1,443 matches
-
poverii unei puterii șputerea benefică, opuse celei maleficeț stă În natura acestor mișcări religioase. Maeștrii lor nu au fost profesori de filozofie, care să argumenteze cu obiectivitate meritele unei noi teorii despre originea lumii, ci profeți care au Încercat cu fervoare să adune umanitatea În jurul cauzei lor”. Atunci când Învățătura zoroastriană se definește ca monoteistă, trebuie să se țină cont de faptul că astfel se atinge un singur aspect, poate cel mai superficial, fiindcă, dacă este adevărat că, teoretic, monoteismul nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
legendă și istorie, între real și ireal, didahiile, respirând aerul pur al „Cărții cărților”, pleacă de la litera ei, însă dezvoltă, se poate spune creator, premisele pe care străvechile istorii, ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația fecundă. Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
politic. Aprecierile lui s-au dovedit a fi dureros de precise 42. Tulburările postbelice din România au fost similare celor care au dominat restul Europei în anii aceștia. Așa că oamenii de stat s-au grăbit să fixeze granițele ca să contracareze fervoarea revoluționară (ținînd cont de exemplul rusesc). Procesul acesta însemna practic o restaurare a vechiului regim. Totuși, situația lăsa pe dinafară generația tranșeelor. O asemenea "revenire la normalitate" însemna în România restaurarea și consolidarea vechiului sistem politic și extinderea acestuia în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
baza proiectelor politice și a mișcărilor sociale care au devastat Europa În prima jumătate a secolului) s-au ofilit În ultimele decenii ale secolului XX. și aceasta este o poveste care nu poate fi Înțeleasă decât În context paneuropean: declinul fervorii politice din Vest (mai puțin În rândul unei minorități intelectuale marginalizate) a fost Însoțit de pierderea credinței politice (din motive complet diferite) și discreditarea marxismului oficial În Est. În anii ’80, dreapta intelectuală a părut la un moment dat că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al Austriei, Tito pretindea o soluție teritorială În favoarea Iugoslaviei, În timp ce Stalin prefera să nu rezolve avantajosul statu-quo, ce permitea Uniunii Sovietice să mențină trupe În estul Austriei și, În felul acesta, și În Ungaria. Amestecul titoist de iredentism iugoslav și fervoare revoluționară partizană era, prin urmare, o neplăcere crescândă pentru Stalin. Conform Official British History of the Second World War, În cercurile militare occidentale se impusese din mai 1945 ideea că, dacă un al treilea război mondial ar izbucni În curând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu nimic responsabilitatea Moscovei pentru ceea ce era, până la urmă, anexarea acelor țări de către URSS. Dar ne ajută să Înțelegem amploarea deziluziei care a urmat. Comuniștii puțin mai În vârstă, precum Djilas (născut În 1911), au Înțeles probabil dintotdeauna că „manipularea fervorii e sâmburele servituții”. Dar adepții mai tineri, În special intelectualii, au fost uimiți să descopere rigorile disciplinei comuniste și realitatea puterii staliniste. Un șoc aparte pentru democrațiile populare din estul Europei a fost dogma jdanovistă a celor „două culturi”, impusă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost atrasă tocmai de rigiditatea PCF - cel puțin În primii ani, la fel cum partidul ceh sau polonez i-a entuziasmat inițial pe tinerii din Est. Dar intelectualii francezi consacrați se vedeau amenințați zilnic, În vederile lor progresiste, de fervoarea cu care comisarii culturali ai PCF impuneau ortodoxia În paginile turgide ale cotidianului de partid L’Humanité. Scriitorii și savanții care trecuseră de partea PCF nu puteau spera, precum Vittorini În Italia sau Grupul Istoricilor din Partidul Comunist la Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tăciunii fumegânzi ai revoluției economice din secolul al XIX-lea, care se consumase practic, lăsând În urmă relații sociale și obiceiuri culturale din ce În ce mai nelalocul lor În noua eră a avioanelor și armelor atomice. Războiul părea să fi dat timpul Înapoi. Fervoarea modernizării din anii ’20 și ’30 dispăruse: lumea s-a Întors la traiul de demult. În Italia, ca În mai toată Europa rurală, copiii Începeau să muncească imediat după absolvirea (sau mai degrabă neabsolvirea) școlii primare; În 1951, numai un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și infracțiuni: și În această privință, Republica se Înscria În tradiția statului italian, Încă de la primii ani de unificare. Cei care se aflau la cârma statului italian era perfect plasați pentru a dispensa favoruri, direct și indirect. Dincolo de patina de fervoare ideologică sau religioasă, politica În Italia postbelică era așadar o luptă pentru a ocupa statul, ajungând la pârghiile patronajului și privilegiilor. Iar În acapararea și manevrarea acestor pârghii, creștin-democrații lui Alcide De Gasperi și succesorii săi au fost inegalabili ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și omucidere În masă) nu era deloc o noutate. Pe această temă mai scrisese chiar Soljenițîn, plus nenumărate victime, supraviețuitori, martori și savanți. Arhipelagul Gulag adăuga la mărturiile existente sute de pagini de informații și detalii, dar nu depășea ca fervoare morală și impact emoțional alte scrieri cu greutatea experienței: Călătoria În vâltoare a Evgheniei Ginzburg, publicată În 1967; memoriile Margaretei Buber-Neumann din lagărele sovietice și naziste, apărute pentru prima oară În germană În 1957; confesiunea amară a unei credințe rătăcite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
