3,915 matches
-
2000; Concina prădată, îngr. și pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1982; Concina prădată. Popi, îngr. și pref. Aureliu Goci, București, 1997. Repere bibliografice: Enric Furtună, „Arta iubirii”, „Lumea”, 1921, 897; Mihail Sevastos, „Mirajul Alpilor”, VR, 1925, 1; G. Spina, Un gânditor fin: Teodor Scorțescu, „Opinia”, 1926, 5 827; D. I. Suchianu, „Popi”, ALA, 1929, 432; Al. A. Philippide, „Popi”, ALA, 1930, 493; Paul Zarifopol, „Popi”, ALA, 1930, 499; Pompiliu Constantinescu, „Popi”, VRA, 1930, 135; Perpessicius, Opere, IV, 223-226; Mihail Sebastian, „Cobaiul”, VR, 1938
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Philippide. Între 1923 și 1925 devine asistent la această facultate, apoi pleacă pentru studii de specializare la Paris, susținându-și doctoratul la Sorbona cu tezele Recherches sur le roumain commun și Études sur l’ancien daco-roumain prélittéraire (jusqu’à la fin du XV-e siècle). Introduction. Les systèmes phonétique et morphologique (1930). Între 1926 și 1929 funcționează ca profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din Chișinău, iar între 1929 și 1939 la Liceul Național din Iași, ulterior fiind transferat la Liceul „Mihai Eminescu
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]
-
Commémorations, Paris, 1937; Un Jour et une nuit, Paris, 1938; Mais une ile ou peut-être un rivage, 1947 (hors commerce); Enfin, ces neuf poèmes, 1949 (hors commerce); Poèmes dûs, Paris, 1950; Jour après jour, Paris, 1951; D’ Une suite sans fin, Paris, 1953; Avec leș mêmes mots (1930-1954), Paris, 1954; Fidèle infidèle, Paris, 1955; Étapes, Paris, 1956; Aurélia, Paris, 1958; Une Élegie, Wulfrath, 1960; Leș Pas recomptés, Paris, 1962; Élements, Paris, 1963; L’ Étape suivante, Paris, 1964; Ici repose, cu o
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
literară. S-a risipit în articole pătimașe, fără idei originale, cum sunt Pornografie și naturalism, Artiștii cetățeni sau Teatrul modern. A lăsat versuri epigonice, de evident timbru eminescian, strânse postum în volumul Proză și versuri (1899), epigrame, unele cam obscene (Fin de siècle, 1892), instantanee din viața celor umili (Spectacole în stradă, Cronici triste, Mizerie, Nebunul). Un roman, După natură. Artiștii, i-a apărut în 1890, altul, Măritată, neîncheiat, s-a tipărit fragmentar în „Săptămâna ilustrată”. Scrierile lui V. pot interesa
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
de Ivan Turgheniev. Numeroase alte transpuneri, îndeosebi din literatura franceză (Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Émile Zola, Alphonse Allais, Gustave Flaubert ș.a.), dar și din Giacomo Leopardi ș.a., intră în paginile ziarului „Adevărul” (1891-1893). SCRIERI: După natură. Artiștii, Roman, 1890; Fin de siècle, București, 1892; Proză și versuri, pref. Socrate Georgescu, București, 1899; Traduceri: Ivan Turgheniev, Întâia dragoste, Roman, 1891. Repere bibliografice: Theodor Cornel, O amintire, „Evenimentul”, 1898, 1615; „Proză și versuri”, NRR, 1900, 7; Alexandru Piru, G. Ibrăileanu. Viața și
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
și soarta”, „teofania lumii”) și peste încercarea de a face o tipologie a spiritului european (Logos și Eros în metafizica creștină), sunt de urmărit ideile lui V. despre literatură și judecățile critice, unde se vede percepția lui estetică, cât de fin este gustul artistic al acestui om învățat și prob. Este suficientă parcurgerea cronicilor, recenziilor, eseurilor, însemnărilor din revistele vremii, precum și a scenariilor pentru conferințe pentru a înțelege că el nu e un critic literar veritabil, nici un eseist profesionist, cum sunt
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
va utiliza metodele fenomenologice și comprehensive, efectuând un „act hermeneutic” de descifrare și înțelegere a semnificației stării de alteralitate psihică. Dincolo de „tabloul clinic” construit din tulburările aparente, obiective sau obiectivabile, se află persoana bolnavului psihic, iar cunoașterea acesteia este obiectivul finul al psihopatologiei, la fel cum în cazul psihodiagnosticului proceselor normale, concluzia finală va fi reprezentata prin configurarea „profilului psihologic” al personalității subiectului analizat sau cercetat. Din cele de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alt Ammonios, căci profesorul lui Plutarh fusese contemporan cu Nero, deci cu câteva veacuri mai... tânăr decât strategul de la Diogeneion. 4. Plutarh, Quaestiones convivales, IX, 736D. 5. H.-I. Marrou a avansat această teorie în lucrarea Saint Augustin et la fin de la culture antique, De Boccard, Paris, 1938 (trad. rom.: Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997). Ulterior a recunoscut că teoria era greșită și a corectat-o. 6. Este vorba despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apelat cu acest titul (cf. H.-I. Marrou, Histoire de l’éducation dans l’Antiquité, Seuil, Paris, 1981; trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, traducere de Stella Petecel, Meridiane, București, 1997). Vezi și H.-I. Marrou, Saint Augustin et la fin de la culture antique, De Boccard, Paris, 1938 (trad. rom.: Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997); C. Lambert, La grammaire latine selon les grammairiens latins du IVe et du Ve siècle
