10,246 matches
-
celui care îi vorbise. I se păru cunoscut. Unde îl mai văzuse? Nu-și putea aminti. Băiatul făcu semn spre ușa bucătăriei. — Să mergem acolo. Valerius îl urmă. Se așezară pe jos, cu spatele sprijinit de perete, printre sacii de făină, ignorați de mulțimea care se îngrămădea în jurul gladiatorilor. În aerul greu, mirosul de mâncare și cel de sudoare se amestecau. Valerius îl privea pe băiat. — Mi se pare că ne-am mai întâlnit, dar... Băiatul îl întrerupse. — Vreau să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îl găzduiesc... — Dar Vitellius știe toate astea? întrebă Lucilius uimit, încruntându-se. Cum de dă atâtea banchete, fără să-și facă griji? Ce v-am spus acum e secret, prieteni. Bucătarul-șef își duse la buze degetul arătător murdar de făină. Dacă provinciile se ridică împotriva Romei, nu ne vor mai trimite provizii... Fără grâul din Aegyptus murim de foame! Lucilius continua să taie un iepure după altul, de parcă l-ar fi avut pe masă pe Vitellius. — Din câte am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
într-un curry ușor. Alții sunt acri din fire și nu trebuie să mănânce pește marinat. În sud, e apreciat peștele gătit cu apă de cocos. Eu personal prefer pomfret în sos de chilli și fructe de tamarind, îngroșat cu făină de năut. — Unde să-mi încep căutarea? Care e punctul de plecare? Sampath zâmbi; apoi căscă și-și trase pălăria pe ochi. Obosise și, la fel de repede și de ușor ca un copil, adormi. O tăcere plină de șoapte se așternu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
vânoasă și dură în ciuda aerului delicat, Kulfi felia și tranșa, măcina și zdrobea, tăia și toca în haosul de ingrediente și de vase. — Chimen, pitpalac, semințe de muștar, coajă rasă de pomelo, murmura ea în timp ce gătea. Fenicul, coriandru, mango acru, făină de palmier, licheni și pandanus. Frunze de colocasia, mere glasate, pepene de iarnă, dovleac amar. Rădăcină de khas, lemn de santal, cenușă de dovleac, schinduf. Dovleac șerpesc, flori de banană, frunză-paianjen, rădăcină de lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
are un interes special față de Amantă. Mama habar nu are de nimic. În fine, într-o zi, la restaurantul unde lucrau cu toții sau cârciuma sau barul sau clubul, vine comanda zilnică de la brutărie. Tatăl și Fiul deschid o cutie cu făină. Dar acolo nu e făină - e heroină Tatăl a avut și el legături cu lumea interlopă. El vrea să returneze marfa. Dar Fiul... Am ținut acest discurs de atâtea ori - ca pe un fel de antrenament, încât pot să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Amantă. Mama habar nu are de nimic. În fine, într-o zi, la restaurantul unde lucrau cu toții sau cârciuma sau barul sau clubul, vine comanda zilnică de la brutărie. Tatăl și Fiul deschid o cutie cu făină. Dar acolo nu e făină - e heroină Tatăl a avut și el legături cu lumea interlopă. El vrea să returneze marfa. Dar Fiul... Am ținut acest discurs de atâtea ori - ca pe un fel de antrenament, încât pot să-l turui cu o fluență fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
De vânt se clatină copacul... * Proză Plouă... Pe-un târg mizerabil De glod și coceni Pe-un târg jidovit Și plini de dugheni -Și-aici stă iubita... Și ulița-i plină De fân și coceni Și trec cotiugare Cu saci de făină Și plouă mai tare Pe crâșme murdare, Pe-un târg sărăcit- -Și-aici stă iubita... Plouă... Pe-un târg jidovit. * Belșug Culori și fum de toamnă, plâns de poet, Apa e rece, frunzele plouă- Vorbește încet, pășește încet, Că totul cade
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
trei ouă cu brânză, cartofi cu ceapă, apoi un maldăr de clătite cu ciocolată și un pumn de unt topit. Își arcui sprâncenele când mă auzi comandând omletă din albuș cu spanac și roșii și două felii de pâine din făină integrală, dar se abținu cu amabilitate de la orice comentariu, În afară de un murmur: „Chiar așa mult te influențează Elisa?