2,209 matches
-
la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit ca un mire în fața altarului, fericitul îndrăgostit pleca în mare grabă, pe potecile cele mai scurte, ca să nu întârzie la mult visata întâlnire. Colegii urmau să ducă tratative cu pedagogul și cu șeful de meditație să nu bage de seamă ora nocturnă la care respectivul învoit
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
conține două băuturi diferite în același timp. Cînd schimbăm băutura, vasul trebuie să rămînă gol și curat. Similar, dacă vrei să te umpli de Domnul, trebuie să te golești de tot ce aparține creaturii. "Golește-te ca să fii umplut", spunea Fericitul Augustin. Vei putea astfel reveni și face parte din unitate, din Unu și Unu, în iubire. Căci iubirea se revarsă prin propria-i natură, iar prin iubire, și numai prin iubire, toți devenim Unu, în sfîntul Său Nume. Unde este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sau în alt fel reale astăzi. Această focalizare pe suferințele de ieri contribuie, de altfel, la deturnarea atenției, în special a oamenilor politici, de la nedreptățile prezentului și se întoarce astfel chiar împotriva celor care o promovează. Fără să uităm că "fericiții" de astăzi au cunoscut și ei, ieri, catastrofele, foametea, flagelurile lor naturale, politice și sociale. Adesea, fără îndoială, discriminările de zi cu zi, multiple și convergente, marchează, pentru unele populații, îndepărtarea de societatea "fericiților". Iar realitatea socială are o legătură
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o promovează. Fără să uităm că "fericiții" de astăzi au cunoscut și ei, ieri, catastrofele, foametea, flagelurile lor naturale, politice și sociale. Adesea, fără îndoială, discriminările de zi cu zi, multiple și convergente, marchează, pentru unele populații, îndepărtarea de societatea "fericiților". Iar realitatea socială are o legătură strânsă cu acest trecut de suferință a cărui memorie este fluturată astăzi și căruia i se atribuie starea de suferință actuală. Desigur, pentru evrei, ca, de altfel, și pentru armeni, care așteaptă din 1915
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
soț și de copii. Așa că tocește și în continuare, cu disperare și cu o voință neabătută, economia, istoria, geografia și producția de boia din Republica Vandana de Nord. Și are toate șansele să se încadreze între cei 4,98% de fericiți apți de a deveni cetățeni ai mirificului stat... Condițiile sunt egale pentru toată lumea! 42. Minunata noastră echipă națională Toată populația țării, toată națiunea a aplaudat cu mult entuziasm înaltul patriotism de care a dat dovadă echipa noastră reprezentativă de fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a arătat măcar o dată, în vreun an, a fi bîntuită de neliniști, de insomnii, de grijă față de soarta agriculturii asupra căreia aripa năpastei bate nestingherit". Felicitări, domnule Profesor, și la mai multe astfel de împliniri! 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin Alegeri noi. Lucrurile se schimbă cu o viteză amețitoare. Esența noastră divină a fost invitată demult în această realitate, dar noi ne-am îndepărtat, creîndu-ne tot felul de idoli. Acum vine vremea secerișului și trebuie să ne grăbim să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
creîndu-ne tot felul de idoli. Acum vine vremea secerișului și trebuie să ne grăbim să ne facem treaba. Vremea noastră seamănă mult cu cea a Antichității tîrzii, cînd a căzut Imperiul roman, reprezentată atît de bine de viața și opera Fericitului Augustin. Un proces de destructurare o caracterizează, de tribalizare, de anarhie, de re-sacralizare, de noi fluxuri migraționiste și, în plus, noi tehnologii și o nouă spiritu alitate ce este așteptată pentru a încorona opera. Atunci a fost cam o jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Între panică și euforie 100 3.8. Toată puterea piețelor! 106 3.9. Lebede albe, lebede negre 108 3.10. Economie și cultură 115 3.11. Economia absurdului 118 3.12. Sub aripa năpastei 120 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin 124 3.14. Shadow banking 128 Noua veche sminteală financiară 128 3.15. Hipoinflația și hiporealitatea 130 3.16. Noul normal 133 3.17. Mize bugetare 135 3.18. "Cultura" Wall Street-ului 138 Capitolul 4 DES-FACEREA LUMII 148
