2,023 matches
-
care NEP reușise să-i aducă din nou să facă negoț cu orașul. Dacă războiul împotriva țărănimii - țărănime pe care Lenin o definea drept „marele sac de cartofi la gâtul omenirii” - provoacă lichidarea acesteia ca clasă socială, el ajunge să făurească un salariat-țăran la scară foarte mare, care totuși nu reușește să modernizeze satele. Iar la sfârșitul anilor 1930, societatea țărănească este mai plină de mujici decât oricând. Țăranilor forțați, într-o atmosferă de mari tulburări, să se integreze în structuri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
În Condiția omului modern: „Modernii nu au fost aruncați În lume, ci În ei Înșiși” (Arendt, 1983, pp. 322 și 298). Această izolare a unora față de ceilalți și față de Dumnezeu s-a produs În epoca apariției marilor tradiții care au făurit lumea, În secolele al V-lea și al VI-lea Î.Hr. Peste această izolare absolută, creștinismul a organizat și creat o legătură „non-relațională” care va deveni forma de acosmism a popoarelor paria. Or, foarte ciudat, analiza omului modern „aruncat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la adresa discursului asimilaționist ca discurs mimetic, și a negritudinii ca discurs reducționist În ceea ce privește identitatea antileză. Principiile de bază Din criticile deja expuse decurg un anumit număr de principii. Mai Întâi, creolitatea Își are rădăcinile În limbă și În oralitate.Cultura făurită În cadrul sistemului de plantații centrat pe producția de trestie de zahăr a produs o limbă cu o dinamică specifică, chiar dacă ea s-a constituit În principal din aporturi europene și africane. Pe de altă parte, cum s-a arătat deja
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se gândesc la dreptate doar atunci când trec ei Înșiși prin experiența unei nedreptăți ș...ț. Cetățeanul, ca subiect care tinde să fie politic pasiv, nu se trezește cel mai adesea decât prin experiența nedreptății” (ibidem, pp. 93-94). Identitatea cetățenească se făurește prin răspunsul dat În situația percepută ca nedreaptă. Însă problema nedreptății poate fi analizată, fără Îndoială, și ca o realitate antropologică, ale cărei ecouri se regăsesc În trecutul cel mai Îndepărtat, așa cum o atestă lamentația din Ecclesiastul (IV, 1-3; Kahn
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
statelor-națiune moderne: mai Întâi, feudalitatea, care a Închis viața oamenilor În mici entități geografice; apoi monarhiile centralizatoare, care instituiau o entitate de mărime intermediară Între cea a cetății și cea a imperiului. Cele mai vechi două state-națiune europene s-au făurit printr-un lung război purtat unul Împotriva celuilalt (Războiul de O Sută de Ani, Între englezi și francezi) și, mai mult, prin revoluții politice centralizatoare. Primele două națiuni politice moderne ar putea să se numească Londra și Paris. Desfășurarea este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoriei dacă Hristos ar fi fost recunoscut ca Mesia, Fiul lui Dumnezeu? Teologia speculativă a istoriei nu oferă răspunsuri, ea doar pune întrebări și propune scenarii ipotetice. Dar Iona este martor activ că Dumnezeu colaborează permanent cu omul pentru a făuri istoria. Iona este așa de supărat că ninivitenii s-au îndreptat și Dumnezeu n-a mai distrus cetatea, încât ar fi vrut mai bine să moară decât să fie viu. Singura lui bucurie, un vrej care-l apără de arșița
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mâinii invizibile a fost Giambattista Vico, care în a sa Scienza Nuova a descris contextual și estetic procesul prin care omenirea a evoluat de la starea hobbesiană a lui homo homini lupus est la societatea actuală: "căci, deși oamenii și-au făurit această lume de națiuni, fără nicio îndoială că s-a născut dintr-o minte în multe privințe neasemănătoare, câteodată contrară sau chiar superioară scopurilor particulare pe care și le-au propus acești oameni"85. Spre deosebire de Hobbes sau Spinoza, Vico nu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
că metoda investigației istorice este complet diferită de metodele științelor naturale, Vico recurge la introspecție, adică la imaginație, ca principal instrument al înțelegerii istorice 88. După Vico, știința cea mai apropiată de noi este știința despre umanitate, căci "noi am făurit această lume a națiunilor". În consecință, nu există alt adevăr decât cel construit de om (verum esse ipsum factum). De la Vico la Marx, societatea omenească cunoaște un proces rapid de secularizare, locul "mâinii lui Dumnezeu" fiind luat de providență, natură
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