“ I-am ignorat zâmbetul palid și am schimbat subiectul. Tu și Avery sunteți bine? am Întrebat pe tonul cel mai Înțelegător, dorindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la mine care mă holbam la Filofax, Înainte să-mi adun În sfârșit curajul ca să mă uit În sus, tocmai când el Își dregea glasul. Hei, am spus. —Hei, Îmi răspunse el. Își freca inconștient ceea ce părea o pată de făină pe pantalonii lui negri, dar se opri când observă că-l priveam. —Ăă, vrei să stai jos? m-am bâlbâit, Întrebându-mă de ce Îmi era atât de imposibil să fac măcar o afirmație inteligibilă sau coerentă. —Sigur. Eu, ăă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-se. Ultima dată mi s-a ars cozonacul. Când s-o Întoarce Cosmin, vreau să fie masa plină. - Dar ai femeile din casă, nu trebuie să te muncești tu cu năzdrăvanul ăla de cozonac! Uite, te-ai umplut toată de făină, parcă ești Moș Crăciun! Așa făceai când erai mică și voiai să te pui pe gătit. Te spălam un ceas Întreg până Îți scoteam din păr toate mâncărurile. După aia fugeai la herghelie și Încălecai pe Murguleț, puiul de armăsar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că am dinți. "Un projet", mi-a spus Razița, cum îi ziceam noi la școală. "Ma Fee noire", a completat Maxențiul. . . "Ou blanche! N-au să mai rămâie guzgani la Plăiesele. Păcat!" Ea a rîs: ,,Au să se înmulțească la făină!" Nu e proastă. Dar "projet-ul a înghițit strâmb. Răzbunasem pe Elena. Totuși, fără voie, l-am slujit bine. Nu știi cum îi zicem noi pe acolo, la țară, lui Maxențiu, Razițo? Prințul!" ,.O idee!" a spus făinăreasa, care e ambițioasă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de ajuns. Mai este și problema mirosului, de exemplu. Ca toată lumea, Bobby s-a mirat întotdeauna de războiul încrâncenat dus de englezi împotriva artei culinare tradiționale, preferința lor inexplicabilă pentru carnea fără gust, legumele fără mirodenii și amestecurile îndulcite de făină și grăsime. O discuție cu un ofițer de marină, i-a relevat efectele colaterale ale unei diete fără usturoi și ceapă. Bobby se pretinde un om influent, moștenitorul unei afaceri de import-export de la Edinburgh. Marinarul a pufnit în râs, spunându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bat din palme și se bucură. Jonathan aplaudă și se amuză. Citește numele scrise cu vopsea pe magazinele din spatele scenei: Silver's Kosher Delicatessen, Bloom's Bakery, imaginându-și-i pe mai marii Zionului complotând printre cârnați și sacii cu făină. Apare apoi o femeie mai bătrână, îmbrăcată în aceeași uniformă ca prima. Femeia vorbește despre nevoia de a dezvolta flota și de a rezista acțiunii destabilizatoare a finanțelor internaționale evreiești. Scutură pumnul. Apare un chip la o fereastră de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
c-a lăsat-o în urmă definitiv; coridoare întunecate ale palatelor, miros de gin și suc de lămâie. Oxfordul i se pare provizoriu și fragil. După ultimul examen, se trezește atras într-o mulțime de studenți care se bat cu făină și beau șampanie din sticlă. Strânge în mâini pălăria pătrată și o ia la fugă pe străzile Oxfordului, trecând pe lângă clădiri care sunt la fel de iluzorii ca întreg decorul, care va fi schimbat odată cu trecerea la scena următoare. Pagină separată Trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mele. Își ridică spre mine castronul gol. Degetele îi sunt la fel de uscate precum niște crengi lipsite de sevă. — Terci, îmi zice. — Nu mai avem orez, îi răspund eu. Am săpat după argilă albă în grădină și am amestecat-o cu făină de grâu ca să fac chifle. Vrei una? Nu știi că argila albă astupă intestinele? Ba știu, dar nu mai e nimic altceva de mâncare. Ia chifla pe care i-o dau și dispare la capătul uliței. Tristă și cu moralul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mîrîiau cu dușmănie. Printre case, zmîrcurile iscate de izvoare ce țîșneau din mușchiul pădurii, sălciile unduioase și corcodușii înlocuiau fagii care, ca niște lumînări, înconjurau poiana. Bătrînul era cioplitor de linguri și coveți. De la gospodarii din vale căpăta pe ele făină ori cîteva bulendre. Ținea și porcul ghebos, deși nădejdea tot la bureții uscați era. Înșirați pe sfoară, atîrnau sub streașină. În spatele casei, pe o spinare de deal, am deslușit cîțiva haragi de vie. Ajunsesem la un bordei cu acoperișul surpat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-ntoarce din drum Înainte de Dunăre”, șopti un om. „O țin eu, pe o vadră de vin”, răspunse altul. Bătură palma și un al treilea tăie. Când ajunse la malul apei, bărbatul se lăsă să cadă pe nisipul mărunt ca o făină. Se târî În patru labe, Își cufundă fața În apa ce părea amestecată cu cenușă și bău, Însetat ca un bivol. Simți În gură același gust pe care Îl știa de copil și Între tâmple i se Învârteji aceeași amețeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