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
știe, în cursul numeroaselor anchete realizate pe subiecți europeni, aceștia se declară masiv fericiți (90%). Francezii nu scapă nici ei acestei tendințe: în 2004, 3 din 10 se declarau foarte fericiți, 6 din 10 mai degrabă fericiți, 8 din 10 fericiți în viața lor amoroasă. 50% dintre francezi afirmă că sunt mai fericiți decât în urmă cu cinci ani. Pe măsură ce dispare frica de invidia altora, crește și ponderea „fericiților”. Concomitent însă, doar o minoritate crede realmente în fericirea compatrioților săi. La
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
declarau foarte fericiți, 6 din 10 mai degrabă fericiți, 8 din 10 fericiți în viața lor amoroasă. 50% dintre francezi afirmă că sunt mai fericiți decât în urmă cu cinci ani. Pe măsură ce dispare frica de invidia altora, crește și ponderea „fericiților”. Concomitent însă, doar o minoritate crede realmente în fericirea compatrioților săi. La întrebarea „Aveți impresia că cea mai mare parte a cetățenilor acestei țări sunt satisfăcuți de traiul lor?”, 70% dintre francezi răspund negativ, în vreme ce 64% se declară satisfăcuți; 79
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
2. Evanghelia lui Toma EvTh 3. Evanghelia lui Filip EvPh 4. Ipostaza Arhonților HA 5. Asupra originii lumii (Scrierea fără titlu) SST 6. Cercetarea Sufletului EA 7. Cartea lui Toma Luptătorul Th III 1. AJ 2. Evanghelia Egiptenilor EE 3. Fericitul Eugnostos Eug 4. SJ 5. Dialogul MÎntuitorului DS IV 1. AJ 2. EE V l. Eug 2. Apocalipsa lui Pavel ApPl 3. Prima apocalipsă a lui Iacob 1ApJc 4. A doua apocalipsă a lui Iacob 2ApJc 5. Apocalipsa lui Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sale, adică bogățiile revărsate ale Împărăției sale. Iar În fiecare dintre membrele sale sînt Închise comori nenumărate și nesfîrșite. Iar Tatăl, care este cel dintîi prin gloria sa și de necuprins În măreția sa, Îi are, uniți cu sine, pe fericiții și slăviții eoni, ale căror număr și durată nu se pot socoti. Cu ei viețuiește Însuși Tatăl și Creatorul, iar În Împărățiile sale ilustre nu se află nici săraci, nici bolnavi. Împărățiile sale strălucitoare sînt atît de bine clădite pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de rezistență mult mai răspândite decât se crede. În România, unde a avea o mașină de scris devenise o potențială infracțiune, n-a existat decât un singur samizdat: samizdatul alimentației clandestine. Diferența dintre cele două jumătăți ale Europei avea, pentru fericitul care se întâmpla să călătorească spre Vest, inevitabile conotații comice. La primele mele contacte cu piața „capitalistă”, am stîrnit perplexitatea multor negustori punând întrebări de neînțeles pentru modul lor de viață. Intram, de pildă, într-o brutărie și întrebam: „Aveți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conexiune; conștiință; continuitate; cool; corespondent; Cosmin; cu; a cunoaște; cunoștințe; curiozitate; Dani; dat; delimitare; demn; denumiri; denumite; destin; distincție; diversitate; Dorina; drag; Dumitru; egalitate; el; el/ea; enigmă; evidențiere; facebook; fain; fală; fals; familia; fată; de fată; fată, băiat; Faust; fericit; fermecător; ființă; a fi; Florentin; flori; George; Georgiana; hazliu; Iasomie; independență; indiciu; individual; interesant; IO; Irina; istorie; iubit; început; însemnat; Jan; Jasmina; joc; Leon; listă; Lișcă; Lorena; Luca; lume; mail; mama; Manuela; Marcel; mare; marinar; Marius; mașină; măreț; meu; Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de flori; buchet; buze; ca n-povești; căciulă; ceva frumos; cîntare; colectivitate; consimțire; contopire; criză; cumetri; dansuri; de aur; de cinci stele; de pomină; destin unit; destin; dispoziție; divorța; documentar; doi ani; elegantă; emancipare; faimoasă; fain; fast; fastuoasă; fată; feeric; fericit; festiv; flori; fondator; game