2,422 matches
-
care era chiar mai consecvent decât în anticomunism, prezentând mai mereu politicieni corupți care servesc interese mafiote, trusturi care sunt interesate doar de a-și spori profiturile, fie prin comerțul cu arme, fie prin instigare la război, însă acuzațiile de fascism nu contenesc, Michèle Nieto încheindu-și un articol în Le Point cu sentința "Hergé trebuie ars pe rug".694 Cei care l-au acuzat de rasism au identificat în Tintin un antisemitism "la modă" în Franța vremii, îndreptat împotriva trusturilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mort Weisinger să constate cu cinism că "Superman este într-adevăr invulnerabil, de vreme ce a supraviețuit atâtor scenarii proaste").781 Alan Rey îl consideră "marea fantasmă americană a ultimei jumătăți de secol XX, pudibond, maniheist, fetișist, paranoic, sadogmatic, schizoid", acuzat de fascism, "omul alb, bunul american care te privește direct în ochi, bărbatul cu frunte pătrată și nas drept, cu trup atletic, care se erijează în protagonistul neobosit al moralei establishment-ului" (cu toate că Goebbels îl demoniza, ca fiind erou "evreu").782 Fig
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cel mai mult de pierdut: Gheorghiu-Dej este limitat la momentul Grivița '33, Roaită este pus în umbră, deoarece noul copil-erou devenise Ceaușescu însuși și "nu era loc pentru doi", singura personalitate din burghezia interbelică celebrată fiind Titulescu, diplomat care condamnase fascismul, dar se arătase naiv în relația cu URSS, jucând însă rolul de antemergător al lui Ceaușescu pe scena internațională, ca mediator. ibid., p. 275). 908 Idem, Mitologia științifică a comunismului, p. 97. 909 Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Ce-ar mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
boxeri. Asta presupunând că Anna își schimba chiloții. De fapt, dacă stăteam să mă gândesc mai bine, presupunând că Anna purta chiloți. Eram sigură c-o auzisem zicând despre haine - în special despre lenjeria intimă - că sunt o formă de fascism. Vagi discuții legate de faptul că aerul trebuie să circule, că pielea trebuie să respire, că toate canalele aveau nevoie să se simtă libere și neconstrânse m-au făcut să suspectez faptul că purtatul chiloților nu se afla prea sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
tot, permiteți să ne întoarcem la companie? Bineînțeles. Firește, însoțiți de domnul locotenent major Licheardovici. Se uită cu o privire neutră în direcția acestuia. Cred că veți aprecia ocazia dată de a lupta alături de noi pe acest front comun împotriva fascismului. Domnule colonel, atribuțiile mele sunt limitate strict în spatele frontului, spune cu voce fermă Iorgu. Pentru câteva secunde, pe chipul comandantului se zugrăvește expresia unui adânc dispreț. Hm, o idee exactă despre moralul și dorința de luptă a soldaților știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
directe și punctuale privind motivația acestui iresponsabil comportament răspunse nonșalant că nu înțelege aceste manifestări sentimentalo-umanitare burgheze care nu-și au locul într-o țară a cărui popor s-a mobilizat în totalitate alături de marea Uniune Sovietică în lupta împotriva fascismului sub lozinca "Totul pentru front, totul pentru victorie". Un angajament pe care eu, ca și țara mea, mi l-am asumat și sunt gata să-l duc până la capăt. Dar acționând astfel încât unităților române să le fie acordate misiuni corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Și eu. Totuși încă ești aici, în prima linie. Cu toți anii de război ai avea tot dreptul să nu fii aici. Ai un motiv anume? Marius aruncă pe geam țigara uitată ĩn colțul gurii. Are chipul întunecat, crispat. Pentru că fascismul, ca orice altă formă de autoritarism, trebuie să dispară. Altfel nu vom fi decât niște simpli figuranți într-un scenariu scris de alții și asta este împotriva oricărei rațiuni a firii. Nicky se descheie la curelușa căștii și cu vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost cea mai bună cunoscătoare, exegetă, analistă a fenomenului comunist. A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infraraționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce, mai tîrziu, am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist. Atacurile împotriva ei din zona
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
partizană, tendențioasă, care vrea cu orice preț să Ťdemonstrezeť. Constrîngerea politică anulează libertatea de creație. Dintr-un artist face un complice". Pentru a urma aceste preciziuni ce au intrat în logica desfășurărilor istorice, într-un chip atît de impresionant: "Nici fascismul, nici hitlerismul, nici comunismul nu au creat nimic în ordine artistică și nu e greu de prevăzut că nici nu vor crea. Libertatea, pe care toată lumea o batjocorește, fie suprimînd-o cu cinism, fie răstălmăcind-o cu inconștiență, este o valoare
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
ei materia primă, particulară și secretă, de la care pornind și-a compus multe scene din cărțile de succes. Prima mînă, cel mai nou volum al ei, e o carte de memorialistică în care își povestește copilăria la Roma, în anii fascismului și ai războiului. Amintirile dintr-o perioadă în care inocența și nepăsarea lasă treptat locul spaimelor și suferințelor provocate de război sînt tulburătoare dar nu patetice, nici lipsite de haz. Fiica mezină a unei familii din marea burghezie romană a
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8689_a_10014]
-
ca mulți colegi de generație - un antidemocrat pe față (antiliberal înverșunat și permanent, antițărănist convins - în măsura în care ziarul său era antițărănist); la fel, a fost cuprins de starea "revoluționară" a epocii și a locului; a fost un antihitlerist ingenios; a simpatizat fascismul mussolinian și pe revoluționarii spanioli (fie ei de stînga, ca Francesco Macia, sau de dreapta, ca Franco); a fost un antieuropean rece și, complementar, un adept înflăcărat al autarhiei României. Democrația. Măcar din 1931, Sebastian scrie constant despre criza democrației
