3,819 matches
-
a sarcinii, cât și atingerii unui climat de lucru optimal. 3) Stilul suportiv desemnează o focalizare de tip înalt suportivă - redus directivă. Este evident că putem vorbi despre o tendință spre realizarea unei comunicări implicative, empatie, bazată pe oferirea de feedback (cuprinzând și tipurile de feedback nonevaluativ), pe ascultare și dezvoltarea profesională a subordonaților în directă legătură cu dezvoltarea lor personală. 4) Stilul de delegare, bazat pe un cuplu de forțe de tipul suportivitate redusă - directivitate redusă, oferă subordonaților responsabilitatea atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unui climat de lucru optimal. 3) Stilul suportiv desemnează o focalizare de tip înalt suportivă - redus directivă. Este evident că putem vorbi despre o tendință spre realizarea unei comunicări implicative, empatie, bazată pe oferirea de feedback (cuprinzând și tipurile de feedback nonevaluativ), pe ascultare și dezvoltarea profesională a subordonaților în directă legătură cu dezvoltarea lor personală. 4) Stilul de delegare, bazat pe un cuplu de forțe de tipul suportivitate redusă - directivitate redusă, oferă subordonaților responsabilitatea atât pentru realizarea unei sarcini, cât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personalizat. Pe lângă acești patru factori ai leadership-ului transformațional, pe modelul continuumului lui B.M. Bass și B.J. Avolio regăsim doi factori tranzacționali (recompensa contingentă și managementul prin excepție) și un factor de nonleadership - „laissez-faire” (liderul abdică de la responsabilități, nu oferă deloc feedback etc.). Recompensa contingentă se referă la procesul de schimb între lider și membrii grupului său în care efortul depus de aceștia din urmă este schimbat cu recompense specifice (exemplul părintelului care negociază cu fiul său obținerea unei biciclete dacă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceștia din urmă este schimbat cu recompense specifice (exemplul părintelului care negociază cu fiul său obținerea unei biciclete dacă la sfârșitul anului va avea o anumită medie la școală). Managementul prin excepție se referă la leadership-ul care presupune criticism corectiv, feedback negativ și întăriri negative; acest factor se poate regăsi sub două forme: în formă activă și în formă pasivă. Forma activă presupune un lider ce urmărește greșelile și încălcarea regulilor de către membri pentru a dezvolta un comportament corectiv (profesorul care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoană; spre exemplu, A poate crede despre B că este un bun profesor, deoarece explică foarte bine la clasă. O altă persoană, C, poate crede despre B că nu este un bun profesor, deoarece nu mai acordă nici un minut pentru feedback și întrebări cursanților săi după ce ora de curs s-a încheiat. și A, și C au o percepție foarte precisă (și corectă) despre anumite aspecte ale modului în care B trebuie să-și joace rolul de profesor. În practică, vom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acțiune individuală, fără să ia în considerare scopurile grupului (ori, mai rău, înlocuind scopurile grupului cu propriile dorințe): - Agresorul presupune atacarea celorlalți membri pentru ca deținătorii unui astfel de rol să se pună pe ei în valoare; - Cel care blochează oferă feedback negativ, este dezagreabil și se opune la tot ceea ce propun ceilalți, în efortul de a nu-i lăsa să ajungă la un rezultat; - Căutătorul de recunoaștere nu încearcă satisfacții până nu atrage atenția celorlalți asupra sa, deși contribuția proprie la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dispoziția acestora; - Observator - pentru cercetarea unor noi arii de cunoștințe și pregătirea căilor pe care elevii vor ajunge la aceste cunoștințe; - Consultant și consilier - pentru a observa și - împreună cu elevul - a analiza procesul de învățare al fiecăruia, pentru a oferi feedback performativ; - Antrenor - pentru a preda „cum se învață” și strategiile de lucru, atunci când elevii o cer; - Mentor și educator - pentru a prezenta, discuta și justifica valorile; - Moderator - pentru a împărtăși și susține discuțiile focalizate pe conținut și disputele; - Arbitru și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
altui membru deoarece atunci echilibrul interior al echipei se schimbă. Totuși, există o excepție de la aplicabilitatea corectă în situațiile reale: Brikman, Beker și Castle (apud Freedman, Sears, Carlsmith, 1981, p. 579) observă că deciziile subiecților sunt prevăzute ca simultane fără feedback-ul oferit de către acțiunea celeilalte persoane. În situații reale, oamenii învață gradual unii despre alții; de aceea, autorii citați au inițiat un experiment în care au oferit trei situații de luare a deciziilor de către participanți: decizii simultane, decizia persoanei „A
