4,181 matches
-
Tovarășii lor le luau locul în fața soldaților... Printre acei condamnați la moarte se găsea un fel de Gavroche, a cărui vârstă ar fi trebuit să trezească îndurare. Vai, nu! Ofițerul i-a ordonat să se așeze în rândul de așteptare fatală, copilul avea același drept la moarte ca și cei mari. „O să te împușcăm și pe tine!”, a bombănit călăul-șef. Dar, cu o clipă înainte de a merge la zid, copilul a alergat la ofițer și l-a rugat stăruitor: „Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de invincibilă bucurie de a trăi, de lacrimi, de sclavie consimțită, de încăpățânare obtuză, de gingășie neașteptată... Descopeream, cu o mirare crescândă, un univers altădată eclipsat de Franța Charlottei. Mătușa se temea grozav să nu înceapă tata să bea, gest fatal al bărbaților pe care-i cunoscuse în viața ei. Prin urmare, de fiecare dată când venea să ne vadă repeta: „Nicolai, mai ales nu bea amăruie!” Adică votcă. El aproba mașinal, fără să o audă și afirma scuturând enrgic din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
psihicului acestuia (de exemplu, unele afecțiuni dermatologice, unele nevralgii rebele etc.); 4)Boli de lungă durată - cu evoluție cronică invalidantă sau, pur și simplu, generatoare ale unor consecințe negative de ordin familial, social, profesional etc.; 5)Boli incurabile cu prognostic fatal; 6)Boli iatrogene; 7)Boli rezolvabile chirurgical. Psihoterapia indicată la pacienții din cadrul asistentei medicale stomatologice este cea de tip suportiv. Caracteristic psihoterapiei suportive este o continuă încurajare a bolnavului, paralel cu favorizarea unei descărcări emoționale a acestuia, capabilă să-i
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cel de intrigi, de pismă, răutate, Nu am ochi ca să-l caut, nici mână să-l găsesc. Ce îmblă căi întoarse în inima ta dreaptă? Gândirea încîlcită nu pot să ți-o desfășur, Tu n-ai șezut vrodată pe scaunul fatal, N-ai cunoscut adâncul al inimii-omenești! Văzut-ai tu vrodată vrun leu mîncîndu-și puii? {EminescuOpVIII 131} ROMAN Nu, Doamne! IUGA Taci tu! Nici nu te-ntreb eu de ai văzut vrodată... Văzut-ai tu vrodată vun leu mîncîndu-și puii... Văzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dusesem îmi părea nesuferită, Deci plecai în lumea largă fără țintă lămurită Și, disprețuind aproape tot ce oamenii doresc, Pe la margine de drumuri mă culcam să odihnesc, Uitam ziua cea trecută și la mâni nu mă gândeam Până când - o, zi fatală! - te văzui. Nu mai știam Pe ce lume sunt. Urmată de-o fanatică mulțime Ce se grămădea în cale-ți, bucuria să-ți esprime, Să te-admire... înlăuntrul astei inimi încă sterpe Toate poftele-și iviră a lor capete de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
celule. In această categorie sunt incluse cele mai multe infecții virale și infecții cu diverse bacterii (micobacterii și fungi). In cazul pacienților cu SIDA, unde celulele CD4+ sunt deprimate, microorganismele care în mod normal nu produc boală la om pot produce boli fatale atunci când răspunsurile mediate celular sunt absente. 12.8.1. Sinteza anticorpilor și reglarea producției de anticorpi Producția de anticorpi necesită în mod obișnuit interacțiunea dintre macrofage, celule T și celule B. Antigenele timus-independente induc formarea de anticorpi de către celulele B
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
căci curând după dânsul stătu domn Lațco, un vrâstnic nepot de fiu al lui. Puțina dăinuire a domniilor celor dintâi opt voievozi ai Moldovei {EminescuOpXIV 190} dovedește în orice caz că era încă slab tocmită puterea statului și că existau fatale sfâșieri dinastice. Sass Voievod. Sass Vodă, fiul și succesorul lui Bogdan-Dragoș ce-ntemeiase statul, domni numai curs de patru ani (1361 - 1365), nelăsând despre faptele sale nici o trainică știre istorică. Între urmașii săi izbucniră însă sângeroase certe pentru domnie, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la Carlsbad, vuiește ca din niște foi suterane din tăpșanul de la Paderborn, clămpănește în buzunarul ducelui de Nassau, sperie pe călătorii nevinovați din Hundsgrotte, escită interesul geologilor chemici în peșterele de la Pyrmont și e cumplit pentru oameni și animale în fatala Vale a morții. În acea minune a lavei. Și mai mult gaz o fi ieșind încă din fundurile necunoscute ale apei care acopere o parte atât de mare a suprafeței pământului. Din aceste izvoare numeroase curge