KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

analizele tradiționale ale specialiștilor în științe politice în privința comunismului vizează mecanismele puterii, rețelele de relații politice care au născut și dezvoltat regimul, tipul de norme, politicile de omogenizare socială, politicile de exterminare sau anulare a opozanților. Pentru o perspectivă feministăxe "„feministă" însă, sunt deosebit de importante și politicile vieții cotidiene, căci ele dau seama de particularitățile strategiilor de supraviețuire și dezvoltare utilizate și controlate preponderent de către femei. Desigur, analiza de gen a politicilor de distribuire a resurselor este și ea deosebit de relevantă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
toate antagonismele de gen, rasă, naționalitate, religiexe "„religie", cele politice prin aceea că rezolva antagonismul de clasă abolind proprietatea privată. Identitatea de clasă era singura relevantă. Pe când în Occident se dezvolta feminismul diferențelorxe "„feminismul diferențelor", radicalismul era în floare, și feministele începuseră construcția unor adevărate școli de gândire și acțiune culturală și politică, în anii ’70-’80 se dezvolta cu totul altceva. România acelor ani construia „societatea socialistă multilateral dezvoltată”, lipsită de diferențe, topite toate într-o singură largă categorie: cea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
fost cazul celorlalte teorii și ideologiixe "„ideologie" politice. În contextul izolaționismului cultural, intelectualii, cel puțin cei români, s-au format fără să știe din curricula învățământului universitar și din publicațiile vremii că există teorii feministexe "„feminist" și gândire politică feministăxe "„feministă"5. La această stare de fapt presupun că au concurat două lucruri: accesul extrem de dificil la bibliografia și informația occidentală și interesele celor care aveau acces, fie el și limitat. Lumea academică era profund masculinizată, mai ales la vârf, chiar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Lui Leninxe "„Lenin,V.I.", ligile feministexe "„feminist" ruse i-au părut mereu suspecte prin caracterul lor burghez. Reprezentantele lor, femei emancipate în sens occidental, au căzut victime ale politicii revoluționare sau au reușit să emigreze. A prelua o agendă feministăxe "„feministă" reprezenta, potrivit lui Leninxe "„Lenin,V.I.", o abatere de la problema revoluției proletare. În acest mod, problemele femeilor încep să dispară, topite în cele ale luptei revoluționare. În general, orice ținea de o politică a diferențelor (minus cele de clasă) nu era

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
ales delațiune, inclusiv cu referire la rude și prieteni 10. Cartea Sheilei Fitzpatrickxe "„Fitzpatrick,Sheila" Everyday Stalinism. Ordinary Life in Extraordinary Times (Stalinismxe "„stalinism"ul de zi cu zi. Viața obișnuită în vremuri neobișnuite), 1999, nu este nici o analiză feministăxe "„feministă" a stalinismxe "„stalinism"ului, nici una orientată spre relațiile de gen din acea perioadă; în schimb, fiindcă acoperă problematica vieții cotidiene în plin stalinismxe "„stalinism", ea este o lucrare importantă în economia înțelegerii experiențelor de gen în comunismxe "„comunism", îndeosebi în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
stat". Acest mit devine cu totul pregnant în „Epoca de aur” sau era stalinismxe "„stalinism"ului naționalist a lui Nicolae Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae"18. În pofida controlului agendei publice de către partid, au existat și tentative de emanciparexe "„emancipare" de factură asumat feministă,xe "„feministă" aparținând unui număr limitat de intelectuale publicxe "„public" influente 19. Aceste abordări sunt încă foarte puțin analizate. Figurile proeminente feministexe "„feminist" ale perioadei comuniste românești sunt Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina"20 și Stana Buzatuxe "„Buzatu,Stana". Ecaterina Oproiuxe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
mit devine cu totul pregnant în „Epoca de aur” sau era stalinismxe "„stalinism"ului naționalist a lui Nicolae Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae"18. În pofida controlului agendei publice de către partid, au existat și tentative de emanciparexe "„emancipare" de factură asumat feministă,xe "„feministă" aparținând unui număr limitat de intelectuale publicxe "„public" influente 19. Aceste abordări sunt încă foarte puțin analizate. Figurile proeminente feministexe "„feminist" ale perioadei comuniste românești sunt Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina"20 și Stana Buzatuxe "„Buzatu,Stana". Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
celor două roluri, de conducătoare pe de-o parte, de gospodină și mamă, pe de altă parte 24. Fiind aproape de timpul și contextul acelei vremi, Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina" consideră că solidaritatea de clasă este mai puternică decât cea feministăxe "„feministă", că prăpăstiile care le despart pe femei, din rațiuni de clasă socială, nu pot să fie pe deplin trecute prin interese care le-ar unifica, dincolo de alte diferențe. În Condiția femeii, dimensiune a progresului contemporan, 1977, Stana Buzatuxe "„Buzatu,Stana

