2,959 matches
-
privesc râsul și obiectul comic, tipologia obiectului comic, în care, împotriva unei opinii exprimate de Mihai Ralea, se propune ideea că omul societăților arhaice nu avea capacitatea de a recepta situațiile comice, dar s-a distins „prin observații ascuțite, prin finețea disocierilor, iar după caz, a asociațiilor, prin mult curaj”, multe sentințe populare fiind apte să constituie „reper în fundamentarea unei teorii a comicului și a râsului”. SCRIERI: „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Poetică folclorică, Iași, 1976; Prolegomene la o
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
și chiar construcția în ficțiune. Astfel, unele personalități prind viață prin text, devin personaje, se manifestă cu un comportament de simpli oameni, cu gesturi, reacții psihice, depășind sfera semnificației istorice. Ca urmare a privirii de aproape, a unor intuiții de finețe, portretele celor mai importanți domnitori sunt realiste, în dimensiuni normale, cu lumini și umbre, alcătuite prin acumularea de trăsături esențiale deduse din faptele și atitudinile lor sau relevate direct de autor, totul fiind ordonat în funcție de o dominantă a caracterului celui
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
se manifestă fragmentar și pot fi câteodată neobișnuite. Astfel, în alt roman, Omul muntelui (tipărit în foileton la „Românul”, în 1857, apoi în volum sub semnătura Doamna L.), rod al colaborării cu scriitoarea Marie Boucher, poate fi descoperită o anume finețe a notației psihologice, anticipând - cum apreciază Nicolae Manolescu - stilul analitic prezent în scrierile de gen românești abia la sfârșit de secol. Cu Marie Boucher a mai scris nuvela Amelie Stefanesco („Zimbrul și Vulturul”, 1858) și microromanul Les Sept montagnes (histoire
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
se ralieze noilor orientări, „simultaneism, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, withmanism”, a căror trăsătură comună este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul element împreună cu Talentul pe care posteritatea îl ia în seamă” (O școală nouă: simultaneismul). În același timp, mobilitatea spirituală și finețea analitică a cronicarului se vădesc în recenziile dedicate unor scrieri precum Bisericuța din Răzoare a lui Gala Galaction, La fântâna Castaliei de N. Davidescu sau Alcoolurile lui Guillaume Apollinaire, la care se adaugă memorabile portrete în peniță ale unor mari
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
liric teme majore. Personajele care populează nuvelele sale sunt misterioase, neliniștite sau bântuite de un „absurd grandios”. Însingurarea copilului căruia i-a murit mama, tatăl recăsătorindu-se cu o femeie tânără și frumoasă, dar rece și răutăcioasă, e restituită cu finețe (Căminul). Unele scene anunță viitoare romane, cu ședințe interminabile și inutile, în care oameni fără nici o vină sunt condamnați, ca până la urmă adevărul să triumfe (Adunarea la care totuși s-a fumat). Romanul Mlaștina (1971) prezintă un triunghi de îndrăgostiți
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
și portrete literare (1938). Cu totul remarcabil e volumul Arta prozatorilor români (1941), la origine curs universitar și care deschide seria studiilor sale de stilistică. Aici scriitorii sunt grupați pe criteriul afinităților de stil, iar analizele de text, de mare finețe, anunțând în unele privințe instrumentația de azi, impun prin nuanțarea și particularizarea observațiilor. I se adaugă capitolul Junimea, consacrat grupării, scriitorilor de aici, „marilor creatori” Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă și Ioan Slavici, ambianței epocii, capitol încorporat în Istoria
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
locurilor vizitate. Romanul Iunia (1981) transpune o poveste de dragoste, cu o radiografie a iubirii, în toate manifestările ei, de la primele simptome, pline de promisiuni, la gelozie, tensiune și dezamăgire. Dana Dumitriu a văzut în Iunia „un roman scris cu finețe analitică, cu o participare afectivă care îi oferă căldură și senzorialitate, o mică piesă de cameră, limpede, atașantă”. Un roman polițist, Agent pentru probleme speciale (1993), însemna o schimbare de registru și de cotă valorică. SCRIERI: Pe drumuri de bazalt
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
e ziua mea (1959) și Plec la facultate constituie un ciclu autobiografic, amprentă de regăsit în mai toată proza lui T., evocând predilect mediul pestriț al mahalelor, cu șmecheri și mici delincvenți, personaje rudimentare, nu lipsite, altfel, de o anume finețe sufletească. Din păcate, umorul e fără adâncime, autorul își sentimentalizează nu o dată relatările, elimină probleme de existență grave, dă o satiră ușoară. Nu îi pot fi negate însă, mai cu seamă în nuvele, considerate uneori microromane, verva, darul de a
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