către Biroului Politic din RDG, „multe argumente pe care noi le-am prezentat Înainte reprezentanților PSD sunt acum preluate de aceștia”20. Iluziile social-democraților vest-germani sunt, poate, de Înțeles. Dar ele erau Împărtășite și de mulți creștin-democrați, aproape cu aceeași fervoare. Helmut Kohl, cancelarul Germaniei de Vest În 1982, era la fel de dornic să cultive relații bune cu RDG ca și adversarii săi politici. El s-a Întâlnit și a vorbit cu Erich Honecker În februarie 1984, la funeraliile lui Iuri Andropov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
domolească entuziasmul fanilor. și mai grăitor, ieșirea Angliei din competiție nu a afectat numărul de telespectatori britanici la meciurile care mai rămăseseră de disputat (Între state mici ca Portugalia, Olanda, Grecia și Cehia), fără miză pentru fanii britanici. Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia generală de a urmări meciurile, orice meci, era mai importantă decât atașamentul partizan față de o echipă anume 5. La momentul de maximă audiență, transmisiunile BBC
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a țării, H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară amenințat de vânturile revizionismului internațional”. Într-o serie de articole programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o formă de separare, ci ca modalitate de integrare în cultura țării. La un an de la apariție Al. Constantinescu notează cu satisfacție: „Paginile «Hotar»-ului nostru dovedesc posibilitățile de afirmare ale regiunii sub aspect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Luce, Knopf, Jean Delville, A. des Gachons, Menard, Roll, Hodler, Maurice Eliot, Willete, peste care trec -, și, printre incontestabili, acest Gustave Moreau, cu incursiunile sale în ținutul himerelor și pentru care există un cult care atinge un înalt grad de fervoare", acest Rochegrosse, cu al său Chevalier aux fleurs, mărșăluind către cucerirea Ideii, îndepărtând cu un gest sigur și nobil florile tentante care răsar în drum"41. Imaginația, visul, misteriile apar nu doar ca subiecte, ci devin creatoare de atmosferă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiect de cult, cât și obiect simbolic. În plus, această figură feminină, aparent nubilă, apare ca nud, craniul așezat între coapse voalează sexul, dar îl și conotează morbid. Arta și moartea sunt legate nu printr-o meditație filozofică, inspirațională, cu fervoarea penitenței, spirituală, ci senzualist. Arta devine obiectul unui scenariu al seducției pe care moartea, sub aspectul venust al acestei nimfete, o încoronează. Din alegoriile medievale ale Frumuseții și Morții, sau a motivului miroir de la mort, sau a "craniului oglindit", sensibilitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc un limbaj armonic și impresionează prin fervoare și onestitate. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de Încălțăminte, furnizând date legate de trăsăturile de personalitate dominante ale categoriei de consumatori căreia se adresează. 2.4. Antinomiile personalității - izvor al schimbărilor la nivelul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cele două minorități etnice există, pe lîngă diferența numerică, și una de atitudine. După spusele ambasadorului Aggrey, românii din SUA sînt mai conștienți de faptul că sînt americani, în vreme ce maghiarii de acolo sînt mai sensibili la rădăcinile lor etnice 2592. Fervoarea cu care fiecare din aceste minorități a pledat la audieri vine în sprijinul aprecierilor lui Aggrey. Ungurii din America au fost nelipsiți de la audierile pentru Clauza României, încă de la început. Ei își argumentau opoziția față de reînnoirea Clauzei prin discriminările sistematice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Experiența carcerală pare să fi prilejuit punerea în mișcare a unei plăci turnante în viziunea sa despre lume, a cărei finalitate s-a manifestat printr-o radicală apostazie politică. Astfel că, la eliberarea sa (1912), Hervé a îmbrățișat, cu aceeași fervoare militantistă cu care l-a combătut înainte, ultranaționalismul în formula sa fascistă. Demagogul a fost reținut în memoria cultural-politică franceză contemporană drept "infamul socialist antipatriot care până în 1914 a devenit ultra-șovin" (Loughlin, 2001, p. 9). Prefacerea radicală de la socialismul antipatriotic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]