priceput, și-i scotea omului nunta din necaz. Contra cost, se Înțelege. Nu se da În lături de la nimic ca să câștige: vindea chiar și flecuștețe. Halviță care mirosea a pișat de cotoi, gogoși acre, date prin zahăr pudră amestecat cu făină, că zahărul se găsea greu În acele vremuri, acadele În care Îți rupeai dinții. După ce copilărimea satului se Îndopa cu drăciile astea fabricate de el Într-o chichineață murdară și plină de muște din fundul curții - ca să nu vadă nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
făcea, ba le mai și păcălea pe toante: le vindea cu cinci lei oul de țară pe care el dăduse doar un leu În Hală, fiindcă găinile care le ouaseră fuseseră hrănite cu scârnă de om amestecată cu paie tocate, făină de oase și ceva grăunțe refuzate la export. Culmea e că se găsea câte una care pica În extaz și lăuda În gura mare marfa mincinoasă pe care dăduse o grămadă de bani: „Ce Înseamnă, dragă, oul de țară: gălbenuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Plocon, Tușa oftă adânc Înainte să se apuce de treabă. Era ziua când ea stăpânea satul. Oamenii se băgaseră cuminți prin case și așteptau neliniștiți, dar nu Înfricoșați, frământarea pământului și a tuturor alor firii. Tușa potrivi În căpistere apa, făina, sarea, drojdia. Câtă vreme lăsă aluatul la Îndemânat, se apucă să Încingă cuptorul cel mare. Îndesă În gura neagră și afumată snopi de stuf și legături de curpeni. Se auzea numai trosnetul focului care ridica spre cerul fără nori frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
făcuseră nici grâul, nici porumbul, boierul cu os domnesc Îi aștepta pe oameni să vină să se Împrumute de câte un sac de bucate, căci avea destule În hambare din recolta veche. A așteptat degeaba să pice vreun Înfometat de făină sau mălai ca să pună deștul pe Învoieli la muncă. Vechilul Îi adusese la cunoștință cum că, În loc de pâine și mămăligă, oamenii foloseau pește uscat. Înghițeau pește proaspăt și-l Însoțeau cu pește uscat. Boierul n-a avut ce face: a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Baronu, care Îi drăcuise și pe urmă Îi chemase pe toți să le dea să mănânce coleașă, sub aplecător. Din ceaunul pe care Îl trăsese la marginea plitei le pusese cu polonicul În străchini smălțuite de pământ fiertura de făină. Fiecare strachină avea pe fund câte o bucată de mămăligă rece. Mâncaseră cu plescăituri. „Ia uite ce-i place lu’ boier mâncarea noastră!” se mirase prefăcut femeia și pe Ectoraș Îl usturase la ficați. „Nu mai există azi boieri”, mormăise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe vreuna din ele - nu izbuteau să se hotărască. Cele două doamne au Început să strecoare pe șoptite clienților informații despre marfa concurentei. Așa se face că mușteriii au aflat cum că brânza vândută de țața Veta era sporită cu făină și amidon de cartofi și legată, În loc de cheag de miel, cu un adeziv lăptos, pe care avuții satului Îl foloseau ca să lipească În boieroasele săli de baie faianța pe pereți. Nimeni, Însă, n-ar fi trebuit cu nici un chip să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lipitori și le azvârlise Într-o găleată cu apă limpede, luată din altă știoalnă. Acasă urma să le pună Într-o oală, să toarne peste ele niște vin ca să le Îmbete și să le curețe mațele și apoi, tăvălite prin făină, avea să le arunce În untura Încinsă dintr-o tigaie care, după moartea prematură a lui Gululu, avea să fie folosită ca armă În luptele de gladiatori din fața frizeriei. Ajuns acasă, Ectoraș se pusese pe zăcut și pe somn zbuciumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o deschidă în fiecare dimineață. 28. Unii din Leviți aveau grijă de uneltele pentru slujbă pe care le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. 29. Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele sfîntului locaș, și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămîie și de miresme. 30. Fii de ai preoților pregăteau tămîia mirositoare. 31. Matitia, unul din Leviți, întîiul născut al lui Șalum, Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. 32. Și unii din frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]