1,782 matches
-
la Editura Galaxia Gutenberg ( Tg. Lăpuș - director Pr. Silviu Hodiș) au apărut câteva cărți care reprezintă semnificative „restituiri literare” pentru Școala Ardeleană, realizate de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, un istoric literar dedicat temeinic trecutului cultural ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
sau către canonicul Ioan Corneli de la Oradea, inaugurând în literatura Transilvaniei un gen literar în care se vor ilustra marii cărturari blăjeni de mai târziu, de la Timotei Cipariu la Ionel Pop. Desigur, ca toți reprezentanții Școlii Ardelene, este istoric și filolog. Ca istoric, nu are informația vastă a lui Gheorghe Șincai, nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să imprime scrisului acel caracter educativ al istoriei, postulat de istoricii antici, pe care-i citează: „Istoria iaste dascălul tuturor
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să imprime scrisului acel caracter educativ al istoriei, postulat de istoricii antici, pe care-i citează: „Istoria iaste dascălul tuturor lucrurilor” - traducere liberă a cunoscutului adagiu:„Historia - magistra vitae”; ca filolog colaborează cu Gheorghe Șincai la Elementa linquae daco-romanae sive valachicae (1780), prima gramatică tipărită a limbii române, și editează un Dictionarium latino- valachicum. Așadar o ediție ce ne oferă o imagine cvasicompletă a operei vaste și diverse a lui Samuil
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
demersul artistic față de cel speculativ. Este cazul, între alții, al lui Giorgio Barberi Squarotti, poet, nu doar om de știință literară, cum s-a știut mai bine de douăzeci de ani, al lui Umberto Eco, Claudio Magris sau Marco Santagata, filologi și prozatori. Nu e lipsit de interes să comparăm iterul celor trei din urmă ca autori de ficțiuni, nu doar autorități în semiotică, în germanistică, respectiv în literatura veche italiană. Cel puțin la o primă privire, se observă că debutul
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
catalana se află în acest an în compania altor figuri importante din literatura spaniolă a ultimelor decenii, precum Luis și Juan Goytisolo, Antonio Muñoz Molina, José Manuel Caballero Bonald, Francisco Nieva, Javier Marías. Conform primelor declarații, decizia juriului, prezidat de filologul și criticul literar Gregorio Salvador, a avut în vedere „meritele și calitatea evidență” a premiatei, vocația să literară de-a lungul unei vieți „dedicate literaturii”, contribuția remarcabilă la dezvoltarea și îmbogățitea genului scurt al povestirii contemporane și a literaturii pentru
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
anului 1936, să plece la Școala română din Paris, dar reprezentanții partidelor de dreapta și extremă dreaptă din Universitate și de la București s-au pronunțat împotrivă.2 Această discriminare intelectuală, bazată exclusiv pe motive politice, a contribuit la solidarizarea tânărului filolog și publicist cu grupul intelectualilor de stânga, care s-a conjugat cu interesul față de procesul profesorului Petre Constantinescu-Iași, moment ce i-a întărit convingerea că Justiția din România este aservită Puterii politice, iar obediența procurorilor față de partida legionară, fascistă și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
pot face o documentare pe Internet sau un reportaj de televiziune. Spătarul Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin și cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una dintre personalitățile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulație mondială. După propria-i mărturisire, s-a născut în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
juristul Nicolae Dumitrescu, cel care i-a vegheat temeinica formare intelectuală, a mătușii Zoe, căreia - așa cum mărturisea - i-a datorat educația religioasă, a bunicului din partea mamei, preotul Gheorghe Apostol de la Mărășești, care s-a stins ca un sfânt, a mamei, filolog din școala lui Densușianu. Cu un umor tandru, firesc, necăutat - cum spuneam și altădată - doamna Zoe ne purta, povestind, în altă lume. O lume aproape dispărută astăzi. Vă prezentăm, în acest număr al României literare, al doilea episod din înregistrarea
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
Jilava, Capul Midia și celelalte oribile locuri de detenție și moarte. Citiți Memoria! * PAradigma (nr. 12, dec. 2003) îl evocă, în editorialul semnat de dl Ieronim Tătaru, pe Ovid Densusianu, de la nașterea căruia s-au împlinit 130 de ani. Lingvist, filolog, istoric, critic literar, poet, promotor al simbolismului, Ovid Densusianu a fost profesorul, la Universitatea din București, mai multor generații de romaniști, lingviști ori literați. Evocarea dlui Tătaru, unică în presa culturală, e binevenită și repară o nedreaptă uitare. * Crăciun în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