definirea autismului și cele cinci criterii descrise pentru a fi depistate: a) o profundă lipsă de afectivitate în contact cu persoanele din jur; b) dorința obsesiv-anxioasă pentru păstrarea acelorași rutine și medii; c) fascinația pentru obiecte, ce sunt manevrate cu finețe; d) mutism sau un tip de limbaj care nu prea are intenția de a comunica cu alte persoane; e) potențial cognitiv bun manifestat prin memorie și abilități motorii fine performante. Kanner menționează că vârsta optimă la care aceste simptome pot
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
este situat între 25 - 49, vârsta mintală este de 5 - 7 ani) se constată că motricitatea este mai bună decât cea a subiecților din categoria precedentă, dar rămâne insuficient dezvoltată. Motricitatea voluntară este marcată de tremurături, mișcări imprecise, lipsite de finețe și sincinezii. Pot fi întâlnite și alte tulburări ale motricității generale (de mers, de echilibru). Tulburările de psihomotricitate se vor reflecta în dificultățile pe care acești subiecți le au în însușirea limbajului vorbit, scris, precum și a deprinderilor de autoservire. În
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac si apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, aruncările la cos acrobatice, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de baschet constituie un ansamblu de cunoștințe ordonate sistematic conform principiilor biomecanicii si a legăturilor psiho-fiziologice ale formarii si perfecționării deprinderilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor motrice specifice Pregătirea tehnica (40%) • Perfecționarea elementelor tehnice învățate si consolidarea lor pe postul din echipa; • Creșterea vitezei de execuție in condiții îngreunate de joc si stres; Creșterea îndemânării in execuțiile de mare finețe in condiții de factori perturbatori. Pregătirea tactica (30%) • Perfecționarea tacticii individuale in apărare si atac in funcție de postul din echipa; • Perfecționarea principalelor combinații de 2-3 jucători in funcție de specializare pe postul si sistemele folosite; • Cunoașterea si aplicarea in joc cu
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
așa cum îi îndemna Dr. M. Durand, pe medici: Fiți psihologi domnilor!. Psihologia medicului se situează într-o poziție de complementaritate în raport cu psihologia bolnavului. Elementele care sunt incluse în „profilul psihologic” al medicului sunt reprezentate prin următoarele: 1) Tactul Acesta este „finețea de spirit” spune B. Pascal. Omul cu tact are antene morale care-i permit să cunoască dificultățile celuilalt. Tactul este arta de a intra în sentimentele celuilalt. Din aceste considerente, fiind în primul rând o trăsătură morală de caracter, tactul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instabilității psihice” considerând-o ca fiind expresia unor manifestări distimice ale copiilor și adolescenților. Pentru autorul citat, stările distimice se caracterizează prin două categorii de semne clinice și anume: a) semne negative: absența ideilor directive în conduită, lentoare, apatie, absența fineții sentimentale; b) semne pozitive: impulsivitate, agitație psihomotorie, mișcări coreiforme, neliniște generală, excitabilitate, mergând până la logoree, refuzul de a munci, crize de plâns și de râs, tulburări de somn, erotism, tendința la fugă și vagabondaj, idei depresive și tentative de suicid
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelegem și descoperim boala, dar prin intermediul limbajului psihologic înțelegem și descoperim persoana bolnavului. Din acest motiv, dacă pentru înțelegerea limbajului medical ne sunt necesare cunoștințe medicale de specialitate, pentru înțelegerea limbajului psihologic, trebuie să deprindem arta înțelegerii umanului, tactul și finețea de spirit de a surprinde, dincolo de cuvinte, sensul trăit al acestora, de a intra în intimitatea bolnavului. Ori aceasta nu o poate face oricine. Înțelesul limbajului medical al bolii este o chestiune de tehnică medicală. Înțelesul limbajului psihologic al suferinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
maeștrii Kabbalim ai religiei mozaice!). Ce a determinat obsesia morală a educatorilor eleniști? Fără îndoială, nu pedanteria, ci marele ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturală, inclusiv cele care conțin ceea ce se numește „antrenarea sensibilității” (sensitivity training), nu au condus decât la rezultate modeste, în sensul că nu au diminuat mai deloc reproducerea prejudecăților rasiale. Care să fie cauza acestei ineficiențe? McCarthy a observat, cu finețe, că vinovat este însuși modelul de cultural understanding folosit. Și nu numai el - toate modelele de înțelegere culturală au tendința de a suprastatua și a supraestima diferențele etnice, contribuind în mod fatal la perpetuarea stereotipurilor rasiale și etnice. Rezultă, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai răspândită era aceea ca fiecare să copieze câte o pagină din „bibliografie” și să o citească apoi în fața celorlalți. Oamenii a căror meserie constă în a cerceta adevărul, în a analiza cu mare minuțiozitate fapte și argumente de mare finețe, în a dovedi existența unor erori și a fundamenta un alt punct de vedere erau puși să repete mecanic teze dogmatice și minciuni evidente, debitate de conducătorii partidelor comuniste. Era penibil și înjositor. și ritualul se repeta lună de lună