pururea acid carbonic în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atribute lupești. Ca și lupul, el apare atunci când este pomenit. Dar să revin la motivul principal al fragmentului citat mai sus : adormirea Sfântului Petru. În acest moment crucial, când este în joc însăși soarta Cosmosului, somnul zeului este o greșeală fatală pe care o speculează Iuda. În unele variante ale colindei, cel care adoarme este Sf. Ion (21, p. 11) sau chiar Dumnezeu („Sus la dalbul răsărit/ Tare Domnul a durmit” ; cf. 26, p. 65). Dar cel mai adesea somnul îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pribeag” dintr-o „zonă” în alta (traversarea mării, ascensiunea la cer etc.). Am văzut rolul major pe care îl joacă paltinul în călăuzirea și ascensiunea sufletului, așa cum apare în unele bocete bănățene. Iată și cunoscutul pasaj al salciei, care jalonează fatala bifurcare a drumului : Ține, dragă suflete, Drumul nainte Până vei ajunge Unde se înfrânge Drumul jumătate Ce locuri desparte Acolo să stai Și sama să iai ; Că-i vedea o salcă Mare și înaltă... Sama aici iar să iai Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe lume (113, p. 204). Rostul cântecelor „de petrecere a mortului” este de a îndruma sufletul în „marea călătorie”, plină de obstacole și capcane. Întoarce- rea sufletului din drum, ca strigoi, este percepută ca o imensă anomalie. Urmările pot fi fatale. Rânduiala comunității (a lumii în general) și viețile oamenilor sunt amenințate. „Mulți de într-acei morți se scoală de se fac strigoi și omoară pre cei vii”, se credea în Valahia la jumătatea secolului al XVII-lea (îndreptarea legii, Târgoviște
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și asupra școalelor secundare confesionale, se vede numaidecât că prin acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat că, proiectul în cestiune tinde a regula în mod uniform pentru toate confesiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Basarab un profesor ar fi fost bătut de cătră elevi și alte multe de felul acesta. Iată dar destulă materie pentru anchete și procederi viguroase. Cât pentru cazul cu palma dată insolentului din clasa I, nu era decât o consecuență fatală a lipsei de disciplină de care suferă instrucția noastră. Este un lucru natural ca acolo unde sunt profesori cari demoralizează ei singuri tinerimea profesorii conștiințioși să-și piarză câteodată îndelunga lor răbdare. De aceea măsura luată contra unui profesor care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deja să se legene cu melancolie în aer "ca o trestie bătută de vînt" cum se exprima un procuror cu idei poetice într-un raport devenit celebru printre camarazii săi, când mâna generoasă a unui grădinar veni să taie firul fatal care-l ținea suspendat deasupra eternităței și-l readuse la viață. Văzîndu-se iar pe pământ, Tudor deschise ochii, se pipăi bine ca să se convingă că trăiește încă și, făcîndu-și cruce, jură din toată inima că n-are să mai reînceapă. Căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lovitură de picior. În dar de ne-ar da toate bunurile, acest dar ar fi ca pescheșul frânghiei de mătasă pe care Sultanul [î]l trimitea demnitarilor Porții de cari voia să se curețe. Și-n adevăr nu vedem urmările fatale ale liberului schimb în țara noastră proprie? De-o parte țăranii, munca agricolă fiind singura în stare a mai ține concurență pe piața cosmopolită a universului, pe de altă parte zeci de mii de aspiranți la funcții publice, pepiniera nesfârșită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că înlesnește și mai mult importul de mărfuri străine și de marfă vie, de oameni străini cari pe zi ce merge ne inundează. Aceasta este atât de adevărat încît balanța comercială a României arată, an cu an și c-o fatală regularitate, că esportul nostru reprezintă o valoare mai mică decât importul de mărfuri străine și că proporția între producțiunea și consumațiunea țării e pururea în defavorul nostru. Aceste drumuri de fier ne mai aduc câte 20 000 de străini pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se cuvine decât crezarea pe care o merită o foaie care-a spus de-atîtea ori neadevărul. Proiectul de-a dizolva Adunarea trebuie să fi existând sau să fi existat cel puțin. El va exista, ca efect necesar al unei cauze fatale, de câte ori un interes al țării va fi de pus la mezat. Nu doar că Adunarea actuală ar fi absolut intratabilă; dar s-au îmbogățit aproape toți și vor fi urcat tarifa conștiințelor lor. Se vede că d-lui Brătianu [î