sînt din nou puternică, curajoasă, că iubesc lumina și că ea se așează, iarăși, pe fața mea. Că intru, nu știu pînă cînd, în armonie cu mine și cu povestea mea. "NU VĂ FIE FRICĂ!..." Doi foști colegi ai mei filologi, cu unul dintre ei purtam, cîndva, discuții palpitante despre Muzeul }ăranului Român, sînt și artiști. Artiști importanți, cu studii, cu turnee internaționale și concerte ținute în atenee și filarmonici. Au încercat să nuanțeze puterea cuvîntului, să-l exprime și altfel
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
parabolă esoterică și comică despre cenzură. Protagonistul povestirii, influent sfetnic al unui dictator, este înălțat la rangul de trezorier al tuturor cuvintelor din țară. În această calitate, el organizează și supraveghează producția de texte literare, ajutat de o echipă de filologi - pretext epic pentru Ștefan Aug. Doinaș de a-și demonstra și forța de pamfletar: " Bătrânul Marga, căruia i se zicea Maître, era un uriaș gheboșat, cu barbișon și părul vâlvoi, care te împroșca cu scuipat când vorbea; și vorbea continuu
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
un secol acest manuscris. Tocmai aceste considerente ne-au determinat să dăm o extindere mai mare decât de obicei prezentării acestei ediții, ce se cuvine să se afle în marile biblioteci publice din toată țara, pe masa cercetătorilor istorici și filologi, a celor care predau istoria și literatura română tinerelor generații de studenți și elevi în clasele superioare de liceu. Este timpul să cunoaștem în formă originală marile culmi ale creației românești, care s-au aflat la nivelul științei europene, ba
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
înțelege din colecția de Opere; Vol.II cuprinde traducerea Descrierii Moldovei, realizată tot de Iosif Hodos (1875), textul latin constituind Vol. I, îngrijit de Al. Papiu-Ilarian (1872). Succinte informații despre cărturarul ardelean pot fi găsite în Dicționar de lingviști și filologi români, semnat de Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu (București, 1978, p. 145), si in sinteză Membrii Academiei Române, 1866-1996, realizată de Dorina N. Rusu (Iași, Fundația Academică "Petre Andrei", 1996, p. 162). 7 Imperiul Otoman. Epoca clasică, 1300-1600, ediție și studiu
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
evenimentele militare și politice în relație nemijlocită cu istoria mai veche și cu cea prezentă a României. Sfârșitul dictaturii antonesciene a readus țara alături de vechii prieteni care au asigurat, la sfârșitul Primului Război Mondial, înfăptuirea reîntregirii României. Ca filosofie și opțiune istorică, filologul de la „Jurnalul literar” a rămas credincios, în pofida incertitudinilor aduse de uraganul care a traversat Europa acelor ani, convingerilor dobândite prin contactul cu cei mai reprezentativi intelectuali democrați români din epocă... 11 G.Călinescu și contemporanii săi, 2, Minerva, 1987, p.
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
o atitudine imposibil de pus vreodată la îndoială. În fine, ar mai fi - ca întotdeauna - ceva care - tot ca întotdeauna - va fi trecut sub tăcere... Iată începutul eseului: "Comentariile lui Cezar se lasă recitite la nesfârșit de către specialiști: istoricul, eruditul filolog clasic, degustătorul de sintaxă fără cusur își găsesc aici nu doar obiect de studiu cu fațete inepuizabile, dar și o adevărată sursă de delicii. ș...ț Dacă nu se acordă însă monopolul unei lecturi de castă, rezervată inițiaților devine legitimă
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
formale. 3. Obligativitatea întemeierii edițiilor academice pe analiza critică a tuturor manuscriselor autografe (eventual și a copiilor antume după manuscrise ipotetic autografe), a edițiilor antume apărute sub supravegherea autorilor și a principalelor ediții postume, analiză a cărei sinteză editorul profesionist, filolog, trebuie să o facă în prefața textologică, prezentând totodată și normele proprii de transcriere stabilite prin menționata analiză critică, norme care asigură stabilirea corectă a textului autentic. Analiza critică a surselor ediției și deducerea din această analiză a normelor de
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