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
revoluționară, adică de a distruge "statul liberal" și de-a pune în loc "un aparat de stat simplificat, țărănesc, gospodăresc, sprijinit pe spirit local și pe necesități provinciale", nu sînt nici ei mai buni; așa că amîndouă aceste partide țin lumea în loc. Fascismul mussolinian. Încă din 1929, Sebastian a fost un admirator - la început, prudent, apoi mai înflăcărat - al lui Mussolini. Într-un articol din Cuvîntul din octombrie 1929, Reflexii nepolitice la o temă politică, comentînd doi "conducători absoluți" din Europa, pe generalul
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Sebastian atunci): " - Cinci minute, înțelegi? Cinci minute (îmi spunea) aș dori să fiu și eu un huligan, să mă simt Stăpîn! Trebuie să fie o voluptate nietzscheană". La fel, în vasta și diversa lui publicistică am descoperit un elogiu al fascismului italian, tot din 1929, elogiu provocat de comentarea cărții Fascisme an VII, de Maurice Bedel; după ce deploră "lipsa de încadrare" din România, tînărul scriitor declară: "Ceea ce admir de aceea în istoria tînără a Italiei este tocmai procesul brusc de încadrare
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
culturală. Apariția primelor 16 volume din enciclopedia italiană (proiectată în 35 de volume) i se pare, pe bună dreptate, o faptă "uluitoare" și îl conduce la o concluzie politică: Mi se pare că nu are nimeni dreptul să judece justificarea fascismului italian, înainte de a fi răsfoit aceste volume. ș...ț Întrebarea este dacă o asemenea operă nu ajunge pentru a legitima un regim". Nu peste multă vreme, la începutul verii 1933, expoziția avangardistă de pălării a lui Marinetti, patronată de guvernul
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
și în totalitate modern" (Plattner, 1996: 40; vezi și Fukuyama, 1992). Primatul democrației nu este numai dovada creșterii angajamentului față de practicile democratice, ci reflectă de asemenea prăbușirea principalilor ei oponenți ideologici. Modelul sovietic de guvernare a eșuat la nivel mondial; fascismul a fost discreditat după cel de-al doilea război mondial; Biserica Romano-Catolică a abandonat rolul de apărător al ordinii și al regimurilor autoritare; în fine, multe ideologii din țările Lumii a Treia și-au demonstrat inadecvarea. Dar un gol ideologic
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
opoziție și a închis sau a exilat liderii politici. Totuși, nu au fost eliminate toate organizațiile societății civile, iar în 1929 s-a negociat un tratat cu Vaticanul care a acordat Bisericii Catolice un rol important în Italia fascistă. Ideologia fascismului italian era mai puțin cuprinzătoare decît marxism-leninismul sau nazismul, iar aplicarea ei mai puțin crudă. Invazia aliaților în sudul Italiei, în 1943, a fost urmată de demiterea lui Mussolini de către rege; noul guvern italian s-a predat în fața armatelor anglo-americane
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
URSS! Femeile române trimit un salut călduros femeilor sovietice! Trăiască România liberă, și democrată, prietena Uniunii Sovietice! Moarte cotropitorilor germano-fasciști! Trăiască Frontul Național democrat! Tineretul român democrat trimite salutul său fierbinte tineretului sovietic! Trăiască Marele Stalin, organizatorul marilor victorii asupra fascismului! Poporul român dorește relații economice, culturale și științifice cu poporul sovietic! Trăiască frăția de arme româno-sovietică!" (Scânteia, 1944 1945) Abuzul de mijloace retorice face ca o simplă reacție a adversarului să devină un atentat criminal, o întrunire a câtorva adepți
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de naziștii germani și omul al cărui nume este sinonim cu alianța tradițională între România și Franța democratică”. Numărul de la 2 septembrie 1936 reliefa entuziasmul celor care erau împotriva Micii Cotidianul concluziona că înlăturarea lui Titulescu era sinonimă cu triumful fascismului 218. “Evening Standard”, la 1 septembrie 1936, în editorialul “Titulescu” sublinia faptul că timp de peste 20 de ani ministrul de externe român “a stat la posturile de comandă” și a amenințat de mai multe ori cu demisia cu scopul “de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
pletora de citate în care este evidentă venerația politică nestăvilită manifestată față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin, 1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Publicațiile interzise pînă la 1 mai 1948 (522 pagini, la care se adaugă Suplimentul 1 mai 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o "organizație diabolică" sau "diabolic mecanism" (ibidem). Dacă adăugăm la acestea și faptul că ultima carte semnată de președintele "comisiei adevărului" poartă titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
University Press. Livezeanu, I. (1998). Cultură și naționalism în România Mare: 1918-1930. București: Humanitas. Locke, J. (1961). Eseu asupra intelectului omenesc. București: Editura Științifică. Loughlin, M.B. (2001). Gustave Herve's Transition from Socialism to National Socialism: Another Example of French Fascism? Journal of Contemporary History, 36(1), 5-39. Löwy, M. (1976). Marxists and the national question. New Left Review, I/96, 81-100. Lyotard, J.-F. (1993). Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii. București: Editura Babel. Maier, C.S. (1988). The Unmasterable Past: History
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
in Post-Socialist Romanian Citizenship Education. Journal of Social Science Education, 12(4), 6-22. Teitel, R.G. (2000). Transitional Justice. Oxford și New York: Oxford University Press. Teodor, P. (1970). Evoluția gîndirii istorice românești. Cluj: Dacia. Tismăneanu, V. (2013). Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX. București: Humanitas. Tismăneanu, V. (2013a). Stânga, dreapta și catastrofa comunistă. Evenimentul zilei (13 mai 2013), disponibil online la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]