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesionale; - diagnosticul psihopedagogic stabilit de psiholog, psihopedagog sau pedagog constă în realizarea psihodiagnozei, evaluare curriculară, prognostic școlar și profesional. O atenție deosebită se acordă diagnosticului diferențial - diagnosticul care discriminează între afecțiuni cu simptomatologie și etiologie asemănătoare; diagnostic de precizie, de „finețe”, care, în domeniul psihopedagogic, este adesea foarte greu de stabilit și în funcție de care se poate proiecta o intervenție eficientă. dificultăți de învățare - particularități ale proceselor cognitive, limbajului, ortografiei și citirii, consecutive unor tulburări de percepție, leziuni cerebrale, disfuncționalități cerebrale minime
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Sunt, fiind însoțită de o prezentare a Anei Blandiana. Despre Tărâmul dintre gânduri (1997) Dan Slușanschi afirmă: „Harul este cel care învăluie, ca un nimb irizat, aceste poeme cizelate aproape de canoanele clasice ale poeziei, cu o puritate și cu o finețe a graiului care au ajuns neobișnuite în peisagiul nostru literar”. Cânt de iubire - Song of Love (1999), ca și Cânt de iubire - Pesma ljubavi (2001) includ selecții din versurile apărute anterior. Imn Existenței (2000), volum dedicat lui Mihai Eminescu, este
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
P.-B. cunosc o răspândire rapidă, înlesnită cu deosebire de articolul elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i se datorează și cognomenul Bănățeanul. Debutând în 1888 cu poezii în „Tribuna”, va continua să scrie versuri, care se disting prin finețea și subtilitatea sentimentelor, expuse cu simplitate. Este nota care le particularizează în cadrul curentului eminescian. Motive frecvente - copilăria fericită, resemnarea în fața morții - primesc un timbru ceva mai personal cu deosebire în poemele în proză. Influențat de G. Coșbuc, P.-B., care
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
doilea moment al interpretării sale, P. urmărește cum cade Slavici, treptat, în capcana propriului profesionalism: lumea devine un simplu exemplu pentru axiomele deja statornicite de romancier. Ia naștere astfel un repertoriu de prefabricate și de stereotipii, inventariate minuțios și cu finețe. Într-un orizont de referință mai amplu, obiectul de interes al studiului este moralistul Slavici, fixat într-o atitudine didactică. În opera sa moralismul obliterează profund diverse compartimente ale textului și întreține tensiunea între povestire și subtextul său motivant. Acesta
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
cursivă și vioaie. Autor a numeroase versuri, P. prefera satira și anecdota în versuri, specii pe care le-a cultivat cu stăruință. Volumul său de „imitațiuni” (1900) este însă firav, încercând să se susțină prin umor, dar unul lipsit de finețe. Ceva mai reușite sunt poemele didactice (Mărul, 1883, Strugurii, 1898), cu atmosfera lor bucolică. Foarte cunoscut era P. ca autor al poeziei Patria română, ale cărei avântate sentimente patriotice și naționale i-au asigurat o largă răspândire în Transilvania. SCRIERI
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
la scriitori ca V. Voiculescu, Marin Preda, Ștefan Bănulescu. Edificată asupra orientărilor contemporane, R. se înscrie între primii critici români care cultivă, la sfârșitul anilor ’60, analiza arhetipală (Ioana Em. Petrescu). Explorările în problematica prozei fantastice indică siguranță analitică, exactitate, finețe disociativă și simț teoretic, imaginație a ideilor, orientare pertinentă în bibliografia critică a temei, semn că eseista intrase pe un făgaș propice pentru lansarea proiectului său critic. R. este un nume reprezentativ nu numai pentru configurația inițială a „Echinoxului”, ci
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
lui Neagoe Basarab, Dimitrie Cantemir, Costache Negruzzi, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Mateiu I. Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. În pofida excelenței exegetice, a mult apreciatului său spirit analitic, de reală finețe, concluziile la care ajunge exegetul sunt mai mult decât îndoielnice. A vedea în Neagoe Basarab un precursor al barocului, hombre secreto, cu un veac înaintea lui Baltasar Gracián, în Cantemir un antecesor al romantismului european și un pesimist mai radical
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]