3,990 matches
-
doar cel al nevinovaților ghiocei. Vigilenți precum haiducii urmăriți de poteră, ne furișam și noi prin ea cu ochii larg deschiși, dornici de a zări primii licărul alb prin poienile care abia se distingeau, ca niște pete de lumină printre fagi. Eram atenți la fiecare grămadă de frunze uscate, ocolind-o în cercuri largi. Ne era frică să nu ascundă capcana vreunei prăpăstii pe care ne-am fi putut prăvăli la vale, pe râpa tăieturii abrupte de dinsus de Cibin. Știam
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
râului, Primăvara în roua căzută din frunze , Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. II
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
Culorile sfârșesc în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului ... Citește mai mult CertitudinePână la urmăCulorile sfârșesc în alb -Semnu-mpăcăriiConstatareFructe-n pădureîn seciuri zmeura coaptăAțâță urșiiNostalgieDe la primul fiorCum a trecut iubirea-Pleoapa-mi tremură...ClimăMiros de pospaiIzvor de apă secatVreme
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
fiindcă făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo, mergând în adâncimea văilor înguste și liniștite, cu care se obișnuise în lecturile ei. Aici, marginile poienilor erau umbrite de fagii seculari, iar pe firul văii erau crovuri permanent pline cu apă limpede, adunată din izvoarele ce ieșeau din poala pădurii. Zilnic, când era soare, se spăla peste tot, pe unde avea nevoie, mai ales că aici era sigură și n-
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
blând, parcă simțindu-se cumva vinovat de spaima pe care o produsese. Atunci observă Violeta că lângă vacile ei apăruseră doi boi care pășteau liniștiți și, undeva în marginea cealaltă a pădurii, un bărbat, întins pe spate, citea la umbra fagilor. El venise pe sub poala pădurii în urma animalelor, o văzuse pe Violeta dezbrăcată când se spăla și se așezase în acel loc răzleț. Sta retras pentru a nu crea tinerei femei o stare de rușine și tulburare. Cățelul, ca orice câine
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
adâncă Cerbii-și fac la pas cărare, Unde râde-n soare glia, Unde brațul sapă via Și vibrează ciocârlia - Acolo este România! Unde dealu-și culcă poala Peste câmpii ninse cu maci, Unde cheamă-n dor vioara Doina codrilor de fagi, Unde arde-n lan câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia - Acolo este România! Unde-n freamăte de frunze Horesc fluiere de os, Unde-n zid se-aude încă Plâns de leagăn, cânt duios, Unde doarme-n tihnă glia, Unde
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
Articolele Autorului dansează toamna prin livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul, sug din subțioara pală doar o notă
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
Natalia vorbește mult în general, din acest motiv i-a plăcut meseria de avocat, a răspuns glumind mătușa, poftindu-ne să luăm loc. În sufragerie, avea o masă din lemn masiv de șase persoane, ovală cu scaune din lemn de fag, tapițate, elegante și confortabile, cu spătar înalt. Eu și Ovidiu ne-am așezat față în față pe lateralele mesei, iar mătușa în capul mesei, cum îi plăcea să stea de obicei. Mătușa era sclava detaliilor și a pedanteriei când venea
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții veșnice, încredere sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata fusese adusă pe lume în ziua de Crăciun. Tocmai de aceea tată-său îi dăduse numele de Cea născută de Crăciun, adică Natalia. Mamă-sa
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
marginea văgăunii. Îndată cerbul alinat, Fata Pădurii dădu fuga s-aducă leacurile de-acasă. Alerga de parcă cineva nevăzut îi ușura greutatea corpului. Ajunsă acasă, luă tot brațul de ierburi și reveni una-două la scorbură, doar c-aici stătea întins lângă fag o... vietate curioasă cum nici în basme n-auzise a fi: o arătare păroasă din cale-afară, sprijinită pe două picioare de căprior. De pe chip, din privire și arătătură, răspândea o liniște aproape omenească care glăsuia recunoștință și mulțumire. Când fata
