KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

evoluțiile din economia globală, inclusiv de politicile de ajustare structurală, în anii '80 și '90. Lipsa totală de vizibilitate a femeilor în abordările principale și în multe din alternativele critice a fost unul din motivele dezvoltării literaturii feministe. Totuși, perspectivele feministe nu au fost mai omogene decât alte puncte de vedere teoretice. Unii feminiști, precum Christine Sylvester (1994a, 2002) au folosit abordări postmoderne pentru a pune sub semnul întrebării descrieri "esențialiste" ale femeilor, ale drepturilor și intereselor lor. Una din preocupări

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
în care s-ar putea ajunge la emancipare universală prin lupta de clasă. Atașamentul său pentru paradigma producției i-a făcut pe marxiști vulnerabili în fața acuzației de neglijare a inegalităților de rasă, etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi forme de dominație. Ei aduc în sprijinul lor exemplul marxismului, odată

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
statului modern. Trebuie însă să observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului, recunoscând argumentele feministe și postmoderniste conform cărora universalismul riscă să ignore sau să reprime grupuri marginalizate sau vulnerabile, dacă nu respectă diferențele legitime. Însă Linklater rămâne fidel criticii Iluminismului la adresa sistemului statelor suverane și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
să fie importante pentru constructivismul non-american sugerează că o nouă manifestare a "diviziunii atlantice" ar putea fi pe cale să apară. Traducere de Cristina BOBU Capitolul 9 Feminismul Jacqui True Rupând tradiția legăturilor puternice dintre bărbați, state și războaie 13, teoriile feministe din Relațiile Internaționale au proliferat începând cu anii 1990. Aceste teorii au introdus genul drept o categorie relevantă empiric, un instrument de analiză necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni alternative ale relațiilor internaționale. Împreună cu o paletă de noi perspective asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale, precum și asupra efectelor lor în politica globală. După cum se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele marginalizate și pe conceptualizări alternative ale puterii, perspectivele feministe aduc, în lumea nesigură și destabilizată de după 11 Septembrie, un mod proaspăt de gândire și de acțiune. Până recent, domeniul Relațiilor

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
se poate demonstra, ruptura creată de magnitudinea și de semnificația evenimentelor din 11 Septembrie 2001 a dat un nou avânt perspectivelor feministe asupra relațiilor internaționale. Punând accentul pe actorii non-statali, pe popoarele marginalizate și pe conceptualizări alternative ale puterii, perspectivele feministe aduc, în lumea nesigură și destabilizată de după 11 Septembrie, un mod proaspăt de gândire și de acțiune. Până recent, domeniul Relațiilor Internaționale a studiat cauzele războiului și ale conflictului, precum și expansiunea globală a comerțului, fără a face vreo referire particulară

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
elite (Hill 1999). Așadar, unde anume se poate situa, în cadrul Relațiilor Internaționale, studiul oamenilor numiți "bărbați" și "femei" sau al construcției sociale a genurilor masculin și feminin? Cum sunt genizate sistemul internațional și domeniul Relațiilor Internaționale? În ce măsură pot duce perspectivele feministe la explicarea, înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor internaționale? Acest capitol începe cu o scurtă trecere în revistă a dezvoltării curentului feminist în Relațiile Internaționale. Se diferențiază trei tipuri de teorii feministe care oferă instrumente euristice utile atunci când discutăm despre acest câmp

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
sistemul internațional și domeniul Relațiilor Internaționale? În ce măsură pot duce perspectivele feministe la explicarea, înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor internaționale? Acest capitol începe cu o scurtă trecere în revistă a dezvoltării curentului feminist în Relațiile Internaționale. Se diferențiază trei tipuri de teorii feministe care oferă instrumente euristice utile atunci când discutăm despre acest câmp de cercetare. Acestea sunt: (1) feminismul empiric, care se focalizează pe femei și/sau explorează genul ca dimensiune empirică a relațiilor internaționale; (2) feminismul analitic, care folosește genul drept categorie

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
din Relațiile Internaționale și a explica aspecte constitutive ale Relațiilor Internaționale; (3) feminismul normativ, care reflectează asupra procesului de teoretizare ca parte a agendei normative pentru schimbări politice și sociale. Aceste forme nu prefigurează și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic sau