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipă, obiectivele acesteia din urmă și cele informativ-formative ale cadrului didactic. Sub acest evantai de nuanțe, obligativitatea obiectivelor depășește o viziune limitativă de impunere, căpătând o viziune integrativă, de armonizare și de flexibilizare în ceea ce privește realizarea sarcinii pentru elevi. Dacă asupra feedback-ului ne-am oprit deja în primul capitol al lucrării noastre, în ceea ce privește complexitatea sarcinii, aceasta trebuie să conțină indicatori pentru cursanți pentru a-i ajuta să decidă unde și cum să-și aloce efortul de rezolvare. Spre exemplu, cadrul didactic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și asigurarea factorilor ce contribuie la coeziune și performanță într-un grup reprezintă un demers care trebuie să se afle în atenția fiecăruia dintre noi atunci când suntem membrii unui grup. Aceste dimensiuni, precum și intersecțiile fecunde dintre ele pot reprezenta un feedback pe care îl avem la modul cum acționăm și conceptualizăm activitatea din respectivele grupuri; este, pe de altă parte, evident că, din perspectiva activității reale, trebuie să se facă distincție între ariile de multiinfluență ale fiecăreia dintre ele și trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosirea activității pe grupe/echipe în interiorul metodelor bazate pe expunere (Phillips 66, grupurile „zumzăitoare”/buzz-groups, numbered students), structurarea la nivelul conținutului (prin problematizare spre exemplu), la nivelul timpului, folosirea experienței de viață a elevilor și utilizarea unor tipuri variate de feedback. Cel de-al doilea continuum îl vom gândi plecând de la categorizarea rolurilor în grup făcută de către Kenneth Benne și Paul Sheats - roluri ale activității și roluri de construcție și susținere a grupului - identificând la o extremă metodele ce au drept
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai bine? 2. Ce mă motivează cel mai bine în învățare? 3. Ce mă plictisește cel mai tare? 4. Cum să fac ca propria învățare să crească în eficiență? 5. Cum să învăț din propriile greșeli? 6. Ce fel de feedback îmi este util? De la cine trebuie să primesc acest feedback? 7. Învăț cel mai bine când... La început, o astfel de autoanaliză poate fi destul de greu de dus la capăt. Pe măsură ce cursantul se va obișnui cu procesul, se poate trece
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
învățare? 3. Ce mă plictisește cel mai tare? 4. Cum să fac ca propria învățare să crească în eficiență? 5. Cum să învăț din propriile greșeli? 6. Ce fel de feedback îmi este util? De la cine trebuie să primesc acest feedback? 7. Învăț cel mai bine când... La început, o astfel de autoanaliză poate fi destul de greu de dus la capăt. Pe măsură ce cursantul se va obișnui cu procesul, se poate trece la un nivel superior, prin optimizarea acestor întrebări ori construcția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
participanții, indivizi sau grupuri, primesc o mostră de regulă care trebuie să fie descoperită și care ar trebui să direcționeze un joc de cărți standard. Ei pornesc o activitate fecundă de exprimare de ipoteze, de încercare și eroare, primind permanent feedback, până când ipoteza lor finală va duce la descoperirea regulii ce stă la baza respectivului joc de cărți. 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)tc "13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)" Inițiată de către Itakura în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că este un bun profesor deoarece explică foarte bine la clasă. O altă persoană, C, poate crede despre B că nu este un bun profesor deoarece, după ce ora de curs s-a încheiat, el nu mai acordă nici un minut pentru feedback și întrebări cursanților săi. și A, și C au o percepție foarte precisă (și corectă) despre aspecte ale modului în care B trebuie să-și joace rolul de profesor. În practică, vom observa că vom putea deosebi cu ușurință percepții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
condiționat de învățământul clasic), ci este implicat în mod activ în procesul de învățare; - instruirea este într-o mai mare măsură individualizată (spre exemplu, programul poate fi completat de către un cursant în două ore și de un altul în patru); - feedback-ul este imediat; - învățarea este motivată pozitiv; în același timp, așa cum remarcă Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994), principala problemă a instruirii programate este că unii cursanți se plictisesc: „Dacă mi se mai pune o dată aceeași întrebare, o să țip!”, reclama unul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