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dans l’Institution oratoire, Paris, 1936. 10. Avem în vedere, desigur, vestitul discurs despre dignitate homini prin care Pico va întemeia umanismul renascentist. 11. S-au realizat cercetări fundamentale pe această temă. Este considerată clasică lucrarea lui F. Lot La Fin du monde antique et le début du Moyen Age, Albin Michel, Paris, 1937. Despre sfârșitul Antichității și contactul barbarilor cu Romaniile pe care le-au cucerit: H. Aubin, Vom Altertum zum Mittelalter. Absterben, Fortleben und Erneuerung, Münchener Verlag, München, 1949
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istorie ecleziastică. Vezi, de exemplu, I. Rămureanu, Istoria bisericească universală (manual pentru seminariile teologice), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 140. 16. C. Vogel (La Discipline pénitentielle en Gaule: des origines à la fin du VIIe siècle, Letouzey et Ané, Paris, 1952, pp. 134-135) susține că acești vizitatori, laici și clerici, veneau la Lérins în calitate de creștinați recenți, de convessi. 17. Martin Schanz, Carl Hosius și Gustav Krüger (Geschichte der römischen Literatur von den Anfängen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pire? Satan ou Belzébuth?”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 241-244 (prima ediție în Le Figaro Littéraire, 25 februarie 1950, pp. 1-4). Chaunu, P. (1998), „Les jumeaux «malins» du deuxième millénaire”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 219-225. Conan, É. (2000), „La fin des intellectuels français”, L’Express, nr. 2578, 30 noiembrie - 6 decembrie, pp. 102-110. Courtois, S. (ed.) (1997), Le livre noir du communisme, Laffont, Paris. Daniel, J. (1998a), „Sur un texte d’Alain Besançon”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 227-230. Daniel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mamă, și tu la medicină, să-ți umpli sarsanaua de la pacienți”). O altă categorie care primea peșcheșuri grase contra servicii erau mecanicii auto. Bine era dacă aveai relații în comerțul socialist, la restaurante, dacă aveai rude sus-puse, un naș, un fin, un unchi barosan, dacă lucrai în întreprinderi cu aprovizionare specială etc. Cei care lucrau în comerțul alimentar, în întreprinderi avicole sau zootehnice, la abatoare, ca bucătari/îngrijitori la creșe, grădinițe, cămine sau spitale furau alimente en gros și en detail
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
après nous avions été emmenés de la cellule du dessous, le toit arraché par l’orage, et introduits entre les quelques 60-70 personnes entassées dans le souterrain, nous avons tous observé, étonnés au début, préoccupés plus tard, avec désespoir à la fin, que la louche de gruau, plat que nous considérions, réellement, le plus consistent de notre vie si pitoyable et que nous recevions au moins sur quelques jours, a commencé à manquer. Progressivement, le gruau a disparu. Au lieu du maïs
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
te battre, comme à l’époque stalinienne. C’était un interrogatoire croisé: trois individus te demandaient et suggéraient certaines idées sans prononcer aucun nom. Tu étais ainsi forcé de dévoiler certaines choses qui ne s’étaient pas passées. À la fin d’une nuit pareille, j’étais convaincu que j’avais fait ces choses. À peine dans la cellule je me rendais compte que j’avais dit quelque chose complètement différent de la réalité. C’étaient des méthodes de terreur psychique șs
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gardé un secret total sur les faits qui s’y sont passés. Même les anciens détenus, qui sont passés par plusieurs prisons, n’ont appris que par hasard, par vagues allusions ces événements. Les enquêtes déclenchées, quelques années après la fin de cette terrible expérience sur des sujets humains, en 1952, présentent des faits et comportements qui n’ont jamais été rencontrés, même pas sous les régimes les plus répressifs. Nous nous référons aux régimes connus, «familiers» pour nous. Si nous
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
qui ont été impliqués à Pitești ont exprimé l’opinion selon laquelle aucun participant n’est sorti inchangé de ce processus de modification contrôlée de son organisation interne. Voici l’opinion d’un analyste du phénomène: Tous sont devenus à la fin, peu importe combien ils aient résisté, de simples éléments dociles que les inspirateurs utiliseront immédiatement conformément à un plan bien établi. Il n’y avait pas d’exceptions. Seuls ceux qui ont eu la chance de mourir pendant les tortures
