca necunoscut, spre sfârșitul domniei. Mulți istorici și teologi asociază atonismul cu iudaismul, făcând legătură între istoria domniei lui Akhenaton cu povestea Exodului biblic. Akhenaton a murit în anul al 17-lea al domniei sale, urmat de Smenkhkare care a devenit co-regent. Odată cu moartea sa, cultul lui Aton a fost abandonat. Numele lui Akhenaton nu a mai apărut niciodată pe vreun izvor arheologic, fiind
Akhenaton () [Corola-website/Science/303306_a_304635]
-
Moise i-ar fi cerut să elibereze din sclavie poporul lui Israel. Această teorie este adesea disputată și controversată, criticii menționând că nu există nicio dovadă arheologică, care să demonstreze că Ramses s-ar fi înecat în Marea Roșie. De altfel, Exodul nu face nici o mențiune în sensul că faraonul s-ar fi înecat împreună cu trupele sale, însă Psalmul 135 al lui David menționează acest fapt. De asemenea, criticii acestei teorii susțin că nu există dovezi, care să indice că, în timpul domniei
Ramses al II-lea () [Corola-website/Science/302466_a_303795]
-
că nu există dovezi, care să indice că, în timpul domniei lui Ramses al II-lea, ar fi existat plăgile, care s-au abătut asupra Egiptului, menționate în Biblie. În conformitate cu tradiția musulmană, fiul lui Ramses, Merenptah, este creditat ca fiind faraonul Exodului, dar nici pentru această teorie nu există nici o dovadă.
Ramses al II-lea () [Corola-website/Science/302466_a_303795]
-
(Πεντετεύχως — în greacă „cinci suluri sau cutii pentru păstrarea lor”) este numele de proveniență greacă sub care sunt cunoscute în limba română primele cinci cărți ale lui Moise din Vechiul Testament - Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri și Deuteronom. În originalul ebraic, ele poartă numele de "„Tora”", (Învățătura sau Legea), un cuvânt care vine de la verbul „yara” (hora) care înseamnă „a preda, a instrui”. Termenul apare în Septuaginta , traducerea în greacă a Vechiului Testament. Pentateuhul
Pentateuh () [Corola-website/Science/302932_a_304261]
-
din germani. După război, germanii trăitori în zonele de graniță ale Cehoslovaciei au fost expulzați la sfârșitul anului 1945. Mai multe mii de germani au fost uciși în timpul deportărilor, iar alții au murit de foame sau de bolile contractate în timpul exodului în masă. În 1946, s-a estimat că 1,3 milioane de germani fuseseră deportați în zona de ocupație americană din Germania. Cam 800.000 de germani au fost deportați în zona sovietică de ocupație. Unele dintre actele de violență
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
masacrarea a cel puțin 35 de maghiari, țin populația maghiară sub teroare. O parte din populația română a regiunii au emigrat sau au fost expulzați, la fel s-a întâmplat cu unii unguri din Transilvania de Sud. A fost un exod în masă; peste 100.000 de oameni de ambele părți ale granițelor politice și etnice au fost relocați. Transilvania de Nord a revenit sub guvernarea României în 1947, când Tratatul de la Paris reafirma granițele dintre România și Ungaria definite de
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
oară când tânărul Scheffel, care provenea dintr-o familie burgheză înstărită, intra în contact cu o zonă în care sărăcia populației era generală, iar Scheffel a fost foarte impresionat de ceea ce vedea. În plus, ca funcționar public, era îngrijorat de exodul de mari proporții. Într-un raport înaintat superiorilor săi la 12 aprilie 1851, tânărul practicant juridic atrăgea atenția " Până la sfârșitul lui mai, încă în jur de 400 persoane din Herrischried urmează să plece în America". În 1852 este transferat la
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
era una dintre puținele țări în care est-germanii puteau călători, mii dintre „turiștii” redegiști s-au îndreptat către această țară, din care puteau trece în vestul mult visat. Spre nemulțuirea uriașa a liderilor est-germani, autoritățile maghiare au refuzat să stopeze exodul spre occident. Astfel de evenimente au deranjat comuniștii de mână forte așa cum era liderul est-german Erich Honecker, care a condamnat public sfârșitul tradiționalei "unități socialiste" a blocului sovietic și a făcut apel la Moscova să intervină în Ungaria. Honecker trebuia
Doctrina Sinatra () [Corola-website/Science/304584_a_305913]
-
de aproximativ un mileniu, fiind prezenți în toate regiunile României. În prezent, comunitatea numără doar câteva mii de membri. După implantările sporadice de populație armeană în Balcani, efectuate de împărați bizantini, stabilirea armenilor în Europa de Est a fost determinată de câteva exoduri din secolele al XI-lea—al XIV-lea, cauzate de căderea regatului Armeniei Mari. Primul exod a urmat ocupării capitalei Ani de către selgiucizi în 1064, când populația a emigrat spre Cilicia, Crimeea și Polonia. Al doilea exod, după invazia tătărească