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și baseța acestora cătră cei cari dispun de distribuirea posturilor. Prin distragerea oamenilor de la ocupațiuni productive, prin aruncarea pe terenul politicei, prin avizarea lor de a trăi speculîndu-și drepturile politice și votul, populația întreagă a orașelor va ajunge la ideea fatală că e mai lesne și mai bine de a trăi din munca altora decât din a sa proprie și urmările unei asemenea maniere de a vedea sunt cunoscute de toți. Astfel, atenianii în decadență se prefăcuseră toți în samsari, în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
director de Credit Mobiliar în Spania; apoi doi advocați, un doctor în medicină, nu profesor de liceu. Oameni inteligenți fără îndoială, buni advocați, buni doftori, buni corectori de gazetă dar, desigur... răi muzicanți. Asemenea oameni par a avea un destin fatal: nu acela de-a rezuma în ei încrederea unei țări, ci de-a escita invidia tuturor foștilor lor colegi, tuturor egalilor lor. Fiece medic, fiece advocat, fiece gazetar [î]și zice în fundul inimei lui: De ce el și nu eu? Iată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cumpătul daca cei din București vor păstra cu orice preț o atitudine ostilă. Din contra, România se află într-o poziție oarecum mai nefavorabilă și o politică de necontenite provocațiuni contra monarhiei noastre i-ar fi în cele din urmă fatală. Poate că în fine cei din România vor fi recunoscut aceasta, și într-adevăr numirea lui Dimitrie Sturza semnifică o schimbare spre bine. "Bukarester Tagblatt" spune asemenea că numirea d-lui Dimitrie Sturza a făcut o bună impresie atât la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ani, de pe spinarea unor județe sărace, milioane de datorii; Warszawsky a fost numit director de ministeriu; cel însărcinat cu afacerea răscumpărării a făcut milioane - și totuși patrioți sunt. Relele ce vin din afară ori dinlăuntru, trebuie să le considerați ca fatale, ca aduse de împrejurări neatârnate de voința oamenilor. În loc de-a vă opune curentului fatalității acomodați-vă cu el. În vorbă, în gazete, în adunări puteți spune orice v-ar putea dezvinui sau arunca vina asupra altora. Dar în realitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi condamnat poate să le faceți voi le-a făcut el ca un om cuminte, numai le-a făcut cu mult mai rele decum ați fi fost în stare voi să le faceți vreodată. Daca domnia împrejurărilor e absolută și fatală, în loc de-a vă opune acelei fatalități, ca eroii tragediilor vechi, mai bine ați intra în apa lor, căci oricât de răi ați fi, atât de înjosiți, atât de străini, atât de adânc de putrezi ca roșii tot nu sunteți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unui corp ceresc printr-un anume punct cătră care își îndreaptă instrumentul său optic, tot astfel și noi am putea sta cu ceasornicul înainte-ne, să urmărim cum se scurge nisipul și cum se apropie din ce în ce termenul fatal al încetării libertăților publice, al dictaturii personale a d-lui I. C. Brătianu. Degeaba foile guvernamentale ar face paradă de liberalismul lor; se apropie ora în care, în România, omului de la guvern îi va fi permis totul, cetățeanului nimic; ora în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
grăbiseră căderea împărăției, iar căderea aceasta căta să înlesnească, ba să împlinească definitiv contopirea bulgarilor cu slavii și slavizarea celor dentăi. Dar pe cât de greu a fost pentru romaei de-a aduce căderea acelei împărății, care le fusese atât de fatală adeseori, tot atât de greu era de-a umplea golul pe care-l produsese căderea dinastiei indigene și pieirea politică a poporului. Deja, în interesul lor propriu, bulgarii fuseseră păzitori ai Dunării; cele mai scumpe amintiri istorice ale lor erau relative la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poporului românesc, o fac numai debitîndu-le ca pe-o marfă, pentru a-și câștiga popularitate. Față cu aceste fenomene de discompunere pe toate terenele nu e oare o datorie pentru oamenii de bine de-a se opune uniți acestui curent fatal care amenință a atomiza pe cel mai numeros popor din răsăritul Europei? Căci la ce alt tinde demagogia la noi și pretutindenea decât de-a nimici clasele, identitatea lor de interese și de vederi, de-a le desface în indivizi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]