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SUNT FRUNZĂ DE COPAC... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt frunză de copac, așa mă simt, și locul mi-i pe plac în vârf de fag ori de stejar, copacul cel rotund ca marginea de gând. Mă mângâie acum un nor cu-aripa-i de gheață, mă țin cu pețiolul meu de ață să nu mă spulbere în gol, să mai rămân în viață. Și de aici să
SUNT FRUNZĂ DE COPAC... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362224_a_363553]
-
lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. TE-AȘTEPT ȘI-N ASTĂ TOAMNĂ CA SĂ VII Cerul din toamnă mă ridică la Tine, Și cad frunzele de atâtea suspine Clătinând în adierea stelară, O lumină din lumina Ta clară. Și e toamnă din toamna de ieri, Încărcată de
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. E NOAPTE Și încă e noapte, În inima mea mai dansează o stea, E steaua ce respiră printre șoapte, Șoaptele noastre îngemănate, ce nu vor cădea, În bezna, ce gândul le poartă. Sunt șoapte pierdute-n prin părul tău neted
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce scorburile din fagi și stejari sunt ocupate în special de Nyctalus noctula. Deși multe specii de lilieci frecventează aceste adăposturi în anumite faze ale ciclului lor biologic, cu precădere în perioada de hrănire sau în cea de împerechere, doar foarte puține sunt capabile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
întâlnite în poezie pot fi completate de elevi, împărțiți în trei grupe, în tabelul următor: Grupa nr. 1 Grupa nr. 2 Grupa nr. 3 Imagini vizuale Imagini auditive Imagini de mișcare „Doar un pui de pițigoi, Într-un vârf de fag pitic Stă cu penele vâlvoi Și făcând pe supăratul...” ... „Cine-i?... Ce i?... Ce-a fost pe-aici? Ciripesc cu glasuri mici Cinteze și pitulici...” ... „Crește-n luncă mai aproape, Umple văile vecine De răsunet mare... Vine!...” Fiecare grupă de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât înainte cât și după numele pe care îl determină; topica schimbată conferă muzicalitate și valoare expresivă versului. Pentru ca elevii să sesizeze
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Domnul și Învățătorul, Ca să Creeze Omul Dimineață de Dimineață, daruri să dăruiască la Miezul zilei 18. Enion era pe stînci în gînduri negre adîncita; gemînd asprele stînci înmuguresc. 195 Acestfel de putere i-a fost dată rătăcitoarei Singuratice: Stejarul descojit, Fagul cel cu lungi ramuri, dulcele Castan, Pinul, Blîndul Par, încruntatul Nuc, înțepătorul Măr Sălbatic, precum și Mărul dulce, Coaja cea aspră și-o deschid; ciripind se ivesc mici pliscuri și arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a stins. O Los! de nu îmi aperi turnul, Paznicul fi-va omorît". Așa strigat-a Enitharmon pe patu-i groaznic de Pămînt În timp ce marele Stejar își răsuci în jurul ei rădăcinile, croindu-și cale-ntunecată 100 Prin peșterile morții spre Ființă. Fagul, cel cu lungi ramuri, înaintắ Îngrozitor în cerurile-ndurerate. Copacii roditori luînd chip de om Își arătară nemuritoarele puteri în deznădejde de război, Despicînd cerurile și pămînturile și sînge bînd în apriga-ncleștare Ca să-și hrănească rodul, ca să-și încînte-ascunșii fii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