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
mii de membri. După implantările sporadice de populație armeană în Balcani, efectuate de împărați bizantini, stabilirea armenilor în Europa de Est a fost determinată de câteva exoduri din secolele al XI-lea—al XIV-lea, cauzate de căderea regatului Armeniei Mari. Primul exod a urmat ocupării capitalei Ani de către selgiucizi în 1064, când populația a emigrat spre Cilicia, Crimeea și Polonia. Al doilea exod, după invazia tătărească din 1239, a avut ca direcții Polonia și Moldova. Al treilea exod, în 1299, motivat de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
determinată de câteva exoduri din secolele al XI-lea—al XIV-lea, cauzate de căderea regatului Armeniei Mari. Primul exod a urmat ocupării capitalei Ani de către selgiucizi în 1064, când populația a emigrat spre Cilicia, Crimeea și Polonia. Al doilea exod, după invazia tătărească din 1239, a avut ca direcții Polonia și Moldova. Al treilea exod, în 1299, motivat de oprimările suferite sub tătari, s-a îndreptat spre Crimeea, unde s-a format o colonie comercială ulterior în legătură cu Moldova. Al patrulea
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
regatului Armeniei Mari. Primul exod a urmat ocupării capitalei Ani de către selgiucizi în 1064, când populația a emigrat spre Cilicia, Crimeea și Polonia. Al doilea exod, după invazia tătărească din 1239, a avut ca direcții Polonia și Moldova. Al treilea exod, în 1299, motivat de oprimările suferite sub tătari, s-a îndreptat spre Crimeea, unde s-a format o colonie comercială ulterior în legătură cu Moldova. Al patrulea exod s-a datorat cutremurului din 1319, care a distrus orașul Ani, precum și foametei provocate
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
după invazia tătărească din 1239, a avut ca direcții Polonia și Moldova. Al treilea exod, în 1299, motivat de oprimările suferite sub tătari, s-a îndreptat spre Crimeea, unde s-a format o colonie comercială ulterior în legătură cu Moldova. Al patrulea exod s-a datorat cutremurului din 1319, care a distrus orașul Ani, precum și foametei provocate de acesta. Ultimul exod a fost determinat de invazia nimicitoare a mongolilor în Armenia apuseană, în 1342. Dintre emigranții armeni așezați în Crimeea în 1045, când
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de oprimările suferite sub tătari, s-a îndreptat spre Crimeea, unde s-a format o colonie comercială ulterior în legătură cu Moldova. Al patrulea exod s-a datorat cutremurului din 1319, care a distrus orașul Ani, precum și foametei provocate de acesta. Ultimul exod a fost determinat de invazia nimicitoare a mongolilor în Armenia apuseană, în 1342. Dintre emigranții armeni așezați în Crimeea în 1045, când Ani a fost ocupată de bizantini, iar populația sa deportată, și apoi în 1064, cei care căutau locuri
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
popor?"". Rasulzade răspunde: ""Poate că nimic, dar măcar i-am dat ocazia de a gusta independența"". În 1922 ambii prizonieri pleacă la Leningrad și prin colaborarea biroului clandestin al partidului "Müsavat" cu tătarii localnici trec cu o barcă în Finlanda. Exodul respectiv a avut un efect crucial asupra familiei liderului "Müsavat", fiul său în vârsta de 19 ani a fost împușcat de autoritățile sovietice (1938), iar mama, fiica și soția sa s-au sfârșit în exil, în Siberia. Doar în 1992
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
Din cauza caracterului grav al zilei, spre deosebire de toate celelalte sărbători, nu se rostesc nici în ebraică și nici în alte limbi urări în genul „Yom Kipur fericit”. Ritul zilei de Iom Kipur este descris de patru ori în Tora (Pentateuh) (vezi Exod 30,10; Levitic 23,27-31 și 25,9; Numeri 29,7-11). Pe tot timpul postului este absolut interzisă orice fel de mâncare și băutură, inclusiv de apă, așa cum este absolut interzisă orice fel de activitate sau muncă ce ar putea
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
într-un copac. În "Călătoria"-"Walkabout", Locke are ,de asemenea, o intâlnire directă cu monstrul dar este cruțat.El îi povestește mai târziu lui Jack,"M-am uitat în ochii acestei insule și ceea ce am văzut a fost frumos." În "Exodul"-"Exodus: Part 2",a doua întâlnire a lui Locke oferă prilejul unei prime întrezăriri a monstrului (el apare ca o liană însuflețită compusă din fum negru ,însoțită de un ciudat sunet asemănător unui echipament mecanic) În "Al douăzecișitreilea psalm"-The
Mitologia Lost () [Corola-website/Science/304153_a_305482]
-