focul a pîrjolit, culcînd stejarii, dar rădăcinile acestora au înviat din nou. Eu vin din acel pămînt ce ascunde adînc sămînța vieții unui neam iubit de zei. Eu vin de-acolo, de unde susurul apei, răcoarea pădurii și cîntecul păsărilor au făurit melodia doinei și pacea lumii. Eu cobor din acei regi ce au îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
calităților sale strălucitoare: reperînd de foarte departe, de foarte sus, el aplatizează din nou actualitatea în mod magistral... și se abține să o analizeze cu aceeași minuțiozitate ca decretele lui Grațian. Nu uităm inspirația sa, dar vom prefera aici să făurim arme cu bătaie mijlocie, lovind ținta "comunicare" în mod mai precis. III. Trei metafore, trei viziuni despre lume Vom prezenta aici succesiv metoda noastră, care înțelege să analizeze totalitatea fenomenelor și a celor mai eterogene domenii ale comunicării, identificîndu-le cu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
să distrugă naționalismul, să internaționalizeze teroarea, o periculoasă încercare de distrugere a specificului individual și implicit, național! Cartea ne propune, așadar ideea filosofică a destrămării ființei prin Duhul Tehnologiei Operative: "Marea Felină are idei extraordinare. Ea ne-a poruncit să făurim un sistem cibernetizat de conducere științifică a societății, singurul în măsură să slujească Ideea Întunecimii Tale". Roman realist cu valențe simbolice, roman de dragoste și roman eseu, eroii săi, ca și ai lui Camil Petrescu sunt ființe hipersensibile și hiperlucide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
limbii române, limba acelora îngropați sub pietrele Prutului. Cu o alură mai mult firavă, dar misterioasă, decât de luptător, poetul crede că a sa este menirea să păzească limba maternă, cu atât mai mult cu cât el este acela care făurește în cuvânt. Altfel spus, Vieru poartă sentimentul că Poetul este însăși creația exclusivă a limbii strămoșești. De aceea unul din aforismele sale răsună așa: Toate zilele mele izvorăsc și se înalță din adâncul și din puterea Limbii Materne. Totodată, criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost ales responsabil cu cadrele pe secția inter-sindicală a Corpului didactic al județului Brăila. Privind prin retrospectiva timpurilor, toate au mers în logica firească a vremii de atunci. Dacă viața ar fi decurs în continuare pe făgașul ce mi-l făurisem singur, ar fi fost bine. Dar așa cum te paște câteodată în viață ghinionul, în ziua de 23 ianuarie 1949, dată ce nu mi se va șterge din memorie niciodată, urcând în tramvai am avut o discuție cu un ofițer de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în dorința de a-mi mai fortifica organismul, am impresia că mă simt în putere să-ți adresez rândurile de mai jos. Mai întâi, aș dori să aflu cum mai stați cu sănătatea, matale și doamna și ce proiecte ați făurit pentru lunile de vară. În ceea ce mă privește, intenționez ca, în a doua jumătate a lunii iunie, să părăsesc capitala pentru vreo lună de zile, plecând în Transilvania. Nu știu dacă ai mai trecut prin București căci era potrivit să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
toată corespondența transpare sufletul românului așa cum este: cald, bun, blând, sincer, devotat, mereu iertător. Un gând care circulă frecvent prin aceste epistole evidențiază că frații, părinții și bunicii noștri, indiferent de timpuri și împrejurări, au știut și au reușit să făurească o țară mare cu prețul propriilor lor vieți, devenind și rămânând eroi mai mult sau mai puțin cunoscuți de urmași, adesea pierduți undeva printre amintirile spulberate de trecerea timpului. Păstrarea acestor documente într-o suită de lucrări literare creează un
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
egalitatea în drepturi și bunăstarea pentru toți. La acestea, s-au adăugat și manifestările revizioniste, al căror țel a vizat desfășurarea de acțiuni subversive la adresa statului român pentru destabilizare și dezintegrare, în scopul acaparării unor regiuni din statul național unitar făurit la 1 Decembrie 1918. Datorită problemelor sociale acute, urmare a crizei economice mondiale, marcate de violențe publice, Marele Stat Major a elaborat, la 1 februarie 1934, Instrucțiuni relative la turburările interne», urmate de «Instrucțiuni pentru funcționarea Birourilor 2 de la Comandamente
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Uniunii Sovietice asupra fascismului german și a eliberării României de către glorioasa Armata Sovietică, eliberare care a dat putință poporului muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist, să doboare dictatură fascista, să nimicească puterea claselor exploatatoare și să făurească statul de democrație populară, care corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor maselor populare din România. Astfel s-au putut încununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul muncitor român pentru libertate și independentă națională, luptele eroice ale