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și de un aparat de măsură. În structura lui se află un oscilator de frecvențe radio și o antenă pe bază de ferite. Lumina se aprinde dacă radiațiile emise de detector întâlnesc un ac sau un fir metalic, oricât de fin ar fi el. Într-o primă fază, detectorul este folosit pentru confirmarea amplasării elementelor metalice care fac parte din configurația normală a sălii sau clădirii. Se efectuează câteva cercetări cu detectorul asupra pereților, podelei, tavanului și se marchează punctele în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Brundlandt lansează Our Common Future; dezastrul de la Cernobâl; primul plan al mediului înconjurător din Olanda; sfârșitul războiului rece; declarația de la Haga; războiul din Kuweit/Furtună în Deșert; Conferința Națiunilor Unite privind Mediul și Dezvoltarea, Rio de Janeiro; Guéhenno publică La Fin de la Démocratie; Fukuyama publică The End of History; Conferința asupra schimbărilor climaterice, Kyoto; Samuel P. Huntington publică The Clash of Civilizations; • anii 2000: 11 septembrie 2001 - tragedia de la World Trade Center; războiul din Afganistan împotriva grupării teroriste Al Qaeda; extinderi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
București, 1985, 297-301; Tașcu, Poezia, 197-204; Grigurcu, Existența, 349-353; Ion Vlad, Jocul prozei, TR, 1988, 15; Liviu Petrescu, Insul de hârtie, ST, 1988, 4; Alex. Ștefănescu, Posibil roman al formării, RL, 1988, 51; Munteanu, Jurnal, IV, 175-177; Mircea Mihăieș, Casandra, fin de siècle, O, 1992, 2; Cornel Ungureanu, Poetul în septembrie, O, 1992, 17; Poantă, Scriitori, 84-87; Ulici, Lit. rom., I, 112-116; Alex. Ștefănescu, Exegeza tristeții, RL, 1996, 21; Dicț. analitic, I,274-276; Milea, Sub semnul, 106-109; Grigurcu, Poezie, II, 313-319
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
pieței”, faptul divers, cronica teatrală, știrile politice sau culturale ș.a. Totodată, este principalul susținător al paginii literare, pentru care traduce din Charles Baudelaire și Jean Richepin, compune versuri, influențate de Baudelaire sau de Eminescu, și proză, relevându-se ca nuvelist, fin observator al unor medii sociale specifice epocii. I. Dafin, Adrian Milan, H. Sanielevici (Hassan), C. Stere și Al. Vișan scriu, de asemenea, la pagina literară a gazetei. R.Z.
PROPAGANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289040_a_290369]
-
dar va fi capturat, toamna, de poliția maghiară și dus, împreună cu alți tineri evrei, spre vest, până la Székesfehérvár, unde îi ajunge armata roșie „eliberatoare”. Ostașii acesteia îl cotonogesc însă mai rău decât horthiștii. Stabilit sub regimul democrat-popular la București, virtualul fin intelectual devine ofițer superior de Securitate, însărcinat, într-un episod al romanului, cu rechiziționarea obiectelor de patrimoniu din casele foștilor demnitari. „Lălăită, șuie și desărată” - în estimarea autorului (evident insidioasă) -, povestirea nu e în Cartierul Primăverii... decât pretext. Pe canavaua
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
și îl raportează la manifestările europene similare, la tematica și inovațiile, la obsesiile congenerilor. SCRIERI: Corabia lui Ghilgameș, București, 1990; „La Dialectique démoniaque”. Le Parcours roumain de Gherasim Luca, Paris, 1995; Le Surréalisme et l’amour (în colaborare), Paris, 1997; Fin de siècle: un nou început, București, 1999; Tzara et l’Internaționale du surréalisme (în colaborare), Paris, 2000; Gherasim Luca, Paris, 2003; Europa, mon amour, București, 2003. Ediții, antologii: L’Avant-garde roumaine, București, 1996; Iubite Fondane... (scrisori inedite), București, 1998 (în
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
Adevăr și reflecție în opera lui John Cowper Powys, RL, 1983, 7; Aurel Dragoș Munteanu, „Marea, marea”, LCF, 1983, 40; Livia Szasz Câmpeanu, În căutarea formei, RL, 1983, 44; Aurel Dragoș Munteanu, Nostalgia Mediteranei, LCF, 1983, 52; Aurel Dragoș Munteanu, Fin de partie, LCF, 1984, 28; Dan Grigorescu, Cuartetul lui Durrell, RL, 1984, 30; Nicolae Manolescu, Basic Instinct, RL, 1993, 27; Alex. Ștefănescu, Spectacol literar scandalos și cuceritor, „Tinerama”, 1997, 360; Adriana Bittel, Harul doamnei Ralian, RL, 1999, 22; Pia Brînzeu
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
singur și rece”, F, 1999, 7-8; Cărtărescu, Postmodernismul, 194-199, passim; Bucur, Poeți optzeciști, 142-148; Manolescu, Lista, I, 339-341; Pop, Viață, 153-157, 196-205; Dicț. scriit. rom, III, 350-352; Alunița Cofan, Bestiar liric, CC, 2002, 8-10; Nicoleta Sălcudeanu, Învățăturile maestrului Mușina către finii săi literari, „Cuvântul”, 2003, 2. A.Tr.
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]