over; găină; hotărîre; ipocrit; îndeplinire; îndrăgostiți; întregire; lac; logodnă; lume; mai pe urmă; maturitate; mică; milionar; mine; minunată; minune; mire și mireasă; moarte; mov; multă; mulțime; necaz; nepăsare; nănași; nou; Oana și Alan; oaspeți; obicei; obligație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suc (2); tînăr (2); aburind; acum făcut; adevărat; aerisit; afumat; aliment; apa; de astăzi; bebe; bio; brînză; ceva bun; bunătate; bunătăți; de calitate; castravete; cașcaval; cărți; ceapă; cină; colac; cred; cules; curînd; demult; detergent; dimineața; dorință; dulce; duș; expira; față; fericit; firav; fragil; freș; frumusețe; gingășie; haină; haine; harnic; iarbă verde; iarbă; înghețată; învechit; lovit; luminos; lux; masă; mazăre; mireasmă; miros frumos; mîncarea; născut; neclintit; neînvechit; nemișcat; ceva nou; noutate; nu; de ospătat; parfumat; pădure; pedală; pepene verde; pîine din cuptor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Reversul unei astfel de atitudini nu întârzie să apară. Răsturnându-le rostul, carențele acestea ale strămoșilor pot fi nu doar motiv de disperare, ci și de satisfacție orgolioasă. Cioran, o știm, nu-i suportă pe cei care se realizează, pe fericiți, considerându-i superficiali, ignoranți, ignobili. Iată-l spunând: „Toate aceste națiuni occidentale Ă niște cadavre opulente” (I, 79). Sau, mai explicit: „Toate aceste popoare fericite, ghiftuite: francezi, englezi... O, eu nu sunt de aici, am în spate veacuri de nefericire
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unor aprige și încrîncenate dispute. Manevrantul al vedere este, firește, Șeful sectorului suflete, în varianta mai puțin comică, deloc binevoitoare. Intră în joc și soția jignită, părăsită pe jumătate. Intră în joc, sub presiunea "socială", frica, slăbiciunea, și protagonistul, din fericitul soartei, devine un cooperant supus al compromisurilor și politice. La vîrsta împlinirilor actoricești, Constantin Pușcașu vine cu dezamăgiri, resemnări și tristeți reprimate pentru ca dosarul dramatic al fericitului-nefericit să cîștige în firesc. Atins puțin de monotonie în partea de supușenie a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-și revină. Mare a fost mirarea când într-o zi el s-a sculat, s-a îmbrăcat singur și l-a chemat pe preot să mănânce împreună, la fel ca mai înainte. Preotul a recunoscut că a fost nespus de fericit și a spus că Dumnezeu s-a milostivit de acest tânăr și de mama lui care avea să-l primească acasă sănătos. Acestea erau condițiile în care tatăl meu a traversat iarna 1959-1960 și anul 1960 în lagărul de muncă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pliscul ciorii/ Senine gheare, senin și iepurele mort/ Sticlos aproape totul, astfel încât mă port/ și eu la fel de fals, precum ne-mbracă zorii./ Sunt iarăși în picioare, mă bucur că le am,/ Mă curăț de nămolul ce parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o priveam, cum putrezește nobil în propria sa nuntă." De fapt, ideea poemului, dualitatea insului, se extinde și în altele ca: "Veșnic părinte", "Vorbesc din demon", idee blagiană ("Pax magna"): "Sunt niște cețuri strâmbe și niște neguri dese
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apologetico-polemice. În ce privește opera Sfântului Ioan Hrisostom, putem spune că acesta lasă posterității o operă uriașă, inegalabilă atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Făcând o paralelă între Hrisostom și Augustin, Bardenhewer spunea: Augustin vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., p. 162. footnote>. (...) Mulți care l-au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
apologetico-polemice. În ce privește opera Sfântului Ioan Hrisostom, putem spune că acesta lasă posterității o operă uriașă, inegalabilă atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Făcând o paralelă între Hrisostom și Augustin, Bardenhewer spunea: Augustin vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., p. 162. footnote>. (...) Mulți care l-au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]