această linie. Rafael și Michelangelo, si Albert Dürer, sînt cunoscuți numai și numai prin această trăsătură. Lipsa acestei forme determinate și despărțitoare arată lipsa de idei din mintea artistului, si falsitatea plagiatului în toate ramificațiile sale. Cum distingem stejarul de fag, calul de bou, daca nu prin conturul despărțitor? Cum distingem o fată sau o trăsătură a feței de alta, daca nu prin linia despărțitoare și infinitele sale inflexiuni și mișcări? Ce anume clădește o casă și sădește o grădină, daca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înfrățirea se datorează dl-ui biolog Vanea Atudorei, președintele Asociației Românilor din Laval? În orașul Botoșani există arbori seculari ocrotiți, declarați monumente ale naturii; aceștia aparțin speciilor: Querqus robur (stejar); Paulownia tomentosa (arborele prințesei); Tilia cordata (tei); Fagus sylvatica var. atropupurea (fagul roșu); Pinus strobus (pin); Magnolia liliiflora (magnolie); Populus alba (plop)? 2.3. „Zonele umede - caracteristici și importanță” Ziua Mondială a Zonelor Umede Argument. În anul 1971, sub egida UNESCO, a fost semnată Convenția de la Ramsar (Irană, asupra zonelor umede de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
un drum forestier, spre străfundul pădurii, din simpla curiozitate de a vedea ce se poate Întâmpla. Mașina alunecă ușor pe poteca Îngustă străjuită de bălării pestriț colorate și inedit mirositoare. Înaintăm kilometri buni prin aerul tare, ozonat, al stejarilor și fagilor seculari. Dintr-o dată, un iepure saltă Înaintea noastră, tăindu-ne calea. Dom-le, Îmi zic, mai sunt și jivine pe aici. După circa un minut, fiică-mea arată cu degetul În dreapta noastră o vietate roșcată și imediat ne dăm seama
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
31/1991. Începând cu acest an, activitatea de prelucrare a firmei se dezvoltă pe platforma actuală din orașul Ghimbav, în imediata apropiere a Brașovului. La început s-a realizat cherestea de rășinoase, apoi s-a trecut la foioase, pentru ca, treptat, fagul să devină esența principală în producția de cherestea a firmei. Prin investiții succesive de amploare, Forex a construit o fabrică modernă de cherestea uscată cu o capacitate de producție de peste 1500 m3/lună, ceea ce o înscrie în categoria procesatorilor semnificativi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se constituie în element de intrare pentru producătorii de cherestea. Chiar și în condițiile acestei dispersii a proprietății s-a reușit o relativă reglementare a modului de exploatare a fondului forestier. Pentru activitatea firmei Forex este interesantă evoluția pădurilor de fag, având în vedere specializarea centrată pe această specie. Analiza statisticilor naționale în domeniu arată că ponderea fagului în fondul forestier a crescut ușor în detrimentul rășinoaselor (vezi tabelul V.1). Tabelul V.1 Sursă: INS În ceea ce privește lemnul recoltat, volumul fagului a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
proprietății s-a reușit o relativă reglementare a modului de exploatare a fondului forestier. Pentru activitatea firmei Forex este interesantă evoluția pădurilor de fag, având în vedere specializarea centrată pe această specie. Analiza statisticilor naționale în domeniu arată că ponderea fagului în fondul forestier a crescut ușor în detrimentul rășinoaselor (vezi tabelul V.1). Tabelul V.1 Sursă: INS În ceea ce privește lemnul recoltat, volumul fagului a scăzut la sfârșitul deceniului trecut, pentru ca după 2001 să fie evidentă o tendință pronunțată de creștere care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de fag, având în vedere specializarea centrată pe această specie. Analiza statisticilor naționale în domeniu arată că ponderea fagului în fondul forestier a crescut ușor în detrimentul rășinoaselor (vezi tabelul V.1). Tabelul V.1 Sursă: INS În ceea ce privește lemnul recoltat, volumul fagului a scăzut la sfârșitul deceniului trecut, pentru ca după 2001 să fie evidentă o tendință pronunțată de creștere care se va stabiliza probabil în scurt timp (vezi tabelul V.2) sub efectul concertat al presiunilor pieței și al reglementărilor. Tabelul V.
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]