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
1993, p. 323, precum și preferința mea, mai sus exprimată, pentru termenul de „sferă domesticăxe "„sferădomestică"”). Statulxe "„stat" intervenea în viața privată a indivizilor. Spre deosebire de statele capitaliste democratice, fondate pe neamestec în existența privată a persoanei (cu toate neajunsurile semnalate de feministele liberale, respectiv acceptarea tacită a abuzurilor și a violenței domestice), comunismul intervenea în viața privată prin diferite mijloace (dar nu în caz de abuzuri și violență). De exemplu, în România ultimului deceniu de comunismxe "„comunism", statulxe "„stat" stabilea în mod

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
independență economicăxe "„independență economică" față de bărbați, asistența statului în creșterea copiilor, promovarea în poziții de conducere, acces la toate nivelurile și tipurile de educație, coeducație în termeni de gen. Aceste câștiguri nu au fost însă rezultatul unor politici feministexe "„politici feministe" care să exprime agenda unei mișcări autonome de femei, fiindcă o astfel de mișcare nu putea exista independent de structurile partidului-statxe "„stat". Comunismulxe "„comunism" nu și-a permis „detalii”, „mărunțișuri” cum ar fi acela de a se ocupa de problemele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
că relațiile de gen au suferit, în tranziție, un recul al modernizării în zona statelor central și est-europene care au avut experiența comunistă, iar posibilele cauze ale acestui recul sunt mai multe: - Comunismulxe "„comunism" nu a avut o agendă feministăxe "„feministă", ci omogenizatoare și egalitaristă. În România, de exemplu, în mod particular în perioada comunismului naționalist și dictaturii personale a lui Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae", femeilor li s-a impus modelul maternitățiixe "„maternitate" pentru interesele statului, modelul de producătoare și reproducătoare. Prăbușirea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
piața.” (Haneyxe "„Haney,Lynne", 2002, p. 234). - Partidele politicexe "„partidepolitice" au ele însele o incoerență doctrinară și o identitatexe "„identitate" ideologică fluctuantă. În cadrul lor există în genere organizații de femei, dar care, în multe cazuri, nu promovează politici feministexe "„politici feministe". Cea mai mare lipsă în reprezentarea femeilor se află în partidele care se autoetichetează ca liberale. Există chiar partide nefeministe ale femeilor. - Feminismul s-a dezvoltat preponderent în zona academică și a organizațiilor nonguvernamentale, fără să fie încă absorbit politic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
mișcare de masă. Tendința est-europenelor este mai degrabă de a adopta un comportament apolitic. De aceea, unele teoretizări susțin că femeile din regiune nu își înțeleg nici interesele, nici propria oprimare și că mobilizarea lor într-o mișcare feministăxe "„mișcare feministă" este deosebit de dificilă (vezi Galxe "„Gal,Susan" și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, 2003). - Cele mai semnificative modernizări în relațiile de gen prin decizie politică se petrec prin influența și intervenția organismelor internaționale, în mod deosebit în contextul procesului de aderare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
din fosta industrie socialistă), femeile au fost orientate către economia de piață, iar bărbații au tins să își păstreze pozițiile în fosta industrie socialistă. Numesc acest fenomen: „bărbații statului, femeile pieței”. Slaba relație cu mediul politic și rara reflecție feministăxe "„feministă" asupra politicilor în tranziție face deocamdată dificilă conturarea unor teorii politice feministexe "„feminist" inspirate din experiența tranziției. Există un debut în teoretizare foarte util în dezvoltarea teoriilor politice feministexe "„feminist"4. Ambele exemple cu care voi opera sunt din zona

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
pentru redistribuire, așa cum voi releva în capitolul următor. Aceste concluzii se apropie foarte mult de cele ale cărții lui Vladimir Pasti,xe "„Pasti,Vladimir" Ultima inegalitate, 2003. Ca și cartea Lynnei Haney, Ultima inegalitate este o lucrare de sociologie politică feministă 5. În privința abordării din perspectiva teoriilor feministe,xe "„feminist" este o lucrare de influență combinată: este radicală în privința teoretizării patriarhatului, este liberală în privința deslușirii mecanismelor de subminare a patriarhatxe "„patriarhat"ului și este o lucrare de feminism socialistxe "„feminism socialist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
următor. Aceste concluzii se apropie foarte mult de cele ale cărții lui Vladimir Pasti,xe "„Pasti,Vladimir" Ultima inegalitate, 2003. Ca și cartea Lynnei Haney, Ultima inegalitate este o lucrare de sociologie politică feministă 5. În privința abordării din perspectiva teoriilor feministe,xe "„feminist" este o lucrare de influență combinată: este radicală în privința teoretizării patriarhatului, este liberală în privința deslușirii mecanismelor de subminare a patriarhatxe "„patriarhat"ului și este o lucrare de feminism socialistxe "„feminism socialist" prin accentul mare pus asupra inegalității economice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
liberă, femeile continuând să se afle în relație cu partidele și în interiorul lor sub un „clopot de sticlăxe "„clopotdesticlă"” prin care le este adesea imposibil să treacă, deși accesul lor este în principiu asigurat. Partidele românești nu au agendă feministăxe "„feministă" afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele sunt politici de protecțiexe "„protecție" și, uneori, politici care vizează democrația paritarăxe "„democrație paritară" sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste (vezi în acest sens tentative în interiorul partidelor social-democrate din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
legiferare a prostituției, formulat în termeni conservatori. Nici una dintre organizații nu a lovit însă în politicile dependenței femeilor față de bărbați, adică în inima patriarhatxe "„patriarhat"ului politic. Este semnificativ faptul că marea ratare este cea a unei politici feministexe "„politici feministe" liberale. Indiferent de partid, politicile de până acum au fost mai degrabă de orientare socialistă și social-democrată și au încurajat tacit conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga: reducerea șomajului feminin, protecțiexe "„protecție" socială, dar cu respectarea status quo-ului sindicatelor marilor industrii bărbătești