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Aceste forme nu prefigurează și nici nu sugerează vreo epistemologie feministă proprie. De exemplu, analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic sau normativ, care subminează asumpțiile curentului dominant din Relațiile Internaționale și încearcă să construiască noi teorii ale politicii globale, vor fi discutate în secțiunile a doua, a treia și a patra

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
analitic sau normativ, care subminează asumpțiile curentului dominant din Relațiile Internaționale și încearcă să construiască noi teorii ale politicii globale, vor fi discutate în secțiunile a doua, a treia și a patra ale acestui capitol. Începând cu anii '80, teoreticienii feminiști din Relațiile Internaționale au oferit perspective noi și interesante asupra politicii globale. Relațiile internaționale au avut o mare importanță pentru modelele relațiilor de gen, așa cum și dinamica relațiilor de gen a influențat procesul global de militarizare și globalizarea economică, spre

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
oferit perspective noi și interesante asupra politicii globale. Relațiile internaționale au avut o mare importanță pentru modelele relațiilor de gen, așa cum și dinamica relațiilor de gen a influențat procesul global de militarizare și globalizarea economică, spre exemplu. Urmând valul revoluției feministe din toată lumea, Cynthia Enloe a îndrăznit să sugereze că "personalul, care este politic" este de asemenea, la fel de bine, și "internațional". În lucrarea Bananas, Beaches and Bases (1989), ea a arătat modul în care politica internațională implică de multe ori relații

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
adevăr, eforturile feminiștilor de a reinterpreta conceptul de putere sugerează că teoreticienii relațiilor internaționale au subestimat omniprezența puterii și mecanismele care, întotdeauna și la orice nivel, reproduc o ordine mondială profund injustă și ierarhică (Enloe 1997). Reconceptualizarea puterii în termeni feminiști și atenția acordată marginalității din politica globală i-ar putea ajuta în mod real pe cercetătorii Relațiilor Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din 11 Septembrie și terorismul transnațional în general. Prima generație

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
acordată marginalității din politica globală i-ar putea ajuta în mod real pe cercetătorii Relațiilor Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din 11 Septembrie și terorismul transnațional în general. Prima generație de teoreticieni feminiști în Relațiile Internaționale de la sfârșitul anilor 1980 a căutat să conteste orientarea ontologică și epistemologică convențională din domeniu, angajându-se în așa numita "a treia dezbatere" dintre teoreticienii pozitiviști și cei postpozitiviști din Relațiile Internaționale, temă discutată în capitolele precedente

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
sfârșitul anilor 1980 a căutat să conteste orientarea ontologică și epistemologică convențională din domeniu, angajându-se în așa numita "a treia dezbatere" dintre teoreticienii pozitiviști și cei postpozitiviști din Relațiile Internaționale, temă discutată în capitolele precedente. În acestă dezbatere, teoreticienii feminiști au contestat natura exclusivistă, stato-centrică și pozitivistă a disciplinei, mai ales la nivel metateoretic. Multe din contribuțiile feministe au căutat să deconstruiască și să submineze realismul, teoria dominantă prin care se explica "politica de putere" în relațiile internaționale de după război

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
numita "a treia dezbatere" dintre teoreticienii pozitiviști și cei postpozitiviști din Relațiile Internaționale, temă discutată în capitolele precedente. În acestă dezbatere, teoreticienii feminiști au contestat natura exclusivistă, stato-centrică și pozitivistă a disciplinei, mai ales la nivel metateoretic. Multe din contribuțiile feministe au căutat să deconstruiască și să submineze realismul, teoria dominantă prin care se explica "politica de putere" în relațiile internaționale de după război. Asumpția unei epistemologii feministe specifice era de multe ori implicită în preocuparea lor pentru relațiile de gen. Un

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
exclusivistă, stato-centrică și pozitivistă a disciplinei, mai ales la nivel metateoretic. Multe din contribuțiile feministe au căutat să deconstruiască și să submineze realismul, teoria dominantă prin care se explica "politica de putere" în relațiile internaționale de după război. Asumpția unei epistemologii feministe specifice era de multe ori implicită în preocuparea lor pentru relațiile de gen. Un astfel de punct de vedere susține că viețile femeilor, aflate la marginea politicii mondiale, ne dau posibilitatea unei înțelegeri mult mai cuprinzătoare și mai critice a