de reluări repetate ale subiectului în diferite ziare din Statele Unite. De fapt, practicarea poligamiei însăși fusese cauza majoră a deplasării mormonilor de la est spre vest, după încercări infructuoase de așezare în estul și centrul țării, urmate în final de lungul exod spre zona orașului de mai târziu Salt Lake City, unde au rămas permanent. Deși mormonii erau majoritari în zona bazinului Great Salt Lake, partea sa vestică a început să atragă tot mai mulți coloniști ne-mormoni. În 1861, ca o
Utah (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/304168_a_305497]
-
sclavi sau oameni liberi - din Indiile Franceze de Vest. Un an mai târziu, în Saint Domingue a început prima revoltă câștigătoare a sclavilor, care, în final, a dus la întemeiarea statului Haiti. Revoluția în Saint Domingue a eliberat un masiv exod multirasial: francezii au fugit cu slavii pe care au reușit să îi păstreze; la fel au făcut numeroși oameni de culoare, unii din ei chiar proprietari de sclavi. În plus, în anul 1793, un incendiu catastrofal a distrus două treimi
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
Rezultat al romanizării populației dace (carpe) din aceste părți, românii erau locuitori de baștină în Galiția, lor adăugându-li-se imigranți români din Transilvania. După Alexandru Boldur, români alungați din Transilvania (probabil de triburile venite ale ungurilor) și-au îndreptat exodul lor silit probabil în direcția nord-est deoarece curând după aceea apar știri despre țările românești ale bolohovenilor și brodnicilor. Începând cu 882, aparține Rusiei Kievene, și mai apoi din 1113 unuia dintre statele sale succesoare, Halici-Volînia. Între 1205 - 1241, Pocuția
Pocuția () [Corola-website/Science/303914_a_305243]
-
După ce Joseph Smith a fost ucis în 1844 de către o bandă într-o închisoare din Carthage, Illinois, majoritatea Sfinților din Zilele din Urmă l-au urmat pe Brigham Young, care a devenit în cele din urmă președintele confesiunii, într-un exod către valea Lacului Sărat, sosind acolo în vara anului 1847. Grupuri mai mici au urmat alți oameni care pretindeau președinția bisericii, unii au rămas în Nauvoo, Illinois iar alții s-au dispersat în diverse locații. Termenul Mormon continuă să fie
Mormon () [Corola-website/Science/304366_a_305695]
-
numită „șeheheyanu” (binecuvântarea ce se recită înainte de a gusta ceva în noul an). În antichitate, anul ebraic începea toamna, urmând ciclul agricol al câmpurilor: însămânțare-creștere- recoltare. Celelalte sărbători principale ale israeliților urmau această ordine: Sărbătoarea Azimelor sau Paștele (cf. cartea Exodului 12,1-20; 23,15); Sărbătoarea Săptămânilor sau Shavuot sau Sărbătoarea Primițiior (Rusaliile iudaice) (cf. Exod 23,16; Levitic 23,15-21) și Sărbătoarea Corturilor sau a recoltei (cf. Exod 23,16; Levitic 23,33-43). Este foarte posibil ca, în antichitate, sărbătoarea
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
anul ebraic începea toamna, urmând ciclul agricol al câmpurilor: însămânțare-creștere- recoltare. Celelalte sărbători principale ale israeliților urmau această ordine: Sărbătoarea Azimelor sau Paștele (cf. cartea Exodului 12,1-20; 23,15); Sărbătoarea Săptămânilor sau Shavuot sau Sărbătoarea Primițiior (Rusaliile iudaice) (cf. Exod 23,16; Levitic 23,15-21) și Sărbătoarea Corturilor sau a recoltei (cf. Exod 23,16; Levitic 23,33-43). Este foarte posibil ca, în antichitate, sărbătoarea să fi fost celebrată în mod diferit. Prima referință la obiceiul sărbătorii este prezentă în
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
principale ale israeliților urmau această ordine: Sărbătoarea Azimelor sau Paștele (cf. cartea Exodului 12,1-20; 23,15); Sărbătoarea Săptămânilor sau Shavuot sau Sărbătoarea Primițiior (Rusaliile iudaice) (cf. Exod 23,16; Levitic 23,15-21) și Sărbătoarea Corturilor sau a recoltei (cf. Exod 23,16; Levitic 23,33-43). Este foarte posibil ca, în antichitate, sărbătoarea să fi fost celebrată în mod diferit. Prima referință la obiceiul sărbătorii este prezentă în cartea profetului Ezechiel (Ezechiel, 40,1). În Levitic (25,9) se spune că
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
lucru se întâmpla și cu Sărbătoarea Corturilor. Marea zi a ispășirii și Sărbătoarea Corturilor cădeau din 2 în 2 ani în cea de-a șaptea lună. Sărbătorile erau celebrate, de obicei, prin odihnă (repaus) și prin vizită la sanctuar (cf. Exod 20,10; Levitic 32,3.31.ș.a.) Legea a poruncit expres că fiecare om trebuie să apară înaintea Domnului în cele trei mari sărbători ale anului (cf. Exod 23,14-17; 34,23; Deuteronom 16,16ș.a.). această lege devenea obligatorie
Sărbători evreiești () [Corola-website/Science/304416_a_305745]