așezate de la bun început în două cercuri concentrice, fiecare urmând să-și aleagă locul în care se simte cel mai bine). Prima discuție durează zece minute; după aceea persoanele din cercul exterior oferă celor din cercul interior zece minute de feedback. Elevii/studenții își schimbă apoi locurile și procesul este reluat. Această activitate durează în medie 45 de minute, rezervându-se cinci minute pentru a se descrie conținutul care va fi discutat în ziua următoare; etapele se pot ajusta la necesitățile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utiliza o mulțime de modalități de îmbunătățire a gradului de observare, dintre care propunem următoarele: - se poate cere elevilor/studenților să urmărească, într-o primă fază, o singură persoană din microgrupul de discuție, fără să numească această persoană până la momentul feedback-ului; - similar, pentru o mai bună focalizare a atenției, se vor numi, pentru o scurtă perioadă, doar două persoane în cercul interior, interacțiunile dintre acestea fiind astfel mai vizibile; - cadrul didactic poate să îndeplinească pentru o anumită perioadă rolul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe rând în ambele ipostaze (educator și educat). Utilitatea metodei constă în faptul că experiența predării, nu doar la nivel convențional, ci într-un mod formalizat, care să includă urmărirea unor obiective, alegerea unor metode, elemente de management al clasei, feedback etc., încercată de către elevi, poate să genereze în mintea lor o perspectivă empatică, mai apropiată de rolurile deținute și îndeplinite de către cadrul didactic; totodată, se va realiza o armonizare mai profundă a stilurilor și modalităților efective de învățare cu cele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o categorie restrânsă de materiale; metoda folosește deci în sensul remedierii abilităților de bază. În grupul de discuție tutorial, liderul grupului îndeplinește trei funcții majore: - chestionează cursanții în vederea stabilirii cu exactitate a barierelor care le blochează procesul de învățare; - oferă feedback sau demonstrează modalitățile de asigurare a abilităților care vor facilita învățarea; și - încurajează cursanții în a-și pune întrebări și a identifica răspunsuri chiar în propria ființă. Avantajele metodei pornesc de la ideea conform căreia cursanții identifică anumite căi de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se cuvine să atragem atenția este acela că liderul grupului (tutorul) trebuie să dovedească, pe lângă o cunoaștere profundă a materialului, și stăpânirea unor abilități în sfera relaționării umane, cum ar fi: tehnica chestionării/adresării de întrebări, oferirea unor întăriri pozitive/feedback ca reacție la comportamentele de învățare ale colegilor din grupul de discuție tutorial, un grad ridicat de toleranță și răbdare etc. În lumina acestor considerente, devine evident că eșecul unor activități tutoriale poate fi pus pe seama faptului că i se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Primejdia mărturisirii, convorbirile din Închisoarea Jilava din martie 1960, atunci când N. Steinhard și Sergiu Al-George s-au cunoscut, par să se fi fixat parțial și asupra lui Eliade - și mai ales asupra unui Eliade deopotrivă indianist și „teozof”. Un anumit feedback face ca mai târziu, după 1964, ceea ce spune Sergiu Al-George să fie prezent În scrierile sale. Replica despre yoga surprinde. Întrebat dacă practică yoga, N. Steinhard aproape se eschivează, dar replica lui Al-George nu-i lasă nici o șansă: „Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
realizările echipei ca întreg și ale membrilor echipei separat, folosiți aceste informații ca un ghid pentru intervențiile pe care trebuie să le faceți; plănuiți cum anume pot fi folosite rezultatele monitorizării pentru a contribui la evaluarea competențelor elevilor; oferiți un feedback adecvat în urma monitorizării la timp, dar aveți grijă ca aceasta să nu ducă la preluarea de către dvs. a management-ului muncii în echipă; oferiți feedback-ul într-o manieră constructivă, acceptabilă pentru elevi. PARTEA V ÎNCURAJAREA REFLECȚIEI ASUPRA EXPERIENȚEI ELEVILOR
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]
-
anume pot fi folosite rezultatele monitorizării pentru a contribui la evaluarea competențelor elevilor; oferiți un feedback adecvat în urma monitorizării la timp, dar aveți grijă ca aceasta să nu ducă la preluarea de către dvs. a management-ului muncii în echipă; oferiți feedback-ul într-o manieră constructivă, acceptabilă pentru elevi. PARTEA V ÎNCURAJAREA REFLECȚIEI ASUPRA EXPERIENȚEI ELEVILOR PRIVIND MUNCA ÎN ECHIPĂ Puteți să-i faceți pe elevii dvs. să se gândească mai profund, cerându-le să reflecteze la următoarele întrebări: Ce a
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]
-
aprecierea performanțelor obținute de elevi, interpretarea lor, adoptarea deciziilor de ameliorare. Evaluarea este o latură a procesului de învățământ în strânsă legătură cu predarea și învățarea, este o condiție esențială a procesului de instruire, punct final dar și inițial (prin feedback) al învățării. Evaluarea trebuie să fie corelată cu noile stiluri și metode de predare - învățare și să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătățirea activității, nu ca o „probă” a ceea ce știu sau nu știu elevii la un moment dat
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]