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Femeile Rusieixe "„FemeileRusiei", Shamiramxe "„Shamiram" (Armenia) și Partidul Femeilor din Lituaniaxe "„PartidulFemeilordinLituania". În Rusia, partidul a provenit din trei puternice organizații anterioare. Liderele lor erau, în genere, foste aparatcik (foste membre ale nomenclaturii sovietice). Nu proveneau din mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", ci din cea sovietică de femei, aveau resurse organizatorice preexistente, doreau protecțiexe "„protecție" față de economia de piață și acționau mai ales ca mame. În 1993 au intrat în Dumă, având peste 8% din voturi. În timp, au fost criticate dur

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
gen dacă femeile nu sunt politic reprezentative pentru ele. De asemenea, această categorie de femei par să prefere partide programaticexe "„partide programatice", și nu carismatice sau clientelare. Cu alte cuvinte, pentru ele ar fi mai atrăgătoare o agendă politică feministăxe "„feministă". 3. Patriarhatele tranziției românești 18tc " 3. Patriarhatele tranziției românești18" 3.1. Crearea patriarhatului moderntc "3.1. Crearea patriarhatului modern" „În societatea românească de acum și din totdeauna este mai convenabil să fii bărbat decât să fii femeie. Ca bărbat, veniturile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
de tip comunist: „Politicile socialiste patriarhale ale ierahizării salariale și a ocupațiilor au fost principalele instrumente ale recreării unui patriarhatxe "„patriarhat" de stat” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 197). În acest context, în România etapei următoare de dezvoltare a politicilor feministe,xe "„feminist" cred că devine vitală lupta pentru plată comparabilă la muncă comparabilă (luptă comună a feminiștilor liberali și social-democrați). Feminiștii sunt interesați chiar și în agenda direct liberală legată de merit, o dată ce nu meritul dictează poziția salarială, adesea nici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
folosind toate ingredientele: de la modă și cosmetice la design și arta gătitului (Brădeanu et al., 2002, Bulaixe "„Bulai,Ana", Stănciugeluxe "„Stănciugelu,Irina", 2004). 3.4. Dependențele din sfera privatătc "3.4. Dependențele din sfera privată" Pentru teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" asupra tranziției, relațiile de puterexe "„putere" din viața privată au o importanță majoră. Dacă ar fi să dăm curs ideii-cadru a acestei lucrări, anume cea a drumului femeilor spre autonomie, cred că trebuie să ținem seama și de cât de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Pastixe "„Pasti,Vladimir"25. Relațiile de putere par, în acest context, să fie acceptate ca relații caracteristice sferei publice. Insistența exclusiv asupra politicii protecției femeilor în politica românească relevă o slabă internalizare a valorilor liberale și social-democrate de orientare feministăxe "„feministă". Aceste politici camuflează faptul că bărbații sunt zilnic îngrijiți în contul unei protecții care are ocazii mult mai rare de manifestare. În aceste condiții, orice mișcare de femei care vizează autonomia, autoafirmarea și parteneriatul trebuie să mențină mereu un echilibru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
educare. Politizarea violenței a fost foarte redusă în plan intern. Proiectul Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familiexe "„familie" a fost sistematic amânat în discuțiile parlamentare fiindcă, potrivit paradigmei clasic-patriarhale, era o problemă politică „minoră”. 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în Româniatc "3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România" Din ignoranță sau din teamă de disidență, multe organizații de femei, inclusiv din partide, nu și-au asumat feminismul ca ideologiexe "„ideologie" și politică, și uneori nici nu îl acceptă (vezi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
în plan intern. Proiectul Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familiexe "„familie" a fost sistematic amânat în discuțiile parlamentare fiindcă, potrivit paradigmei clasic-patriarhale, era o problemă politică „minoră”. 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în Româniatc "3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România" Din ignoranță sau din teamă de disidență, multe organizații de femei, inclusiv din partide, nu și-au asumat feminismul ca ideologiexe "„ideologie" și politică, și uneori nici nu îl acceptă (vezi și L. Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000). Cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]