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
mai puțin orbite de instituțiile existente și de puterea elitelor (Keohane 1989a: 245; Sylvester 1994a:13; vezi și Harding 1986; Tickner 1992; Zalewski 1993). Preocupările primei generații pentru metateorie își aveau în mod evident limitele lor, dată fiind pretenția normativă feministă de a oferi o alternativă radicală la realism (Runyan și Peterson 1991). Așa cum au argumentat Richard Price și Christian Reus-Smit (1998: 263), "cea de-a treia dezbatere a fost îndreptată spre interior, preocupată în special de subminarea fundamentelor discursurilor dominante

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
fost îndreptată spre interior, preocupată în special de subminarea fundamentelor discursurilor dominante în Relațiile Internaționale". În timp ce provocările curentului feminist în Relațiile Internaționale au deschis calea pentru cercetările critice, ele au pus și întrebarea: cum ar arăta politica mondială din perspectivă feministă, și cât de diferită ar fi aceasta? (Zalewski 1995). La șaptesprezece ani după ce prima revistă de specialitate dedica un spațiu special "femeilor și relațiilor internaționale" (Millennium 1988), domeniul de cercetare s-a îmbogățit considerabil și a ajuns să transforme, aproape

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
relațiilor internaționale" (Millennium 1988), domeniul de cercetare s-a îmbogățit considerabil și a ajuns să transforme, aproape, studiul relațiilor internaționale, ce până atunci nu ținuse seama de gen. Majoritatea cursurilor de specialitate iau acum în considerare problematica genului sau perspectivele feministe, datorită publicării mai multor texte și monografii exemplare semnate de teoreticienii acestui curent (Tickner 1992, 2001; Sylvester 1994a; Pettman 1996; Steans 1998; Peterson și Runyan 1999). Mai multe reviste importante au publicat numere întregi despre subiecte precum femeile, relațiile de

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
același timp generează noi intuiții teoretice asupra dimensiunii de gen a politicii globale, așa cum o ilustrează restul acestui capitol. Feminismul empiric Feminismul empiric ne îndreaptă atenția către femei și către relațiile de gene ca aspecte empirice ale relațiilor internaționale. Criticile feministe afirmă că că viețile și experiențele femeilor au fost și încă sunt, deseori, excluse din studiul relațiilor internaționale. Această excludere sexistă a dus la cercetări care prezintă numai o perspectivă parțială, masculină, deși teoriile dominante susțin că explică realitatea politicii

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
rezultat, cercetătorii neorealiști și cei neoliberali din Relațiile Internaționale teoretizează politica și sfera internațională "într-un mod care garantează că femeile vor fi absente din cercetările lor, și că agendele lor de cercetare vor rămâne neschimbate" (Steurnagel 1990: 79-80). Cercetarea feministă nu este o formă de empirism, din moment ce teoreticienii feminiști simt adesea nevoia de o mai mare claritate conceptuală decât ar fi necesar pentru critica teoretică, spre a întreprinde cercetări empirice. De exemplu, pentru a face ca anumite concepte și relații

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
teoretizează politica și sfera internațională "într-un mod care garantează că femeile vor fi absente din cercetările lor, și că agendele lor de cercetare vor rămâne neschimbate" (Steurnagel 1990: 79-80). Cercetarea feministă nu este o formă de empirism, din moment ce teoreticienii feminiști simt adesea nevoia de o mai mare claritate conceptuală decât ar fi necesar pentru critica teoretică, spre a întreprinde cercetări empirice. De exemplu, pentru a face ca anumite concepte și relații abstracte să fie verificabile prin explorare empirică, cercetătorul feminist

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
pe acelea care există și sunt importante pentru studiul său, dar și să dezvolte o metodologie de cercetare pentru a le transla și analiza empiric (vezi Caprioli 2004; Ackerly, Stern și True în curs de apariție). Din anii '90, cercetarea feministă empiric a luat forme metodologice și substanțiale variate în Relațiile Internaționale. Studii întreprinse sub genericul "femeile în dezvoltarea internațională", și, mai recent, "genul și dezvoltarea" au arătat modul cum prejudecățile masculine în procesul de dezvoltare au dus la slaba implementare

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]