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
-și urcă veșnicia; / E o nădejde care nu a ajuns putere, / Dar poate cu un gest să biruie tăria. // Stăpână-i pe știința dea ști ce n-a mai fost, / De-a stinge-n armonii voci ce departe sună, / Își făurește-n grabă din vifor adăpost / Ea multrisipitoarea ce cheltuind, adună” (Restituiri: Iulian Vesper, în „Muguri”, seria a III-a, IV, 4, 1997, p. 20). Acest text-document reprezintă spiritul și idealul unei generații inconfundabile în istoria culturală a Bucovinei, „avântul de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Iancu și Ștefan, fiecare în propria sa patrie, beneficiază de portrete în oglindă. Similaritățile în care sunt caracterizați cei doi sunt de-a dreptul izbitoare. Privită din perspectiva ardeleană, cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul nu are nicio relevanță națională, acesta nefăurind o unitate de mult visată, ci acționă în numele și sub pavilion german: "Michaiu Eroulu se facu acumu sî domnulu Ardealului cuprinsu in numele imperatului Rudolfu" (Moldovan, 1866, p. 59). Cât îl privește pe Ștefan cel Mare, nucleul panteonului moldav, acesta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în beneficiul românilor a fost ocazionată de chestiunea unirii din 1859 a principatelor danubiene. Chiar dacă, după cum vom vedea în secțiunea următoare, unirea a avut rațiuni predominant materiale, pe planul diplomatic ajutorul Rusiei a fost determinant: "Unirea națională s-a putut făuri și datorită conjuncturii internaționale în cadrul căreia ajutorul Rusiei a avut o mare însemnătate" (Roller, 1952, p. 374). Apoi, însăși pentru cucerirea independenței de stat a României creditul major trebuie atribuit Rusiei. Independența României este interpretată ca fiind un simplu efect
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestea de prin zona Galata, sau prin imediata apropiere, nu sînt cocoși sau, cine știe, poate sînt, dar probabil că sînt cam blegi și nu le au cu cucurigitu. Cu un teanc de foi albe în față sînt pregătit să făuresc opere nemuritoare, care să eclipseze tot ce mintea omului a zămislit mai de preț în veacurile trecute. Simt cum neuronii clocotesc, dornici să se ia la trîntă cu veșnicia, să producă ceva strașnic, ce n-a văzut Parisul. Fiecare mușchiuleț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ajunge la sentimentul de comuniune, de solidaritate în luptă și suferință, o contribuție colosală a avut poezia creată în detenție și care, pe căi diverse, unele chiar miraculoase, a circulat prin toate închisorile. Poeții închisorilor au fost apostolii care au făurit un climat de frățietate, de trăiri comune, de plâns împreună, de suferit și de răbdat împreună, de visat și de sperat împreună, de retrăit amintiri împreună. Datorită lor am descoperit calitatea haotică, mistică, duhovnicească a suferinței sublimată în felul acesta
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
limba română eliminată total din administrație, din școală și din biserică. În privința politicii de integrare a Basarabiei, a mai existat și un alt motiv care a grăbit procesul de integrare a provinciei, cel de izolare completă față de România, tânărul stat făurit de români la 5 ianuarie în Moldova și 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, prin dubla alegere a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca Domn al Principatelor Române Unite, cel care a pus bazele României moderne și i-a desăvârșit unitatea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
i-ar grăbi, cum se știe, descompunerea. Numai că pe Eminescu nu îl interesează realitatea în sine, ci emoțiile imaginare despre care vorbea Cassirer. O operă de artă în cazul acesta literară se dezvoltă din posibilitățile conținute în inconștient, care făuresc tot ce e realitate 61, așa încât Heidegger, când afirmă că mai presus decât realitatea stă posibilitatea 62, nu face decât să confirme că imaginea literară nu este altceva decât o nouă realitate, al cărei conținut se găsește numai în operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iar împrejurarea era dintre acelea care le este dată să li se întâmple numai anumitor oameni. Că intra în acest joc o stare competițională, o demonstrează faptul că Ștefanelli, coleg de studenție, îl întreabă uimit cum de a reușit să făurească o atât de minunată declarație spontană. Eu credeam a fost răspunsul de o simplitate dezarmantă al lui Eminescu și cu aceasta dialogul a intrat în neant. Aceeași simplitate ca ploaia de stele din bisericuța familiei, dovadă că pentru Feții-Frumoși vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]