politice ori acceptării unor exigențe sau a unor intervenții ale cenzurii, precum și - să presupunem -, în cazul unor studii de istorie literară, descoperirii unor documente ce impun modificări ale textului din ediția anterioară sau din ediții anterioare. în asemenea cazuri, editorul filolog trebuie să distingă între ceea ce merită să fie păstrat ca text autentic și ceea ce se cuvine să fie înregistrat, cu adnotările adecvate, la capitolul "variante". 5. Obligativitatea indicării în toate cărțile cuprinzând literatură clasică a ediției/ edițiilor matcă, fie printr-
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
ca și originalitatea critică a unei antologii din opera unui scriitor, par a fi de neadmis de către majoritatea editorilor contemporani și de cei ce administrează drepturile de autor, care se bucură, desigur, deocamdată, de prezumția de nevinovăție, întrucât nu sunt filologi. Dar ar fi cazul să recurgă la concursul unui filolog autentic, bine școlit, care să-i ajute să-ndrepte nedreptățile decurgând din ignoranță. 6. Necesitatea adnotărilor documentare, istorico-literare și a gloselor lexicale, îndeosebi în edițiile din colecțiile școlare și de
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
scriitor, par a fi de neadmis de către majoritatea editorilor contemporani și de cei ce administrează drepturile de autor, care se bucură, desigur, deocamdată, de prezumția de nevinovăție, întrucât nu sunt filologi. Dar ar fi cazul să recurgă la concursul unui filolog autentic, bine școlit, care să-i ajute să-ndrepte nedreptățile decurgând din ignoranță. 6. Necesitatea adnotărilor documentare, istorico-literare și a gloselor lexicale, îndeosebi în edițiile din colecțiile școlare și de popularizare. 7. Aș fi dorit să se discute la Clubul
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
României ca membru cu drepturi depline al acestui organism. Astfel, România a realizat unul din primii pași importanți în procesul de aderare la structurile euro-atlantice. Luni, 29 septembrie IORGU IORDAN În urmă cu 115 ani s-a născut lingvistul și filologul român Iorgu Iordan. Licențiat al Universității din Iași, și-a continuat studiile la Berlin, Bonn și Paris. A pus bazele Institutului de Filologie Română „A. Philippide“ din Iași; a fost director al acestuia, apoi al Institutului de Lingvistică din București
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
Înainte de orice încercare de a discuta fondul problemei, discuție care abia acum se poate face în condiții normale, pe baza întregului material, trebuie contemplată și apreciată dificultatea acestei uriașe întreprinderi a echipei de la Institutul Călinescu coordonată de istoricul literar și filologul Nicolae Mecu. Nu numai că au fost puse la contribuție toate publicațiile epocii, greu de găsit (una singură n-a mai fost regăsită și textul lui Călinescu trebuie considerat pierdut), și s-au identificat toate republicările ulterioare, nu numai că
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
origine unui om după numele pe care îl poartă", a declarat Matei Cazacu. "Teoriile barbare au succes" Doctorul în istorie și civilizația bizantină și post bizantină îl bănuiește pe istoricul Neagu Djuvara că s-a inspirat de la "Laszlo Rásonyi, un filolog ungur, care scrie în 1935 că Basarab este cuman sau mongol, nici el nu știe exact". Mai mult, Cazacu opinează că din pana lui Djuvara s-au desprins și alte "teorii elucubrante", exemplificând cu tracomania, care, spune universitarul, n-a
Scandal în lumea cărților: "Djuvara are teorii elucubrante" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/68555_a_69880]
-
potrivi noilor cerințe ideologice. Au urmat și alte demersuri: cărțile istoricului Roy Medvedev ( Cine a scris "Pe Donul liniștit", Paris, 1974; Enigmele biografiei artistice a lui Mihail Șolohov, Paris, 1975; Enigmele biografiei literare a lui Mihail Șolohov, Cambridge, 1977), cartea filologului israelian Zeev Bar-Sella, Donul liniștit versus Șolohov, (1988), precum și analize făcute fie cu ajutorul tehnicii electronice de calcul de către o echipă de specialiști norvegieni, fie una textologică, bazată pe "metoda convoiului". Argumentele pro și contra adunate din aceste lucrări, precum și din
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
Alexandru Duiliu Zamfirescu, scriitor (născut în 1892). A reușit un fapt admirabil, pe lângă cele câteva cărți publicate, și anume, să fie fiul mamei, dar mai ales al tatălui său, celebrul Duiliu Zamfirescu. 25 februarie 1881 - A murit August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist și om politic, membru fondator al Societății Academice Române (născut în 1810). Acesta și-a dat mâna cu Nicolae Bălcescu și au scos “Magazin istoric pentru Dacia”, prima revistă de istorie. Degeaba, românii o dădeau înainte cu numele
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 25 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67225_a_68550]